7,010 matches
-
mangan. Numele de magnesia a fost apoi folosit doar pentru magnesia alba și a dus la denumirea de "magneziu" pentru elementul izolat din ea. În natură există un singur izotop stabil de mangan; Mn. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi, cu mase atomice de la 46 unități atomice (Mn) până la 65 unități atomice (Mn). Cei mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn cu un timp de înjumătățire de 312,3 zile și Mn
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
a fost apoi folosit doar pentru magnesia alba și a dus la denumirea de "magneziu" pentru elementul izolat din ea. În natură există un singur izotop stabil de mangan; Mn. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi, cu mase atomice de la 46 unități atomice (Mn) până la 65 unități atomice (Mn). Cei mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn cu un timp de înjumătățire de 312,3 zile și Mn cu un timp de
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
pentru magnesia alba și a dus la denumirea de "magneziu" pentru elementul izolat din ea. În natură există un singur izotop stabil de mangan; Mn. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi, cu mase atomice de la 46 unități atomice (Mn) până la 65 unități atomice (Mn). Cei mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn cu un timp de înjumătățire de 312,3 zile și Mn cu un timp de înjumătățire de 5,591 zile
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
ul este numele definitiv al elementului supergreu sintetic cu numărul atomic 118; simbolul chimic corespunzător este Og. Numărul foarte mic de atomi de Uuo obținuți până acum (3 sau 4) nu permit studierea proprietăților fizice și chimice ale elementului, dar predicțiile teoretice arată că acesta ar fi un solid radioactiv. Pe
Oganesson () [Corola-website/Science/302793_a_304122]
-
elementului, dar predicțiile teoretice arată că acesta ar fi un solid radioactiv. Pe 8 iunie 2016, IUPAC a redenumit "ununoctiu" în oganesson (simbol: Og). Numele "ununoctiu" a fost folosit în articolele științifice ce făceau referire la căutarea elementului cu numărul atomic 118. Este alcătuit din următoarele cuvinte: Un(unu)un(unu)octium (opt). Elementele transuranice (după Uraniu) sunt, cu excepția unor cantități microscopice, create doar pe cale artificială, și de obicei sunt numite după numele unui cercetător sau după locul în care se
Oganesson () [Corola-website/Science/302793_a_304122]
-
următoarele cuvinte: Un(unu)un(unu)octium (opt). Elementele transuranice (după Uraniu) sunt, cu excepția unor cantități microscopice, create doar pe cale artificială, și de obicei sunt numite după numele unui cercetător sau după locul în care se află laboratorul de fizică atomică unde au fost făcute cercetările. În 1999, cercetători de la Lawrence Berkeley National Laboratory au anunțat descoperirea elementelor 116 și 118, într-o lucrare publicată în Physical Review Letters. Cercetătorii au afirmat că au efectuat următoarea reacție: formula 1 Anul următor, au
Oganesson () [Corola-website/Science/302793_a_304122]
-
ul (simbol: Ni, număr atomic: 28) este un metal răspândit în diverse produse chimice și aliaje, constituind circa 0,008 % din scoarța Pământului. Acest lucru face ca omul să fie încontinuu expus la acest metal. ul este corodat de transpirație, salivă și alte lichide secretate
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
ul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: "ferrum"), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56. Este un metal aflat în prima grupă a metalelor tranziționale. Este elementul chimic cel mai întâlnit pe Terra, formând cea mai mare parte a nucleului acestei planete și este al patrulea element ca abundență în
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
ul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: "ferrum"), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56. Este un metal aflat în prima grupă a metalelor tranziționale. Este elementul chimic cel mai întâlnit pe Terra, formând cea mai mare parte a nucleului acestei planete și este al patrulea element ca abundență în scoarța terestră. Este produs
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92. l are cea mai mare masă atomică dintre toate elementele naturale (vedeți plutoniu). Uraniul este aproximativ cu 70% mai dens decât plumbul și este ușor radioactiv. Distribuția sa naturală este de circa câteva părți per milion în sol, roci
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92. l are cea mai mare masă atomică dintre toate elementele naturale (vedeți plutoniu). Uraniul este aproximativ cu 70% mai dens decât plumbul și este ușor radioactiv. Distribuția sa naturală este de circa câteva părți per milion în sol, roci și apă. Uraniul este extras industrial din minerale
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
per milion în sol, roci și apă. Uraniul este extras industrial din minerale relativ bogate în concentrație față de cea naturală (vedeți uranit) prin procedee mecanice, fizice și chimice (vedeți extragerea uraniului). Forma naturală a elementului chimic "Uraniu" care are numărul atomic 92. Principalii izotopi ai uraniului sunt: Uraniul cu o concentrație de U-235 mai mare decât cea naturală este numit "uraniu îmbogățit" (se obține într-o instalație de separare izotopică). În stare naturală, uraniul se găsește sub formă preponderent a izotopului
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
fisionabil și a elibera energie. Uraniul este destul de răspândit în natură sub forma diferitelor tipuri de minereuri (pehblendă, uraninit, torbernit, carnotit etc...). Uraniul este folosit, actualmente, drept combustibil nuclear sub forma Uraniului Metalic sau a unor compuși chimici. În reactoarele atomice este folosit uraniul ca sursă de energie pentru producerea curentului electric. În reactorul atomic este produsă, de fapt, o explozie atomică controlată, prin intermediul unor bare absorbante de neutroni (conținând bor sau cadmiu) care au rolul de a absorbi neutronii în
