8,717 matches
-
își închipuiesc acest pod ca o boltă de fier groasă, așezată pe apă, apa care înconjură pământul, și pe stâlpi; și având uși pe lângă apă pe unde umblă făpturile îngerești, ca să ducă la Dumnezeu știri despre pământ." Într-un alt basm, Cu Cazarkina [Bârlea, II], un împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an "de când se-ngroșa mereu". O babă îl sfătuiește pe împărat: "rânduiește copilu acela tot ce-ai la sufletu dumitale". Astfel, îi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din corpul mă-sii". "Piatra e simbolul pământului sau al germenului roditor, care se află în pântecul Terrei. În această ipostază mito-simbolică, pietrele participă la procesele fecundării și ale nașterii miraculoase a unor zei și eroi legendari. Petrișor Făt-Frumos, din basmul cu același nume [Păun, Angelescu], s-a născut plângând; el tace numai când i se promite că va pleca după Ileana Cosânzeana la 15 ani. Plânsul aparține unui pretendent la viață. "În tradiția românească, o atenție deosebită i s-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea [ ... Plânsul copilului era considerat "un fel de morb", care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor. " În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Mortu [Hoțopan] întâlnim o situație mai rară, "embrionul plângând în uter", un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne însărcinată; la trei luni, "grăiește copilul din foale": ,,- Mamă, - zâce -, oi mere și io pă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
supărat și-i spune: "De două ori m-ai înșelat; dar mai mult nu mă vei înșela; adă-ți copilul tău și nu umbla cu minciuni, vrând a mă înșela cu copii străini!" Același nucleu epic apare în narațiunile Puțin-Deloc-Nimic [Basme și povești populare englezești] și Știma lacului [Frații Grimm, Basme năzdrăvane]. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la râul "împânzit de vârtejuri", pe "Puțin-Deloc-Nimic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dar mai mult nu mă vei înșela; adă-ți copilul tău și nu umbla cu minciuni, vrând a mă înșela cu copii străini!" Același nucleu epic apare în narațiunile Puțin-Deloc-Nimic [Basme și povești populare englezești] și Știma lacului [Frații Grimm, Basme năzdrăvane]. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la râul "împânzit de vârtejuri", pe "Puțin-Deloc-Nimic". Când vine vremea să-și țină promisiunea, regele încearcă să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
oferindu-i fiul crescătoarei de păsări, apoi fiul grădinarului: în cele din urmă, uriașul îl duce pe micul prinț în castelul din adâncul vârtejurilor apelor, iar băiatul devine tovarășul de joacă al fetiței uriașului. Morarul din cel de-al doilea basm aude un mic zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
într-un an se mări cât alții în trei; la șapte ani parcă era de douăzeci." Într-una din zile își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz similar se observă și în basmul Iuda nevăzută [Oprișan, III], unde împăratul, gândindu-se că "nădejdea lui" de-acasă "sta în bani, în porumb, în vite", îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împăratul, gândindu-se că "nădejdea lui" de-acasă "sta în bani, în porumb, în vite", îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă "unde m-a rânduit tata". Basmul Ion Smintitu [Oprișan, IV] prezintă situația în care eroul este obligat să accepte condiția pusă de pasăre pentru a scăpa: Daruiește-mi dragul tău - ce ț-o fi mai drag - si eu te scap". Povestea cu Man Tâlharu [Mohanu] relatează cazul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ceresc se explică prin iuțeala piperului («ardei» vine de la «a arde»), iar implicarea sa în provocarea magică a ploii e urmarea logicii paradoxale, specifice gândirii mito-poetice: setea (uscăciunea) provocată de iuțeala ardeiului, cere să fie potolită cu apă (ploaie ) ". Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a crescut în nouă minute. A devenit timpu, a născut copilu acela. I-a pus numele Chipăruș, că era din hiru de Kiper. Creștea băiatu acela ca din apă." Un bob de piper sărea mereu și în mătura împărătesei din basmul De-ar fi coroana la mine,/ Aș juca mai bine [Oprișan, I]. L-a înghițit și a rămas însărcinată, gestația durând nouă ani. Chiar dacă gravida s-a-ncins cu nouă cercuri peste burtă, tot n-a putut să nască. Împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a pus cu "burta pe-un bălegar, cerând făgădașul" de la naștere. În Pipăruș Petru și Florea înflorit [Pop-Reteganul, o văduvă a înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar în basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper." Piperul se întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asemenea, servitoarea consumă resturi din măr și dau naștere unor fii). Grâul și busuiocul sunt elementele pe care le-am inclus în cea de-a treia subclasă, în jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea în basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent în toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare a fertilității, dar și principalul scop al actelor de magie agrară. Grăunțele de grâu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unui pește apare deseori viitorul erou în narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (îl aflăm în imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent în basme, unde eroinele rămân însărcinate mâncând un pește întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
spati și luceferii pe umeri și cu păru de aur", a doi mânji și a doi căței, care-și unesc forțele în vederea atingerii aceluiași scop: triumful binelui. Tot despre apariția miraculoasă a doi copii identici este vorba și în următorul basm. Un împărat a cărui soție nu poate face copii, umblând din babă în babă, ajunge și la moașa satului, "la sfat, la lege să ceară să aibă și ei un viitor la familie, un fiu, un copil". Se accentuează aici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lăsa însărcinată pe împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era înscris "Ipidean". În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o încălcare a normalității. În Petrea Cățelei [Marian, Basme populare românești, II], soluția pentru a rămâne însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane în tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reprezintă o încălcare a normalității. În Petrea Cățelei [Marian, Basme populare românești, II], soluția pentru a rămâne însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane în tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o îngrijește 9 luni, până când capul de cal
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
crocodil, au dat viață inimilor acestora înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, "porcul (purcelul cu părul de aur) este o întruchipare zoomorfă a astrului zilei; eroul din basm se poate transforma în purcel sau, invers, așa cum se întâmplă în basmul lui Creangă Povestea porcului [ ... ] Porcul mat apare și ca animal augural
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, "porcul (purcelul cu părul de aur) este o întruchipare zoomorfă a astrului zilei; eroul din basm se poate transforma în purcel sau, invers, așa cum se întâmplă în basmul lui Creangă Povestea porcului [ ... ] Porcul mat apare și ca animal augural și meteorologic. Prevestește frigul sau căldura, iar întâlnirea cu el, în realitate sau în vis, e prevestitoare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, "porcul (purcelul cu părul de aur) este o întruchipare zoomorfă a astrului zilei; eroul din basm se poate transforma în purcel sau, invers, așa cum se întâmplă în basmul lui Creangă Povestea porcului [ ... ] Porcul mat apare și ca animal augural și meteorologic. Prevestește frigul sau căldura, iar întâlnirea cu el, în realitate sau în vis, e prevestitoare de bogăție și fericire [ ... Un cuplu în vârstă își dorește atât de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele înfăptuite de părinți în existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur [Teodorescu] apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare începură să-și jelească feciorii. Într-o zi de sărbătoare împărăteasa merge la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ori imaterial, impregnat cu puteri magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința în puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința în puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întregului neam. "Șarpele casei ar fi, ca și steaua sau pomul consacrat, corespondentul din natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale [...]." Există o serie de cazuri în care fata de împărat rămâne însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată [Ispirescu], o fată de împărat, uitându-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]