7,041 matches
-
rămâne faptul că Labiș a căpătat conștiința menirii sale de poet datorită, sau și datorită, lui Vasile Popa. Împreună cu Eugenia Scripcaru, profesoara de română de la liceul de fete, pentru Labiș și pentru alte talente școlare, Vasile Popa a creat un cenaclu care își ținea ședințele tot la librăria Bendit. Prieten al tuturor celor care încercau să ascută o pană, să pună mâna pe penel sau să urce pe scenă, ajuns vedeta neîndoielnică a acestui cenaclu, Labiș își încuraja al rândul lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
școlare, Vasile Popa a creat un cenaclu care își ținea ședințele tot la librăria Bendit. Prieten al tuturor celor care încercau să ascută o pană, să pună mâna pe penel sau să urce pe scenă, ajuns vedeta neîndoielnică a acestui cenaclu, Labiș își încuraja al rândul lui colegii care vedeau în el un model. Vocația de lider îi însoțea îndeaproape talentul liric. Poetul a ajuns să fie cunoscut în cercul scriitorilor din Suceava unde, pe acea vreme, se remarcau Dragoș Vicol
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
versurile au constituit un imbold literar pentru alți colegi. Fenomen mimetic, veleitarismul acesta, mai mult sau mai puțin de substanță, sublinia talentul poetului căruia colegii îi arată lui mai întâi încercările, și numai după ce primesc avizul său, le prezintă la cenaclu. În orășel tineretul studios împletea râvna învățăturii cu o atmosferă intelectuală specifică. Adevărata celebritate a cursului superior era Dan Nemțanu, elev eminent, fiul unui colonel și al unei profesoare de germană la liceul de fete, crescut cu bonă, ordonanță și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
complet. Prinzând sensurile cu ușurință, Labiș avea o harismă de lider. Pentru dânsul învățătura de carte nu constituia o chestiune chinuitoare ca pentru atâți bucheri din clasă. Astfel, era gratulat numai cu medii mari, de obicei maxime. Mai ales în cenaclu se remarcase ca vedetă. Recita, interpreta, conferenția, producând uimirea asistenței care vedea urcat pe scenă doar un copil drăgălaș, într-un pulovăr de angora pufos. Cu totul remarcabil era faptul că nu trezea nimănui invidie, ci numai afecțiune. La 14
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista pe atunci un cenaclu studențesc în care se remarcau Dan Hăulică, Ion D. Sârbu, Andi Andrieș, Gh. Scripcă, Ion Arhip și un alt cenaclu muncitoresc. La liceul Național, Labiș organizează al treilea cenaclu, al elevilor, din care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista pe atunci un cenaclu studențesc în care se remarcau Dan Hăulică, Ion D. Sârbu, Andi Andrieș, Gh. Scripcă, Ion Arhip și un alt cenaclu muncitoresc. La liceul Național, Labiș organizează al treilea cenaclu, al elevilor, din care se vor ridica Vasile Filip, Virgil Cuțitaru
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista pe atunci un cenaclu studențesc în care se remarcau Dan Hăulică, Ion D. Sârbu, Andi Andrieș, Gh. Scripcă, Ion Arhip și un alt cenaclu muncitoresc. La liceul Național, Labiș organizează al treilea cenaclu, al elevilor, din care se vor ridica Vasile Filip, Virgil Cuțitaru, iar, de la Pașcani, Corneliu Sturzu. Când Labiș devine figura de marcă a noii poezii ieșene care, din talentele atrase de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista pe atunci un cenaclu studențesc în care se remarcau Dan Hăulică, Ion D. Sârbu, Andi Andrieș, Gh. Scripcă, Ion Arhip și un alt cenaclu muncitoresc. La liceul Național, Labiș organizează al treilea cenaclu, al elevilor, din care se vor ridica Vasile Filip, Virgil Cuțitaru, iar, de la Pașcani, Corneliu Sturzu. Când Labiș devine figura de marcă a noii poezii ieșene care, din talentele atrase de centrul universitar, începeau să se înfiripe în jurul revistei Iașul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de clasă Doru Ioanovici, viitor inginer. „Radu” căruia i se adresează poetul într-o scrisoare începută în gara Ploiești, neterminată și neexpediată, e colegul Radu Nistor, viitor magistrat. În 1952 el va face o vizită la Iași, unde citește în cenaclul condus de Labiș o schiță. Scrisoarea datată „București, 12.XII,1951” are ca autor pe Mihai Zaharia, absolvent la „Nicu Gane”. Ca elev, punea în scenă mici piesete în care, între interpreți, era și Labiș. M. Zaharia își amintește de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu seamă orator, Vasile Popa a fost cel care l-a „moșit” pe Labiș. În chip deosebit profesorul urmărea înclinațiile elevilor. Pentru Labiș dar și pentru Ana Dumitrașcu, poetă care n-a confirmat, Vasile Popa împreună cu Eugenia Scripcaru înființaseră un cenaclu în care și-au făcut ucenicia și alții: poeta Mihaela Monoranu, actorulregizor Ițicu Tâmpescu, scenografii Dan Nemțanu și Vasile Roman, coleg de clasă cu Labiș. Pentru căministul Roman, directorul adjunct Ilioaia a dispus să se amenajeze o cameră-atelier în care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în versuri pline de o sonoritate de tălănci. Și ambientul de la liceul ieșean era altul decât la Fălticeni unde Labiș constituise o glorie a școlii. Și aici colegii îl vor accepta, profesorii însă mai greu. Nici literații de la revistă și cenaclu nu-l încântă prea tare pe Labiș, nu atât pe cât s-ar fi așteptat. Erau vremuri în care nontalentul răzbea cu prea multă ușurință. Pentru el oaze luminoase au rămas doar întâlnirile cu bătrânul poet Mihai Codreanu și mai ales