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
tipuri de minereuri (pehblendă, uraninit, torbernit, carnotit etc...). Uraniul este folosit, actualmente, drept combustibil nuclear sub forma Uraniului Metalic sau a unor compuși chimici. În reactoarele atomice este folosit uraniul ca sursă de energie pentru producerea curentului electric. În reactorul atomic este produsă, de fapt, o explozie atomică controlată, prin intermediul unor bare absorbante de neutroni (conținând bor sau cadmiu) care au rolul de a absorbi neutronii în exces. În toate cazurile se pune problema obținerii, fie a uraniului, fie a unor
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
etc...). Uraniul este folosit, actualmente, drept combustibil nuclear sub forma Uraniului Metalic sau a unor compuși chimici. În reactoarele atomice este folosit uraniul ca sursă de energie pentru producerea curentului electric. În reactorul atomic este produsă, de fapt, o explozie atomică controlată, prin intermediul unor bare absorbante de neutroni (conținând bor sau cadmiu) care au rolul de a absorbi neutronii în exces. În toate cazurile se pune problema obținerii, fie a uraniului, fie a unor săruri ale acestuia de puritate nucleară. Impuritățile
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
ul este un element chimic notat cu simbolul chimic Br. Numărul său atomic este 35 iar masa sa atomică este de 79,909 u.a.m.. ul face parte din grupa halogenilor (grupa a VII-a principală), împreună cu fluorul, clorul, iodul și astatinul. În stare nativă este un element foarte reactiv, reacționând direct cu
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
ul este un element chimic notat cu simbolul chimic Br. Numărul său atomic este 35 iar masa sa atomică este de 79,909 u.a.m.. ul face parte din grupa halogenilor (grupa a VII-a principală), împreună cu fluorul, clorul, iodul și astatinul. În stare nativă este un element foarte reactiv, reacționând direct cu majoritatea metalelor și cu multe nemetale
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
zig-zag" a metalelor, ce delimitează metalele de nemetale. Astfel, seleniul și telurul sunt "semimetale", și se află lângă brom (seleniul este chiar lângă brom, iar telurul se sub seleniu). Structura atomului de brom este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că izotopul său natural, formula 3, are 35 de protoni și 44 de neutroni. Repartiția electronilor pe starturile electronice este dată în tabelul din stânga. Pe baza așezării sale în sistemul periodic, despre brom se pot trage concluziile: datorită faptului că
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
de valență (ultimul strat electronic); bromul, aflându-se în perioada a 4-a, are în total patru straturi electronice, dintre care trei sunt ocupate complet cu electroni. Bromul are doi izotopi stabili, formula 4 (50,69 %) și formula 5 (49,31%). Masa atomică standard al bromului natural este de 79,904 u.a.m. Se cunosc, până la ora actuală, 30 de izotopi radioactivi ai bromului care rezultă fie prin dezintegrarea radioactivă a unor elemente, fie pe cale artificială prin activarea cu neuroni termalizați. Cel mai
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
ul (, "iodes", însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53. Are un singur izotop natural stabil, cu masa atomică relativă 127, al cărui nucleu conține 74 de neutroni. ul este al patrulea element din grupa halogenilor, posedă o reactivitate slabă și o electropozitivitate ridicată. Ca substanță elementară, la fel
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
ul (, "iodes", însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53. Are un singur izotop natural stabil, cu masa atomică relativă 127, al cărui nucleu conține 74 de neutroni. ul este al patrulea element din grupa halogenilor, posedă o reactivitate slabă și o electropozitivitate ridicată. Ca substanță elementară, la fel ca toți halogenii, iodul prezintă moleculă diatomică (I). Datorită proprietăților
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
Gay-Lussac a fost primul care avea să afirme că iodul este un element chimic nou, fiind cel care i-a dat numele actual, de la grecescul "iodes", ce înseamnă „violaceu”. Structura atomului de iod este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, I, iodul are 53 de protoni și 74 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 55 până la 91, în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 140Å, iar volumul molar al iodului chimic pur, în
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
violaceu”. Structura atomului de iod este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, I, iodul are 53 de protoni și 74 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 55 până la 91, în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 140Å, iar volumul molar al iodului chimic pur, în condiții fizice normale, este de 25,74 cm³/mol. Raza covalentă este de 1,33Å. Configurația electronică a atomului de iod este prezentată in tabelul din stânga. Iodul are
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea curentului electric și timpul de electroliză) și cu echivalentul-gram al metalului depus. formula 2 , unde "m" este cantitatea de metal depusă la catod (în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n" este valența metalului, "F" reprezintă 96500 de coulombi per secunda, "I" intensitatea curentului electric (în coulombi per mol), iar "t" este timpul de electroliză. Raportul formula 3 se numește "echivalent electrochimic" În "electroliză" se ține seama de "tensiunea
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
ul este un element chimic cu simbolul Ti și numărul atomic 22. Are o densitate mică și este un metal de tranziție dur, lucios și rezistent la coroziune (inclusiv față de apa de mare, apa regală și clor), cu o culoare argintie. Este al nouălea cel mai răspândit element, alcătuind 0,6
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]