6,191 matches
-
Zidirea bisericii a fost încredințată antreprenorului Ștefan Lucaci având ca maistru pe Iosif Solosaiete din Huedin, pentru suma de 1.700.000 lei. Toată piatra a fost adusă din localitatea Satu Lung, nisipul din Apahida, iar restul de la Cluj, cu căruțele. Deoarece în anul zidirii bisericii a fost secetă mare, apa a fost adusă de sus, de pe tăuri, pe un canal tras cu plugul, lung de 1,5 km. Biserica este construită sub formă de cruce, având o lungime de 27
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
Consiliul de Război. Batalionul părăsise însă localitatea, iar cei patru francezi, împreună cu tânărul Silvio (Șerban Cantacuzino), rătăcit și el, fug pentru a nu fi linșați de țărani. Ei sunt salvați de Carlotta care se oferă să-i ducă cu o căruță la batalionul lor. Convoiului i se alătură pe drum alți doi francezi rătăciți: Pastagnac zis „Aristocratul” (Jean Lorin Florescu) și Cabrol (Serge Ayala). Nemulțumită că ar putea fi părăsită după ce grenadierii își vor regăsi batalionul, Carlotta dezleagă căruța care cade
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
cu o căruță la batalionul lor. Convoiului i se alătură pe drum alți doi francezi rătăciți: Pastagnac zis „Aristocratul” (Jean Lorin Florescu) și Cabrol (Serge Ayala). Nemulțumită că ar putea fi părăsită după ce grenadierii își vor regăsi batalionul, Carlotta dezleagă căruța care cade de pe stânci și se sfarmă. Cei șapte scapă cu viață și vor să o pedepsească, dar trecerea prin apropiere a unui grupe de militari austrieci le schimbă planurile. Cu ajutorul Carlottei, francezii reușesc să-i lege pe austrieci și
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
Legenda în ceea ce privește cele două cicatrici de pe obrazul drept al Madonei Negre este că husiții, care au luat cu asalt mănăstirea paulină în 1430, au procedat la jefuirea sanctuarului. Printre lucrurile furate a fost și icoana. După ce au pus-o în căruța lor, husiții au încercat să scape, dar caii lor au refuzat să plece din loc. Atunci, ei au aruncat portretul la pământ și unul dintre jefuitori a scos sabia și a provocat două tăieturi adânci. Atunci când tâlharul a încercat să
Madona Neagră de la Częstochowa () [Corola-website/Science/327750_a_329079]
-
cu o ploaie de sulițe. Romanii au avansat în formație de pană pentru a respinge și al doilea val de britanici.Britanicii au încercat să se retragă,dar au fost împiedicați de propriile lor familii, care formaseră un cerc de căruțe la marginile câmpului de luptă. Au fost măcelăriți, prinși între legiunile romane și propriile lor căruțe.Se spune că au fost uciși 80000 de britanici. Boudicca s-a otrăvit și rebeliunea a luat sfârșit. Poenius Postumus, perfectul roman care refuzase
Bătălia de la Watling Street () [Corola-website/Science/327092_a_328421]
-
al doilea val de britanici.Britanicii au încercat să se retragă,dar au fost împiedicați de propriile lor familii, care formaseră un cerc de căruțe la marginile câmpului de luptă. Au fost măcelăriți, prinși între legiunile romane și propriile lor căruțe.Se spune că au fost uciși 80000 de britanici. Boudicca s-a otrăvit și rebeliunea a luat sfârșit. Poenius Postumus, perfectul roman care refuzase să lupte, s-a sinucis și el când a aflat despre copleșitoarea victorie romană. Suetonius Paulinus
Bătălia de la Watling Street () [Corola-website/Science/327092_a_328421]
-
soldați din miliția locală. În continuare Frederic a condus întăririle în sud, pentru a le uni cu armata sa principală. Avertizați cu privire la acțiunile germanilor, liderii Ligii Lombarde au trimis 3500 de soldați (1450 cavaleriști și 2050 infanteriști, fiind prezentă și căruța militară sfântă, numită Carroccio) pentru a bloca drumul spre Pavia. Printre lombarzi era o unitate de infanterie de elită denumită „Compania Morții”, condusă de Alberto da Giussano. Ocupând o poziție lângă Legnano, lombarzii au așteptat apariția lui Frederic. În dimineața
Bătălia de la Legnano () [Corola-website/Science/327171_a_328500]
-
Legnano. Frederic a început atacul general asupra pozițiilor lombarzilor. Cavaleria sa a împrăștiat cavaleria italiană și a început atacul asupra infanteriei aranjate în jurul "Carroccio"-ului. S-a dat o luptă aprigă, în care „Compania Morții” a respins atacul german asupra căruței ("Carroccio") de pe care preoții conduceau serviciul divin și inspirau soldații la luptă. În ciuda rezistenței disperate a italienilor, infanteria și cavaleria lui Frederic înainta încetul cu încetul. În tot acest timp, cavaleria italiană a avut ocazia să-și strângă rândurile și
Bătălia de la Legnano () [Corola-website/Science/327171_a_328500]
-
retrocedată. a rămas în proprietate efectivă cu o suprafață de 3,409 de hectare. Pe terenul intrat în proprietatea moștenitorilor se află 16 case, între care casa Dumitru Mihai, din Timișeni, casa Motancea cu pivniță, din Bumbești-Jiu, un șopron pentru căruțe, casa Harangica, din Dobrița, casa Ceroi, din Glodeni, mora cu ciutură din Padeș, casa Ion Cariga, cu șopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeș, pivnița din Boroșteni, pivnița de Deal, din
