11,678 matches
-
până a nu aplica taxe, impozite, accize biocombustibililor, similar produselor petroliere, descurajând astfel producția de biomasă energetică? Răspunsurile la cele trei întrebări formulate anterior trebuie date nu numai conform logicii din formulare, dar și realității: două milioane de hectare de teren arabil nu produc nimic, iar din considerente ecologice și agricole, terenurile se degradează calitativ și de 20 de ani decidenții din domeniu nu au găsit sau nu au căutat o alternativă economică la o resursă foarte prețioasă - solul agricol - care se
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine (istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
locuitorilor Vasile Trifan, Alec Borș, Haralambie Strătulat etc., tăiați de urmașii acestora prin anii 1950. Era pe vremea copilăriei mele și o culme de ulmi înalți și groși pe marginea unei grădini (așa o numeau localnicii), de fapt un loc arabil la marginea sud-vestică a vetrei satului Umbrărești-răzeși, în suprafață de 1, 5 ha, ce aparținea în perioada interbelică grefierului Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu același nume de pe vatra răzășească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii, ce se găseau din loc în loc pe fosta albie. Pe Bătătură se chema un loc ce fusese în vechime margine a vetrei satului Umbrărești-răzeși, devenit loc arabil în partea de sud-vest a satului, unde se întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine de la faptul că, fiind aici codri mari, cu arbori seculari, exista umbră deasă, afirmație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se documentează în cuprinsul hotarelor satului și moșiei Umbrăreștilor arhicunoscutele componente medievale: vatra satului/satelor, cu grădini, vii și livezi; țarina de arătură și de semănat cereale; pășune și fâneață pentru creșterea animalelor; baltă și poieni (devenite între timp locuri arabile); vaduri de mori și de trecere peste apa Bârladului și a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe 34 părți, 34 familii relativ înstărite, dacă avem în vedere că un bătrân cuprindea o suprafață de peste 50 ha. Este adevărat că terenul era acoperit atunci cu multă pădure neaducătoare de venit la vremea respectivă, dar exista destul loc arabil pentru cultivat cereale, pentru grădini, vii și livezi, o mare suprafață cu pășune și fâneață, înlesnind creșterea unui apreciabil număr de animale (bucate, în documentele timpului), sursă importantă de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoștința celor interesați că, în urma acțiunii de partaj între moștenitorii familiei beizadelei Grigore Suțu, se scoate la vânzare, prin licitație, moșia Umbrăreștilor cu anexele ei. Descriindu-se componentele imobilului propus spre valorificare, se enumeră, printre altele: „1.700 fălcii pământ arabil, 50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de verdețuri” (subl. n.), restul de pământ fiind „îmbrăcat cu pădure tot pe lângă apa Bârladului”. Peste numai 2 ani, în 1893, Cartea de hotărnicie a moșiei Umbrăreștilor făcută de inginerul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar pe malul de vest al Bârladului, s-au menținut, până după cel de-al doilea război mondial, lucrările de grădinărie pe locul numit, din acest motiv, La Bulgari, despre care am amintit la începutul lucrării. Acum, acest teren este arabil, pe el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prunt (sic) și trebuie să fi fost și alte denumiri pe file care s-au pierdut, condica fiind deteriorată. În actele de vânzare-cumpărare târzii aflăm următoarele mențiuni și puncte: -Zaharia I. Badiu vinde lui Vasile V. Cristea 11 prăjini loc arabil „la punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se face transmitere pentru: Avem motive să bănuim că au fost cuprinse în acest act toate trunchiurile în care a fost divizată moșia Torceștilor, partea acordată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încărcând locul cu o energie greu de imaginat. Onceștii Noi Primele familii ale satului despre care se poate ști sunt: Țarălungă, Oncescu, Țopa, Ciuchi, Huștiu - venită de la Ciorăești, și Ștefănescu - venită de la Comănești. Printre deținătorii de peste 10 hectare de teren arabil, pășune și pădure se numărau: preoții Ioan Huștiu, Gheorghe Ciuche, Vasile Ciuchi, învățătorul Nicolae Brăescu precum și Gheorghe Țarălungă, Vasile Huștiu, Demostene Ciuche, Costică Prosie, Costică Ifrim, V. Țopa, C. Lehănceanu și alții care-și lucrau terenurile cu sătenii din cătunul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
restul mijlocași cu 3-5 ha. În perioada comunistă, o mare parte din locuitori au plecat să îngroașe forțele de muncă de la oraș. În anul 1955, comuna Oncești avea o suprafață de 4.811,10 ha, terenul fiind astfel împărțit: teren arabil - 2.608,56 ha, teren arabil în vatra satului - 361,65 ha, fânețe naturale - 39,19 ha, pășune - 563,06 ha, vii altoite - 0,03 ha, vii hibride - 127,15 ha, livezi - 0,35 ha, păduri - 844,74 ha, bălți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
perioada comunistă, o mare parte din locuitori au plecat să îngroașe forțele de muncă de la oraș. În anul 1955, comuna Oncești avea o suprafață de 4.811,10 ha, terenul fiind astfel împărțit: teren arabil - 2.608,56 ha, teren arabil în vatra satului - 361,65 ha, fânețe naturale - 39,19 ha, pășune - 563,06 ha, vii altoite - 0,03 ha, vii hibride - 127,15 ha, livezi - 0,35 ha, păduri - 844,74 ha, bălți și lacuri 48,77 ha, clădiri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la I.M.C. Bârlad. În anul 1945 au fost împroprietăriți 124 de locuitori, dintre care 64 săraci și 60 mijlocii. În 1962 comuna Lozinca dispunea de 3.821 ha, din care 3.449 ha agricol, iar din acesta 2.361 ha arabil, revenind în medie 2,76 ha pământ arabil pentru o familie (la acea dată comuna număra 2978 de locuitori). Pe atunci existau în comună doar două tractoare, o semănătoare și două batoze, în 1966 ajungându-se la 16 tractoare, 13
