67,494 matches
-
i-o dau, de Moira, implacabilul Anton cu butelia sa de oxigen la nu știu cîte atmosfere, ci de spațiul interstițial dintre personaje, de tot acest spațiu gol în care personajele intră ca pe o scenă de tragedie. Mi-a amintit de un maestru al tăcerilor prelungite, al expresiilor laconice și al spațiilor vide, de Michelangelo Antonioni, de atracția regizorului italian pentru deșert și piețe pustii. Cu un mare rafinament, frații Coen au creat o atmosferă de film retro nu chiar
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
filmului, ele nu au nimic din umorul programat, din witz-ul sitcomurilor care scontează reacția spectatorului, însă o serie de episoade au efect de scenetă, de "moment" reînnodînd cu spiritul ricaneur, flegmatic al acestui cavaler rătăcitor al vestului sălbatic, Cowboyul. Faptul amintește și de retorica laconică a acestor eroi poetici precum Billy the Kid care ar fi afirmat odată după ce ucisese un mexican că nu-l trece în palmares deoarece nu merită să-i numeri și pe mexicani. Un gust pentru parabola
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
aplicații privitoare la literatura contemporană, Bogdan Crețu își permite mostre de abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai mare măsură, cronicii literare. Există, în acest ingenios studiu dedicat antiutopiei, destule oaze de relaxare exersate întâi în publicistică, formulări memorabile amintind de foiletoanele lui Alexandru Dobrescu sau de o parte din gazetăria sprintenă a lui Marin Sorescu. Demne de a fi reținute - ca pasaje seminarative sau ca badinerii inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre glosele
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
capitol al volumului, de fapt o aplicație tehnică inerțială vizând lumea atipică și încrâncenată din versurile unei tinere autoare cum e Ruxan-dra Novac. Se pretează poezia unei abordări atât de terestre? Îndeplinește ea cerințele lui Trousson, care invoca - să ne amintim - narativitatea? Și dacă da, atunci cum se face că Ileanei Mălăncioiu sau lui Ioan Es. Pop nu li se acordă un tratament critic similar? Un răspuns îndelung ticluit ar fi la fel de infertil pe cât sunt întrebările de aprige. Cred că Bogdan
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
și să provoace mai multă contrariere. Începînd cu 1997, anul publicării volumului Istorie și mit în conștiința românească, Lucian Boia a tras după el trena unei nedumeriri mergînd pînă la consternare: pur și simplu nu-l puteai categorisi. Să ne amintim că atunci, în 1997, cartea stîrnise senzație nu atît prin noutatea informației - în fond era vorba de istoria știută a românilor - cît prin insolitul interpretării ei. Lucian Boia venea cu o viziune care ne deconcerta, căci nu eram obișuiți să
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
Jana Balacciu Matei Indiscutabilul succes al culturii catalane ca invitat de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt de anul trecut (să amintim aici doar zecile de mii de exemplare vândute din traducerile în limba germană ale unor autori contemporani cunoscuți și cititorilor români, ca Maria Barbal și Jaume Cabré), a demonstrat că etichetarea ca "regională" a unei literaturi doar fiindcă limba în
Barcelona - aniversări și proiecte by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/8878_a_10203]
-
apă au cristalizat direct pe ramuri, îmbrăcându-le cu infinită minuție. Există și zăpadă propriu-zisă, virgină, așternută pe întreaga suprafață a grădinii. A fost viscolită, dar acum, când nu mai bate vântul, a rămas încremenită în ondulări line, care nu amintesc prin nimic de vijelia năpraznică de astă-noapte. Pașii mei sunt primii care o ating. Simt emoția trăită, probabil, de primul om care a pășit pe lună. Foșnetul metalic produs de înaintarea mea pare nepământesc. Mă face fericit gândul că toată
