6,861 matches
-
de învățământ, precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraș, fiind totodată centrul religios și cultural al românilor „uniți” și al Școlii Ardelene. În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună "aici a răsărit soarele românilor". O
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
în evidență prezența unei acumulări de sare gemă. Orașul Blaj a fost începând din secolul XVIII - până la Marea Unire din 1918, capitala culturală a Transilvaniei și de aceea i s-au dat diferite denumiri: „Mecca românilor”, „Sionul românesc”, orașul „Luminilor ardelene”, „Școala școlilor românești”, iar Mihai Eminescu a numit Blajul: „Mica Romă” (Roma Mică). Municipiul Blaj este înfrățit cu următoarele localități:
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
suferi asedii până la sfârșitul secolului XVII. Dar rolul său militar, strategic rămâne foarte important prin implicarea garnizoanei turcești în acțiunile desfășurate în alte zone de interes pentru Poarta Otomană. Puternica garnizoană va fi mereu prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un permanent du-te-vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare, solii străine. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
administrație militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția nemijlocită a Casei de Habsburg, printre acestea numărându-se și nou-înființata provincie “Voevodina sârbească și Banatul timișan” cu reședința în Timișoara. Anii 1849-1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost elaborată o cerere „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu o administrație
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
științelor, a dăruit-o pentru Colegiul Reformat. Astfel scrierile matematicienilor Farkas și János Bolyai, cum ar fi "Tentamen" sau "Appendix" au fost realizate aici. În Transilvania, în această perioadă mișcarea culturală și literară iluministă care a condus la apariția Școlii Ardelene, avându-i ca reprezentanți pe Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, a avut contribuții la dovedirea continuității populației daco-romane în Dacia și după Dacia, a militat pentru dezvoltarea învățământului în limba română, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj ("vezi" Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj își are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană și Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană. Cluj-Napoca este împărțit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
mai târziu, în România modernă, începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea interpretare lipsește cu desăvîrșire în istoriografia cronicărească a veacului al XVII-lea și chiar mai târziu, spre 1800, la Școala Ardeleană". Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianță. În Transilvania, Sigismund renunța la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (de asemenea înclinat către politica polonă). În iulie 1599 Mihai Viteazul a trimis o solie la
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
mai tânăr relief. Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
prezent în mai multe antologii de poezie: ”Ceasul de flori. Antologie de poezie târgumureșeană”, Editura Tipomur, 2001; Îmblânzitorul de timp. Antologie de poezie mureșeană”, Editura Tipomur, 2003; ”Poeții revistei Echinox. Antologie (1968-2003)” de Ion Pop, Editura Dacia, 2004; ”Antologia poeților ardeleni contemporani”, Editura Ardealul, 2004; ”Efigii lirice”, Editura Ardealul, 2009; Din lirica românească de dragoste”, Editura Ardealul, 2010. Prezent, de asemenea, în numeroase dicționare: Ana Cosma, ”Scriitori români mureșeni” (2000); Ion Bogdan Lefter, ”Scriitori români din anii ’80-’90”(2000); Irina
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
fiind menționată și ca noul castel al lui Mikó. Construirea castelului a început în primăvara anului 1623, la zece ani după ce proprietarul, Ferenc Mikó, a devenit căpitan suprem al scaunelor secuiești Ciuc, Gheorgheni și Casin. Personalitate marcantă a vieții politice ardelene de la începutul secolului al XVII-lea, Ferenc Mikó, pe lângă această funcție, a fost și consilier al principelui Gabriel Bethlen, diplomat și cronicar. Construirea castelului cu plan patrulater și o suprafață de 75x70 m a fost terminată, probabil, în anii treizeci
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
Condeești este un sat în comuna Bărcănești din județul Ialomița, Muntenia, România. Ea cuprinde și fostele sate Uliești și Pelinu (fost Eliza-Stoenești). Întemeiat, potrivit tradiției, pe la anul 1780, de către refugiați ardeleni și târlași, satul Stoenesti sau Pisica apare menționat pe hărțile Munteniei și ale județului Ialomița, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Harta rusă de la anul 1835 pomenea satul Pisica (Stoinesti), iar Harta Țării Românești a lui Szatmary localiza
Condeești, Ialomița () [Corola-website/Science/301236_a_302565]
-
a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de câțiva ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
1829-1832 Ioan Iliovici 1810-1818 Trifon Popovici 1832{1838}-1873 Pantelimon Iliovici 1833{1840}-1843 Ioan Iliovici-Popovici 1843-1848 Constantin Bărbulescu 1843{1844}-1865 Procopiu Martin 1863{1844}-1902 Dimitrie Adam 1869-1915 Ioan Iliovici 1916-1959 Traian Golumba 1918-1926 Vichențe Cuzma 1942-1953 Pavel Ardelean 1953-1957 Petru Voicău 1960-1973 Mircea Barzu 1973-1977 Ioan Bîrlanescu 1977-1985 Ionel Culda 1985-1990 George-Dumitru Dimoiu 1990-1992 Ioan Ardelean 1992-1994 Pavel Indru 1994-prezent