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
care devenise informator al poliției, textul poemului ajunge la Sermoise. Acesta din urmă îl atacă pe stradă pe Villon cu un cuțit și îi taie buza, dar este ucis în încăierare. Nefiind primit de vagabonzi, poetul părăsește Parisul într-o căruță cu bălegar, alături de prietenii săi: Regnier, Colin, Jean le Loup (Pascal Pistaccio) și Jeannot. În următorii patru ani, cei cinci fugari formează banda Scoicarii, atacând convoaiele regale ce treceau prin Dijon și furând, printre altele, o comoară de 6000 de
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
de la biserica din Baraboi.A fost preot în acest sat până la tragică zi de 4 ianuarie 1961 când se întorcea din satul vecin, împreună cu dascălul Trifan Rabei, unde au oficiat serviciul divin la înmormântarea lui Ion Lisnic. Se zice că căruță în care erau s-a răsturnat, conform cercetătorului G.Botezatu, decedează doar preotul și dascălul, dar căruțașul și vărul sau au scăpat cu viață. O altă versiune oficială, pusă în circulație prin intermediul cotidianului moscovit Pravda, zice că aceștia erau în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
fetele bisericești... Cand se întorceau în sat, pe moșia Baraboiului, cam la trei kilometri de primele case, în cale le-au ieșit vreo șase oameni, calări pe cai, și i-au ucis. Pe preot l-au omorât pe loc, răsturnînd căruță în mlaștină unui iaz. Dascălul, fiind un om mai voinic, s-a prefăcut mort. Asasinii au fugit, dar,în scurt timp, au revenit. Ei au constatat că dascălul nu mai era”, povestește Alexandru Gandrabur varianta satului. Între timp, dascălul parcursese
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
a vechilor piese muzicale din repertoriul lăutăresc, prin sobrietatea stilului său individual și prin tehnica instrumentală excepțională. Este cunoscut în toată lumea mai ales pentru compoziția sa din 1906, "Hora staccato". Alte compoziții cunoscute ale sale sunt: "Hora mărțișorului", "Ceasornicul" și "Căruța poștei". Violonistul Jascha Heifetz afirma despre Dinicu că este cel mai bun violonist pe care l-a ascultat vreodată. s-a născut la 3 aprilie 1889 în cartierul „Scaune” al lăutarilor bucureșteni, într-o modestă casă pe strada Sfinților, și
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
patru dughene de cărămidă cu temelii de piatră”, era înconjurat cu cerdac de lemn și acoperit cu „tablă de fier” și avea o curte interioară în care se intra printr-o boltă largă și înaltă ce permitea trecerea birjelor și căruțelor. Hotelul era atât de cunoscut la mijlocul secolului al XIX-lea încât devenise un nume generic al hotelurilor din orașele moldovene. Ion Ghica, în una din scrisorile sale către Vasile Alecsandri („O călătorie de la București la Iași înainte de 1848”), menționează acest
Hanul lui Petrea Bacalu () [Corola-website/Science/330303_a_331632]
-
opt semne care prefigurează sfârșitul lumii par să se fi îndeplinit în mare parte și ar fi referiri la evenimente din trecut. Primul semn este interpretat ca o referire la sosirea europenilor în America de Nord, în timp ce al doilea ar fi apariția căruțelor și explorarea Americii de Nord de către bărbați albi. Semnele trei, patru și cinci s-ar referi la sosirea bovinelor, construcția căii ferate și respectiv răspândirea liniilor telefonice. Semnul șase s-ar referi la construcția șoselelor și al șaptelea la poluarea apelor. Ultim
Stea Albastră Kachina () [Corola-website/Science/330367_a_331696]
-
construită ulterior o alta mai mică, numită Hala de pește, realizată din fierăria rămasă la construcția Abatorului din Tătărași. În partea de vest a acestor construcții s-au amenajat spații deschise destinate comercializării cerealelor și legumelor și staționării carelor și căruțelor. Acoperișul Halei mari s-a prăbușit parțial în anii ’60, într-o iarnă, ca urmare a zăpezii depuse în urma unor ninsori abundente, ulterior luându-se decizia ca întreaga structură să fie complet demolată. În prezent, pe locul ocupat de fosta
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
ca Daniel Boone, cucerirea Vestului este o poveste de curaj și plină de greutăți care a format caracterul Americii. Înarmați cu cunoștințe despre conditile dure , ca Jedediah Smith, milioane de americani s-au îndreptat spre vest. Călătoriile cu caravanele de căruțe erau un real pericol pe distanțe neimaginabile de mari. Dar dorința de aventură, oportunitate și câștigul economic era prea puternic. În timp ce unii se luptă pentru a crea o nouă viață la frontiera, alții sunt recompensați cu bogățiile la o scară
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