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împroprietăriți 124 de locuitori, dintre care 64 săraci și 60 mijlocii. În 1962 comuna Lozinca dispunea de 3.821 ha, din care 3.449 ha agricol, iar din acesta 2.361 ha arabil, revenind în medie 2,76 ha pământ arabil pentru o familie (la acea dată comuna număra 2978 de locuitori). Pe atunci existau în comună doar două tractoare, o semănătoare și două batoze, în 1966 ajungându-se la 16 tractoare, 13 semănători pentru cereale, dintre care 7 pentru porumb
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la cerere și pe baza contractelor încheiate cu Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii- S.M.T. S-a trecut la protejarea solului împotriva eroziunii pe terenurile în pantă, prin amenajarea și plantarea acestora cu vie și pomi pe 114 ha. Lucrările pe terenurile arabile în pantă s-au efectuat pe 2.500 ha, dintre care numai în anii 1965-1966 pe o suprafață de 1.070 ha. S- au executat arături și lucrări agrotehnice pe curbe de nivel, s-au plantat puieți pentru a stăvili
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
208, HD 220, HD 225 și semitardive HD 305, 310 și 330. Producția medie a fost de 3.512 kg/ha în 1977 și de 3.240 kg/ha în 1998. Grâul, în 1989, ocupa circa 16% din totalul suprafeței arabile, iar în 1999, circa 6%. Prin dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor, cultura grâului a cedat locul porumbului și culturilor furajere (o cauză fiind și lipsa combinelor pentru recoltat), folosindu-se soiuri de toamnă „PONCA” sau „MOLDOVA”, cu producții medii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
208, HD 220, HD 225 și semitardive HD 305, 310 și 330. Producția medie a fost de 3.512 kg/ha în 1977 și de 3.240 kg/ha în 1998. Grâul, în 1989, ocupa circa 16% din totalul suprafeței arabile, iar în 1999, circa 6%. Prin dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor, cultura grâului a cedat locul porumbului și culturilor furajere (o cauză fiind și lipsa combinelor pentru recoltat), folosindu-se soiuri de toamnă „PONCA” sau „MOLDOVA”, cu producții medii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cultura sfeclei de zahăr s-a bucurat o vreme de oarecare atenție, dar treptat a fost neglijată. Cultura cânepii și a inului a dispărut definitiv, deși înainte de anul 1962 suprafețele cultivate cu aceste plante ocupau peste 2% din suprafața arabilă. Floarea-soarelui ocupa înainte de 1989 un procent de 6-7% din totalul culturilor, iar în anul 2004 au fost cultivate circa 10 ha la Dealu Perjului. Culturile de soia și de tutun, prin anul 1982, ocupau suprafețe de 10-12 ha în comuna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Colorado, pentru a cărui stârpire se utilizează insecticide destul de scumpe. Prin cultura acestei plante se obțin, în zonă, producții de 15.000 kg/ha. Cultura legumelor Pe teritoriul comunei, ponderea suprafețelor cultivate cu legume și zarzavaturi în totalul suprafeței arabile depășește 5%. Principalele tipuri de legume cultivate în zonă sunt: solanofructoase (tomatele, ardeii, vinetele), bulboase (ceapa și usturoiul), rădăcinoasele comestibile (morcovul, țelina, pătrunjelul), vărzoase (varza albă și varza roșie), bostănoase (castraveții și bostănașii) și păstăioase (fasolea și mazărea). În structura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pășunile și fânețele în satele Tarnița, Satu Nou și Taula, cu o pondere de peste 21% din suprafața totală de fânețe. Suprafețele cultivate cu plante furajere, după 1962, înregistrau creșteri considerabile, ajungând în anul 1989 la 13,72% din suprafața arabilă, ocupând locul secund după cereale; după anul 1989 această suprafață a ajuns la 4,16%. Cultura plantelor perene are o pondere de 58% din suprafața pentru furaje: Lucerna este o plantă rezistentă la secetă, boli criptogane și la temperaturile mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
floarea-soarelui, cartoful, sfecla de zahăr și alte legume ce își au originea în India sau America de Sud. Odinioară, teritoriul comunei era împădurit în proporție de 70%. Prin defrișare, trupurile de pădure și-au micșorat suprafața, locul acestora fiind luat de pământul arabil. Astfel se explică faptul că, pe la mijlocul secolului al XXlea, mai erau în moșia satelor din Oncești doar câteva pâlcuri de pădure: după deal "La Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție, prin aplicarea legii agrare, fragmentarea acestor pământuri a continuat. Repartizarea pământurilor între moștenitori și nerespectarea Legii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul Nou, care se trag din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta obținută se depozita în hambare, o parte păstrându-se pentru a fi vândută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ea sub ape. Din datele centralizate la nivelul județului Bacău, până la data de 14 iulie 2005, numărul caselor inundate era de 2114, din care 108 au fost distruse. Au fost evacuate 460 de persoane, iar 800 de hectare de teren arabil au fost inundate. Au fost afectate 11 județe și 22 de poduri, în urma unui bilanț provizoriu. Prefectul județului Bacău, Gabriel Berca, primul- ministru Călin Popescu-Tăriceanu împreună cu primarii localităților afectate s-au deplasat în zonele calamitate și au instituit un comandament
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]