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Bărbulescu 1843{1844}-1865 Procopiu Martin 1863{1844}-1902 Dimitrie Adam 1869-1915 Ioan Iliovici 1916-1959 Traian Golumba 1918-1926 Vichențe Cuzma 1942-1953 Pavel Ardelean 1953-1957 Petru Voicău 1960-1973 Mircea Barzu 1973-1977 Ioan Bîrlanescu 1977-1985 Ionel Culda 1985-1990 George-Dumitru Dimoiu 1990-1992 Ioan Ardelean 1992-1994 Pavel Indru 1994-prezent
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
comandantul învingător al turcilor, comite de Timiș. În partea dreaptă, este Ștefan Zápolya (Zápolya altfel Szapolyai István), nadorul (al doilea om în stat) Ungariei, bunicul viitorului rege al Ungariei, Szapolyai (Zápolyai) János. Și, în fine, Ștefan Báthory (Báthory István) voievod ardelean, personaj despre care se spune că este un autoportret al sculptorului. În 1910, este înființată echipa de fotbal Chinezul Timișoara, al cărei denumire este inspirată de personalitatea lui Pavel Cneazu. În 1974 formația Phoenix din Timișoara înregistrează discul "Mugur de
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
S-a născut într-o familie de ardeleni aflați în refugiu, după Dictatul de la Viena, ca fiu al mediculului Alexandru Culcer (n. Lenghel, schimbarea patronimului prin preluarea numelui mamei, Sofia Culcer, publicată în Monitorul oficial din 1934 sau 1935) și al profesoarei de limbă română (licențiata la Cluj-Napoca
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
Ilie Dumitrescu a fost Oțelul Galați a cărei conducere a preluat-o în decembrie 2000. A salvat echipa de la retrogradare, dar în iunie 2001 a demisionat pentru a merge la FC Brașov. Nu a rezistat decât două luni la conducerea ardelenilor, fiind demis după trei etape din campionat de patronul echipei, Ioan Neculaie. În decembrie 2001 a ajuns în Cipru, dar nici aici nu a rezistat prea mult timp, pregătind echipa Alki Larnaca pentru doar patru luni. După un mandat de
Ilie Dumitrescu () [Corola-website/Science/300171_a_301500]
-
Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc - 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Gârbovei. Forțată de condițiile naturale vatra satului are o formă „îngrămădită și o textură neregulată”. În acest sat clasat în categoria celor mici după populația de 473 de locuitori ce-i aparțin, a văzut lumina zilei în 1887 marele istoric ardelean Ștefan Meteș. Documentul istoric care îi atestă fără drept de apel vechimea plasează atestarea localității în a doua jumătate a secolului al XIII-lea - imediat după Geoagiu de Sus. Evoluția denumirii satului Geomal din 1282 până in prezent, după "Dicționarul
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Tinod și Cergăul bulgăresc, Capitlului din Alba Iulia pentru pomenirea sa și a fratelui său Ioan, care e îngropat în Biserica din Alba Iulia. Satul Giomal era moșie fiscusească, care se putea dărui după bunul plac al Regelui sau Voievodului ardelean, cu toate acestea satul a fost totdeauna în stăpânirea fiscusească și mai ales în cea a Capitlului Episcopului latin din Bălgrad. La 1 septembrie 1614 principele Gabriel Bethlen a dăruit soției sale Susana Karolyi mai multe sate între care și
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
că un pasionat în editarea și popularizarea cărților în rândul populației de la sate.” Simion Pântea s-a remarcat și pe alte planuri: a participat alături de „satul sau la răscoală lui Horea, numărându-se printre oamenii de nădejde ai conducătorului țărănimii ardelene.” Pentru tot ce a însemnat și realizat Simion Pântea pentru comună Sălciua, din 8 octombrie 1995, prin decizia Inspectoratului Școlar Județean Albă, Școala cu clasele I-VIII Sălciua îi poartă numele. Târgul care se organizează lunar în Sălciua de Sus
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
care a atras după sine măsuri drastice din partea autorităților, dându-se foc satului, 16 locuitori fiind uciși în timpul represaliilor. În a doua jumatate a secolului al XIX-lea, viața sâncelenilor se desfășoară într-un ritm liniștit, ca în toate satele ardelene. Popor de plugari, oamenii erau legați de glia strămoșească și de animalele lor. Viața și-o petreceau mai mult pe câmp, care le asigura existența, de aici reieșind și iubirea nemăsurată a sâncelenilor pentru pământ. Al doilea deceniu al secolului
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
să derapez de la ea de câte ori vorbesc cu locuitorii Cicirului, iar oricât de exersat ar fi discursul meu, prin natura meseriei pe care o practic sau prin lecturile parcurse de-a lungul anilor, dulcele grai, atât de moale și catifelat al ardelenilor din Cicir mi se așează pe limbă când poposesc în casa unde au trăit străbunicii, bunicii, părinții și voi trăi și eu. Cicirul este așezat în Câmpia de Vest, pe malul drept al Mureșului, de-o parte și alta a
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
952 de locuitori în satul Cicir. "1 Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, p. 85" "2 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "3 Județele patriei - județul Arad, p. 66" "4 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "5 Ardelean, Hegyi, Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad - monografie, p. 38)." "6 Țiucra, Pietre rămase, pp. 235, 237" "7 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 66" "8 Țiucra, Pietre rămase, p. 235" "9 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "10
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
numit în vechime Vârvuțul. Până la Arad sunt 32 km, accesul făcându-se pe DJ 792. Satul are 635 numere de casă, iar la recensământul din 2002 număra 1477 locuitori. Primele urme de locuire au fost relevate recent de arheologul Ciprian Ardelean în estul satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]