9,542 matches
-
de A. Viru, 1998, la fetele caracterizate printr-o accelerare a creșterii, forța musculară crește rapid, în timp ce la cele caracterizate prin-tr-o întârziere, aceasta crește progresiv în perioada vârstei de 11-16 ani. E. Hahn, 1996, consideră că un copil poate începe antrenamentul când dă dovadă de inițiativă, își dirijează atenția, cugetă asupra îndatoririlor care îi revin și le duce la îndeplinire. În concepția aceluiași autor, antrenamentul atletic reprezintă și pentru copii procesul prin care se caută obținerea unei ameliorări calitative și cantitative
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
progresiv în perioada vârstei de 11-16 ani. E. Hahn, 1996, consideră că un copil poate începe antrenamentul când dă dovadă de inițiativă, își dirijează atenția, cugetă asupra îndatoririlor care îi revin și le duce la îndeplinire. În concepția aceluiași autor, antrenamentul atletic reprezintă și pentru copii procesul prin care se caută obținerea unei ameliorări calitative și cantitative a capacităților și nivelului de însușire și perfecționare a deprinderilor specifice de alergări, sărituri și aruncări. Potrivit concepției lui Zielensky, citat de E. Hahn
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se caută obținerea unei ameliorări calitative și cantitative a capacităților și nivelului de însușire și perfecționare a deprinderilor specifice de alergări, sărituri și aruncări. Potrivit concepției lui Zielensky, citat de E. Hahn, 1996, copilul nu poate să înceapă un anumit antrenament sportiv înaintea vârstei de 6 ani, vârsta la care devine școlar. În perspectiva unei capacități de efort adecvată copilului, P. J. RL. Thompson, 1993, relevă ideea că antrenamentul copiilor trebuie să respecte următoarele reguli: -să evite sarcinile aplicate greșit. -să
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
citat de E. Hahn, 1996, copilul nu poate să înceapă un anumit antrenament sportiv înaintea vârstei de 6 ani, vârsta la care devine școlar. În perspectiva unei capacități de efort adecvată copilului, P. J. RL. Thompson, 1993, relevă ideea că antrenamentul copiilor trebuie să respecte următoarele reguli: -să evite sarcinile aplicate greșit. -să mențină capacitatea de efort (sarcină) a aparatului locomotor și de susținere la un nivel ridicat de stabilitate prin structuri de exerciții cu caracter preventiv. Având în vedere că
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
chiar dacă pot fi avute în vedere importante posibilități de evoluție, câștigurile vor rămâne totuși mai limitate. Se știe că frecvența gestuală este sensibilă la instalarea barierei de viteză. De aceea, este deosebit de important ca atletului să i se dea, în antrenament, posibilitatea să folosească tot registrul motric, pentru a întârzia la maximum instalarea acesteia. Pentru a preveni bariera de viteză, același M. Pradet, 1996, susține că trebuie să se respecte câteva principii: -să se alterneze eforturile ciclice cu cele aciclice; -mișcările
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la fete s-a obținut corelația de r=0,34, tot nesemnificativă. Nici cu forța de săritură nu s-au obținut corelații semnificative: băieți: r=-0,38; fete: r=-0,34. Este necesar să amintim în acest context că în antrenamentul atletic, la copii este necesar să se respecte modelul fazelor sensibile. Din studiul realizat de A. Conzelman, 1998, din care prezentăm mai jos tab. Nr. 3, pot fi amintite aspectele că subdiviziunea de la nivelul capacităților motrice nu este diferențiată suficient
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nr.3.) Privind orientarea pregătirii atletice a copiilor, S. Tanner, 1993, prezintă câteva aspecte și anume: -la copii, există rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular; -pentru viteza de sprint aceste rezerve pot fi puse în evidență prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri, înlăturând eforturile antifiziologice; -nu poate fi o vârstă sigură la care un copil poate să înceapă un program de antrenament de forță. S.Tanner, 1993, consideră că, la copil, entuziasmul pentru
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprint aceste rezerve pot fi puse în evidență prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri, înlăturând eforturile antifiziologice; -nu poate fi o vârstă sigură la care un copil poate să înceapă un program de antrenament de forță. S.Tanner, 1993, consideră că, la copil, entuziasmul pentru un program de antrenament de forță depinde de existența unei dorințe de a participa, de o credință că merită osteneala și de o maturitate pentru a urma îndeaproape antrenamentul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de sprint și forță de sărituri, înlăturând eforturile antifiziologice; -nu poate fi o vârstă sigură la care un copil poate să înceapă un program de antrenament de forță. S.Tanner, 1993, consideră că, la copil, entuziasmul pentru un program de antrenament de forță depinde de existența unei dorințe de a participa, de o credință că merită osteneala și de o maturitate pentru a urma îndeaproape antrenamentul și instrucțiunile. A. Faigenbaum, 1993, C. Blimkie, 1993, au conturat o serie de reguli de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