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
care să agăț un tablou primit cadou de la Pavel Șușară. Ce păcat, m-am gândit, că bormașina, înzestrată cu rotopercutor, face un zgomot destul de mare, care i-ar putea trezi pe vecinii de dedesubt și deasupra! Apoi, brusc, mi-am amintit: care vecini?! Doamne, care vecini?! Și, cu o voluptate nemaitrăită vreodată, la ora 3 noaptea, am pus bormașina în priză și am perforat zidul - zidul meu, din casa mea, din curtea mea. Multă lume reînvață să aibă o proprietate și
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
reprezentanți de seamă ai literaturii române. Pe lângă un număr impresionant de articole și studii, publicate în prestigioase reviste literare, Nicolae Scurtu ne-a oferit și o suită de ediții critice deosebit de importante, care merită a fi elogios apreciate, dintre care amintim G. Călinescu: Scrisori și documente (1979), E. Lovinescu: Scrisori și documente (1981), Ion Barbu în corespondență (1982), la care se adaugă teza sa de doctorat, Reviste literare conduse de Mihail Dragomirescu între anii 1895-1935 (1998). Originar din nordul Moldovei, dintr-
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
ultrasofisticate, dar chiar forma lui poate să fie modificată digitalic după voie, ca în cazul artiștilor contemporani. În cazul lor însă, e greu de spus cît anume din arta lor ține de talent și cît se datorează unei excentricități ce amintește flagrant de patologia psihică. E cazul artistei "carnale" Orlan, care a apelat la tehnologia computerului pentru a-și sintetiza propriul chip în felurite modele iconice, și care nu s-a sfiit să-și facă un implant siliconic în ambele extremități
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimic în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte" (Amintiri). Cadența frazei îi amintește, concomitent, pe Chateaubriand și pe Benjamin Constant. în paginile ulterioare din Amintiri, Russo va închega atmosfera propriei sale copilării și tinereți. "Introducerea teoretică" transcrisă mai sus nu consemnează doar o reverie pasageră, ci o percepție proprie a lumii. Educat în
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
au fost mârșăvii pe care ziarul "Ziua" le-a pompat spre cititor ad nauseam - e drept, prin tiraje din ce în ce mai pipernicite. Nici măcar submaculaturile lui Vadim n-au coborât la adâncimile unde trăpașii de la "Ziua" se simt atât de bine. Bezmeticeala lor amintește mai degrabă de violența și nebunia filmului "Gangs of New York" decât de o presă normală. Alcătuiți, parcă, din alt aluat decât omul de rând, o seamă din protejații lui Roșca Stănescu (Roncea, Spînu, Alexe, Damian, Iordache) au reușit, în ultimii
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
Fănuș se urcă pe baricadele luptei cu Securitatea, cu o contribuție să-i zic ortografică: cere să nu se mai scrie "Securitate" cu S, ci cu s, ca să le arătăm netrebnicilor cît îi disprețuim. Cititorii săi mai vechi și-au amintit de istoria cu desfigurarea Îngerului și au așteptat apariția ediției necenzurate. Ori că a pierdut romancierul paginile eliminate de cenzură, ori că acestea n-au existat - Îngerul a rămas la fel, cu bune și cu rele, iar cine încearcă să
Șopîrlele de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8901_a_10226]
-
îndemnat pe ploieșteni să înlăture birourile electorale constituite prin abuz. A fost atunci arestat, apoi eliberat. A scos, tot în 1869, ziarul Democrația, care avea înscris pe frontispiciu dictonul Vox populi, vox dei. Se cunoaște că I.L. Caragiale își va aminti de Democrația, punându-l pe studintele în drept și publicistul Rică Venturiano să rostească stâlcit amintitul dicton. De altfel, stilul editorialelor din Democrația era înrudit cu cel al gazetarilor caragialieni. ș...ț După întâmplările legate de republica din Ploiești, Al.