statului New Mexico, nordul statului Texas, și respectiv porțiuni din statele Montană, Wyoming, Colorado la est Continental Divide, și respectiv largi porțiuni din statul Louisiana de ambele părți ale fluviului Mississippi, incluzând orașul New Orleans. Originile distinctive ale caravanelor de căruțe (sau "Wagon Train", vagon de marfă cunoscut sub numele de "Conestoga wagon") pot fi urmărite din zona Râul Conestoga din Pennsylvania Lancaster County, de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Vagoanele Conestoga, căruțe cu curbe distincte de lemn etajate și acoperite
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
orașul New Orleans. Originile distinctive ale caravanelor de căruțe (sau "Wagon Train", vagon de marfă cunoscut sub numele de "Conestoga wagon") pot fi urmărite din zona Râul Conestoga din Pennsylvania Lancaster County, de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Vagoanele Conestoga, căruțe cu curbe distincte de lemn etajate și acoperite cu pânză arcuita, au devenit un lucru comun în următorul secol. Cu acestea s-au efectuat transporturi mai rapide cu produse agricole pentru orașe și alte bunuri de la orașe la comunitățile rurale
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
lui Sutter din localitatea Coloma. După ce s-a raspandit vestea, aproximativ 300.000 de oameni au venit în California din restul Statelor Unite și de peste hotare. Acești primi căutători de aur, numiți „Forty-Niners”, au călătorit până în California cu vaporul și în căruțe cu coviltir peste continent, adesea înfruntând greutăți mari pe parcursul călătoriei. În timp ce majoritatea primilor sosiți erau americani, goana după aur a atras și zeci de mii de oameni din America Latină, Europa, Australia și Asia. La început, prospectorii au extras aurul din
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
loc; presa internațională a vremii vorbește și despre 200 de răniți, care și pe patul de spital fiind, sunt păziți de armată, care respinge cu baionetele miile de mineri adunate afară. Pe 9 august sicriele celor decedați sunt purtate de căruțe de cărat bălegar spre cimitir, armata forțând cortegiul funebru să grăbească pasul. Mulțimea imensă lângă cimitir a fost îndepărtată la mai multe sute de metri, iar la patru ore după înmormântări o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul cu
Greva de la Lupeni, 1929 () [Corola-website/Science/328703_a_330032]
-
și azi de rețelele de drumuri actuale. În zonele de relief, drumurile foloseau un traseu cu pante blânde, din motive de comoditate și de securitate. Numeroase trasee foloseau curbele de nivel. Drumurile se lărgeau în viraje pentru a se permite căruțelor să cotească mai ușor. După ce au fost făcute măsurătorile, topografii marcau traseul cu jaloane. Pentru a termina pregătirile traseului se curăța terenul de buruieni, de copaci și de arbuști. De la publicarea în 1622, a cărții lui Nicolas Bergier, "Histoire des
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
al drumului era bombat, permițându-se astfel scurgerea cu ușurință a apei de ploaie spre șanțurile de drenaj situate de fiecare parte a drumului. Aceste șanțuri serveau uneori drept sursă de materiale de întreținere. Drumul fiind un privilegiu al trupelor, căruțelor și vehiculelor pentru transportul persoanelor, existau, adesea, căi paralele destinate pietonilor și călăreților. Finanțarea construcției drumurilor a fost responsabilitatea guvernului, în timp ce întreținerea a fost în general delegată provinciei. Ofițerii care au avut sarcina de colectare a fondurilor pentru drumuri au
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
erau așezate, ca actualele borne kilometrice, la fiecare milă romană. Ele corespundeau mai degrabă panourilor indicatore actuale, pentru indicarea distanțelor și direcțiilor, plasate de obicei la marginea drumurilor. Pe fiecare piatră milliară, la înălțimea ochilor (utilizatorii acestor milliare sunt în căruțe sau călare), se găsesc mai multe inscripții: numele împăratului care a ordonat construirea sau refacerea drumului, titulatura sa (titlurile), originea milliarului (dacă a fost plasat acolo după lucrările de construcție sau după reparații) și distanțele dintre acel loc, unde se
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
nu au putut dezvolta orice fel de artă care presupunea o viață stabilă, arta precum arhitectura sculptură , pictură și teatrul. Singura formă de artă pe care nomazii și-o puteau permite era cea care cerea cele mai mici și nevaloroase căruțe , greutăți și spații. Orice era conspirat să facă preocuparea artistică și mentală a arabilor complet abstractă. Alegebra, muzică, artă, geometria, decorațiile simetrice, monoteismul, poezia ritmică, disputele lingvistice și figurile de stil complexe au devenit plăceri intelectuale ale arabilor. Însă tradiția
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]