antrenament de forță. S.Tanner, 1993, consideră că, la copil, entuziasmul pentru un program de antrenament de forță depinde de existența unei dorințe de a participa, de o credință că merită osteneala și de o maturitate pentru a urma îndeaproape antrenamentul și instrucțiunile. A. Faigenbaum, 1993, C. Blimkie, 1993, au conturat o serie de reguli de bază adaptate la cerințele copiilor în cauză: -echipamentul antrenamentului de bază să fie adaptat la măsura și gradul de maturitate al copilului, și în acest
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a participa, de o credință că merită osteneala și de o maturitate pentru a urma îndeaproape antrenamentul și instrucțiunile. A. Faigenbaum, 1993, C. Blimkie, 1993, au conturat o serie de reguli de bază adaptate la cerințele copiilor în cauză: -echipamentul antrenamentului de bază să fie adaptat la măsura și gradul de maturitate al copilului, și în acest context se numără și “leagănul pendul”, unde trebuie pus accentul pe contracțiile concentrice ; - exercițiile trebuie să acopere toate gradele de mișcare; -eforturile să se
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
că “anterior pubertății, determinante pentru îmbunătățirea forței sunt mai curând adaptările neuromusculare decât hipertrofia musculară”. Un număr de studii citate de C. Blimkie, 1993, susțin afirmațiile lui S.Tanner. W. Young, 1991, afirmă că dezvoltarea coordonării intermusculare este rezistența (încărcătura), antrenamentului și ea poate fi îmbunătățită prin utilizarea de încărcături care nu alterează specificul mișcării ca viteză și formă, astel încât tehnica nu prea are mult de suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune) folosind o încărcătură grea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru îmbunătățirea coordonării intramusculare decât a coordonării intermusculare, în timp ce o încărcătură mică, precum o vestă îngreunată, este mai eficientă pentru îmbunătățirea coordonării intermusculare, susține W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a „clasicei” curbe forță-timp (viteza maximă de dezvoltare a forței) a lui A.V. Hill, 1953. Deși antrenamentul cu rezistențe mari crește forța maximă, cel mai înalt punct al curbei forță-timp, acest tip de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a „clasicei” curbe forță-timp (viteza maximă de dezvoltare a forței) a lui A.V. Hill, 1953. Deși antrenamentul cu rezistențe mari crește forța maximă, cel mai înalt punct al curbei forță-timp, acest tip de antrenament nu îmbunătățește semnificativ puterea. Aceasta deoarece timpul mișcării în activitățile explosive este de obicei mai mic de 300 de ms și, câștigul de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a „clasicei” curbe forță-timp (viteza maximă de dezvoltare a forței) a lui A.V. Hill, 1953. Deși antrenamentul cu rezistențe mari crește forța maximă, cel mai înalt punct al curbei forță-timp, acest tip de antrenament nu îmbunătățește semnificativ puterea. Aceasta deoarece timpul mișcării în activitățile explosive este de obicei mai mic de 300 de ms și, câștigul de forță nu poate fi valorificat într-un timp atât de scurt. Puterea maximă este produsă la viteze
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
câștigul de forță nu poate fi valorificat într-un timp atât de scurt. Puterea maximă este produsă la viteze intermediare de mișcare, de aproximativ 30% din viteza maximă de scurtare. În graficul Nr.5, de mai sus, schimbările produse de antrenamentul de forță cu îngreuieri mari sunt reprezentate de linia groasă(a). Schimbările produse de antrenamentul de forță cu îngreuieri mici sunt reprezentate tot prin linia mai groasă. (b). Una dintre cele mai cunoscute relații care descrie dependența forței de viteza
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este produsă la viteze intermediare de mișcare, de aproximativ 30% din viteza maximă de scurtare. În graficul Nr.5, de mai sus, schimbările produse de antrenamentul de forță cu îngreuieri mari sunt reprezentate de linia groasă(a). Schimbările produse de antrenamentul de forță cu îngreuieri mici sunt reprezentate tot prin linia mai groasă. (b). Una dintre cele mai cunoscute relații care descrie dependența forței de viteza mișcării este curba hiperbolică, (de mai sus, după A.V. Hill, 1953). Deși această relație
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