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
spun "complet", termenul trebuie luat literal: Kaczynski își construiește o cabană lîngă orășelul Lincoln din statul Montana și trăiește în ea ca un sihastru: fără curent electric, fără apă curentă, fără telefon mobil și fără vreun aparat care să-i amintească de întronarea tiraniei tehnologice. Trăiește din ce cultivă în jurul cabanei și își folosește materiile fecale ca îngrășământ pentru pămînt. Bombele și le confecționează numai din obiecte pe care le găsește aruncate în zonă și nu iese în lume decît pentru
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
Mariana Ștefănescu Îmi amintesc bine acel septembrie de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
Liviu Ciulei. Din emoția Marianei Mihuț. Din pipa lui conu Alecu Paleologu. Din zîmbetul cald, nostalgic care se așeza pe fața lui Moțu Pittiș cînd vorbea despre ea. Din amănuntele lui George Banu. Din forța scenelor pe care mi le amintesc din cîteva spectacole în care am văzut-o la Bulandra. "Elisabeta I"... Cînd am început drumul meu la "România literară", am împărțit biroul cu Andriana Fianu. Cred că ei îi datorez o mare parte din ce este Clody Bertola pentru
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
capăt. Un personaj care mă obsedează, pe care am încercat să-l descopăr, să-l compun în fel și chip, să-l înțeleg, să învăț din tainele ei, din aura aceea magică, luminoasă din jurul ei. Pe 31 decembrie mi-am amintit cîteva din textele de pe bilețele primite de Clody Bertola de la Liviu Ciulei, de la Lucian Pintilie, de la mama ei. Știu cît de tare m-au emoționat atunci cînd le-am citit în cartea Ludmilei Patlanjoglu, "La vie en rose cu CLODY
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
longobarzii încă păgâni și biserica ariană. Așadar o Italie de ev mediu timpuriu, neîndurătoare și captivantă, recuperată printr-o vastă galerie de tablouri vivante într-o povestire densă, alertă, scrisă pe înțelesul tuturor și totodată în lumina esteticii romanului postmodern, amintind de romanele istorice ale lui Amin Maalouf sau Valerio Evangelisti. Publicăm în aceste pagini un fragment din romanul ce va apărea în curînd la Editura Polirom. După câteva săptămâni, pe nepusă masă, bătură la porțile orașului Cividale fugari îngroziți de pe
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
în veșminte de in negru fluturătoare ce nu-i lăsau descoperită decât fața palidă. A treia zi spre asfințit kagan-ul se opri chiar sub ea și într-o foarte bună limbă greacă îi strigă: - Femeie, eu te-am iubit, îți amintești? Vino să stăm de vorbă, căci s-ar putea ca acest oraș să fie cruțat. Doar eu și încă o mână de oameni am priceput înțelesul acelor vorbe și am povestit tuturor ceea ce ne mărturisise Gisulfo, înainte de a merge la
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
al parului se ivi prin spinarea Romildei, la nivelul gâtului și al omoplatului stâng. După ce s-a curbat, trupul i s-a făcut moale alunecând încet în jos de-a lungul parului: ghemuit în pulbere și sânge. Atunci mi-am amintit de profeția lui Adriano și mi-am acoperit fața cu mâinile. A fost lăsată acolo, și la scurtă vreme a fost acoperită de muște iar câinii fugiți din oraș s-au apropiat s-o adulmece și să lingă sângele. Când
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
Dansului, București, între diferite obiecte, scări, cabluri, cutii de carton, ca simplă prezență fizică, pentru cei ce treceau pe acolo. Personajul uman, static și de astă dată, putea fi înregistrat ca un obiect din inventarul depozitului. Imaginea lui mi-a amintit de un exponat dintr-o expoziție văzută cu mai mulți ani în urmă, la München, care reprezenta o păpușă la scară umană, aruncată cu capul în jos într-un coș de gunoi, titlul exponatului fiind Societate de consum. Unele ideologii
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig!". Comedie cu replici eludate, croind portrete de cucernici ca-n Creangă. Dăm, de bună seamă, peste aceeași impertinență poznașă, de credincios cârcotaș, din Minunile Sfîntului Sisoe. De amintit frumoasele, cît ar fi de naive, cu prospețimea pe care o are o mică piesă de teatru cu gîze, frunze, răsturnări de situație în "celula de criză" autumnală a unei lumi pe care ritmul vieții noastre a alungat-o departe
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
și este prins în joc, un joc extrem de periculos, cel al umanizării sale, un proces invers spălării creierului. Eliminîndu-l pe celălalt "coleg", are posibilitatea de a mistifica rapoartele în favoarea grupului de scriitori de o naivitate pe alocuri înduioșătoare. Această mistificare amintește de filmul Goodbye Lenin al lui Wolfgang Becker, unde eroul întreține artificial pentru mama sa intrată în comă înainte de căderea regimului din RDG și trezită după într-o stare fragilă, iluzia vechiului regim. Wielser procedează în mod similar făcînd din
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
sau de a te găsi". Ajunși în acest punct al dramaticelor delimitări, ne-am putea imagina că unicul sprijin real, marea consolare, limanul lui Gabriel Liiceanu l-ar reprezenta - nu-i așa? - Noica. Adică magistrul d-sale pe care-l amintește fără încetare, a cărui reputație o apără cu o ferocitate ce nu admite nici cel mai ușor reproș, nici adierea unei disocieri. Dar surpriză! Purtat pe valul unei aprige confesiuni, dl Liiceanu mărturisește că și-a dat seama de un
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]