esențiale în managementul acestor situații. Influența forței maxime izometrice asupra forței dinamice, este mai mare în situațiile de rezistențe mari și viteze de mișcare scăzută, totuși nu sunt corelații între viteza maximă și forța maximă. (V.M. Zatsiorsky, 1995).b. Efectul antrenamentului de forță cu rezistențe (încărcături mari a fost prezentat pentru a schimba curba ascendentă în special la începători (J.J. Perrine & V.R. Edgerton, 1978, D.R. Lamb, 1984, V. .J. Caiozzo et al. 1981), iar efectul antrenamentului cu rezistențe ușoare și viteză
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
V.M. Zatsiorsky, 1995).b. Efectul antrenamentului de forță cu rezistențe (încărcături mari a fost prezentat pentru a schimba curba ascendentă în special la începători (J.J. Perrine & V.R. Edgerton, 1978, D.R. Lamb, 1984, V. .J. Caiozzo et al. 1981), iar efectul antrenamentului cu rezistențe ușoare și viteză mare de execuție a fost prezentat pentru a schimba maximul curbei vitezei către dreapta (V. M. Zatsiorsky, 1995). M. Buehrle și D. Schmibleicher, 1993, au studiat influența antrenamentului de forță maximă asupra vitezei de deplasare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
J. Caiozzo et al. 1981), iar efectul antrenamentului cu rezistențe ușoare și viteză mare de execuție a fost prezentat pentru a schimba maximul curbei vitezei către dreapta (V. M. Zatsiorsky, 1995). M. Buehrle și D. Schmibleicher, 1993, au studiat influența antrenamentului de forță maximă asupra vitezei de deplasare. Studiul a fost realizat cu 3 grupe de subiecți: o grupă a lucrat pentru forța maximă, o altă grupă a lucrat pentru putere și ultima pentru forță izocinetică. Datele studiului nu precizează vârsta
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
s-au realizat teste izocinetice, au arătat că îmbunătățirea forței este specifică vitezei la care s-a efectuat antrenementul. Ideea aparține lui K. Adeyanju, T. Crews, I.Meadors, 1993. W.J. Kraemer și R.U. Newton, 1994, care consideră că antrenamentele cu rezistențe ar trebui realizate cu viteză mare, dacă se urmărește dezvoltarea forței explosive. În acest caz, puterea este afectată de interacțiunea dintre musculatura agonistă, antagonistă și sinergică implicată în mișcările articulațiilor. Pentru a realiza o mișcare rapidă, rezistența trebuie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
realizate cu viteză mare, dacă se urmărește dezvoltarea forței explosive. În acest caz, puterea este afectată de interacțiunea dintre musculatura agonistă, antagonistă și sinergică implicată în mișcările articulațiilor. Pentru a realiza o mișcare rapidă, rezistența trebuie să fie mică. Astfel, antrenamentul trebuie să se concentreze pe relaxarea grupelor musculare antagoniste, în timpul contracției musculaturii agoniste. G.Wilson și col., 1993, compară efectele unui antrenament de 10 săptămâni, asupra performanței săriturii pe verticală, în care s-au folosit metode tradiționale de genuflexiuni (back
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și sinergică implicată în mișcările articulațiilor. Pentru a realiza o mișcare rapidă, rezistența trebuie să fie mică. Astfel, antrenamentul trebuie să se concentreze pe relaxarea grupelor musculare antagoniste, în timpul contracției musculaturii agoniste. G.Wilson și col., 1993, compară efectele unui antrenament de 10 săptămâni, asupra performanței săriturii pe verticală, în care s-au folosit metode tradiționale de genuflexiuni (back squats), sărituri explosive pe verticală din ghemuit - squat jump (30% din încărcătura maximă) și exerciții pliometrice de tipul săriturilor în adâncime. Toate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
însușirii deprinderilor de către copii nu a fost vreodată demonstrat prin indici confirmați științific. Nu se știe exact dacă însușirea deprinderilor la copii este limitată de nivelul de forță, considerat la rândul său că depinde de nivelul de maturizare și de antrenament. Aceiași autori consideră că, până la un anumit nivel, premisele neuromusculare, de care dispun copii, sunt suficiente pentru a le garanta un nivel adecvat de forță pentru execuția deprinderilor motrice. Capacitatea motrică viteza 2.1. Generalități și definiție Viteza este definită
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
L.Seagrave, 1996, “viteza este capacitatea de a trece dincolo de limită și control; realitatea este că nimic nu poate limita potențialul de îmbunătățire al vitezei.” Predispozițiile genetice vor influența orice capacitate umană; cea mai mare greșeală care se face în antrenamentul atletic este de a subestima potențialul care există pentru fiecare atlet. Dacă un atlet nu-și demonstrează evident abilitățile ca sprinter la o vârstă fragedă sau de la primul antrenament, nu este obligatoriu ca acesta să fie orientat către alte probe
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]