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la concluzia că „un cenotaf se pierde, odată cu extinderea cimitirului, printre mormintele anonimilor”. De aceea, a cerut sprijinul prietenului său, medicul stomatolog Sorin Cotlarciuc din localitatea Vama, județul Suceava, nepot al lui Nectarie Cotlarciuc pe o linie colaterală, întemeietorul unui cenaclu în aceeași localitate suceveană, care poartă numele rudeniei sale. El a venit și cu ideea salvatoare, aceea de a face un bust. În acest sens, Sorin Cotlarciuc a găsit fondurile necesare și a vorbit cu sculptorul ieșean Lucian Smău, „care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de stulpicăneni și autorități locale și județene. Ceremonia propriu-zisă a fost deschisă, după intonarea imnului național, de către primarul din Stulpicani, dl. Vasile Ostanschi, care a anunțat că pe lângă consilierii locali ai comunei, participă, ca invitați, consilieri județeni, parlamentari, membrii ai cenaclului „Nectarie” din Vama, dar și personalități din zona culturală precum scriitorii Ion Filipciuc, Ion Mugurel Sasu, profesorul universitar și publicistul basarabean Ion Berghia, editorul publicației „Dor de Basarabia”, sculptorul Lucian Zmău, autorul bustului ș.a. Odată cu acest eveniment, a avut loc
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
să-i reunesc într-un loc de reculegere și de rugăciune pe toți capii de religii de bună credință, pentru un schimb de vederi, pentru a se cunoaște, fără discuții, cât mai ales pentru a-l invoca, ca într-un cenaclu, pe Duhul Sfânt. Un ambient potrivit mi se pare a fi Maguzzano, și eu aș fi fericit dacă Providența ar voi să dispună pentru acest sfânt scop». Timp de mai mulți ani, Casa i-a primit pe preoții care aveau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în plin război, cu toate ororile și discordiile care sfâșiau lumea, și, natural, momentul nu era apreciat ca fiind cel mai indicat pentru a porni anumite inițiative unioniste, care putea fi rău interpretate și, poate, chiar instrumenta lizate de politică. Cenacluri de reculegere În 1944, încă în plin război, a cerut să i se pregătească de către monseniorul Giovanni Ongaro, profesor de Sfânta Scriptură în seminarul din Verona, un articol cu titlul Un omnes unum sint. Dorea ca articolul să fie publicat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
papă Paul VI (1963-1978). I-au răspuns că ideile avansate ale scrierii erau frumoase, evanghelice, dar premature și de non facilă actualizare. Nu se vedea oportunitatea, dată delicatețea subiectului, de a trata și propune, printr-un ziar, «Cenacoli di Raccoglimento» (Cenacluri de Reculegere) la Maguzzano. Ar fi fost preferabilă folosirea unor reviste specializate. Tot astfel, pentru a iniția aceste întâlniri de rugăciune între capii diferitelor confesiuni religioase, trebuiau persoane docte, echilibrate, autoritare și autorizate. «E nevoie de un amestec de docți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să se poată reuni într-un loc de reculegere și de rugăciune toți capii de religie de bună credință, pentru un schimb de idei, pentru a se cunoaște, fără discuții și, mai ales, pentru a-l invoca, ca într-un cenaclu, pe Duhul Sfânt». A fost o dorință profetică, care va deveni realitate, în noiembrie 1986, când Ioan Paul II, cu toți capii religioși ai lumii, s-a reunit la Assisi pentru a se ruga împreună pentru pace între popoare. Pionierul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
creștini nu ajută cu nimic: în realitate, nu e prezent Duhul Sfânt. Dar cum vom putea obține harul Duhului Sfânt în reuniunile noastre, dacă nu cu rugăciunea și caritatea? Întocmai, numai prin aceasta, Apostolii au avut plinătatea Duhului Sfânt în cenaclu. Dacă noi vom fi perseverenți în rugăciune, în dreapta intenție, în dorința sinceră a uniunii în Cristos, nu ne vom ruga în zadar; va veni Duhul lui Cristos și îi va umple pe toți de lumina sa, de căldura sa divină
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1914, îl găsim pe don Desenzani la Hyderabad (India). Se considera un pionier în recunoaștere, deschizător de drumuri pentru religioșii Slujitori Săraci ai Divinei Providențe. Știa că prietenul său don Calabria avea de multă vreme în minte crearea unui «Mic Cenaclu» unde să educe și să pregătească vocații misionare, și că proiectul a fost supus părerii episcopului și părintelui său spiritual. Episcopul își dăduse consimțământul. Atunci don Calabria a intrat în legătură cu Propaganda Fide. A primit o încurajare să înceapă opera vocațională
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
abandonată în memorie și în suflet, în așteptarea unor timpuri mult mai favorabile. Pe de altă parte, casa studenților de la «Buoni Fanciulli» primise deja o îndrumare misionară. Nu era o școală seminaristică rezervată doar pentru preoții Operei sale, ci un cenaclu deschis oricărei prospective ecleziastice. Studenții, după ce terminau liceul, puteau să aleagă liber seminarul diecezan sau un alt institut religios. «Suntem catolici, nu? Toată lumea îi aparține lui Dumnezeu», îi răspundea celui care se minuna de această deschidere generoasă. Când a trimis
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
minuna de această deschidere generoasă. Când a trimis primii preoți în parohiile romane, i-a trimis ca misionari apostolici: «Mergeți asemenea Apostolilor, lipsiți de mijloace umane, dar bogați de credință și încredere în Dumnezeu Tatăl». De aceea, terenul pentru un «Cenaclu misionar» a fost deja arat. Din India, don Desenzani trimitea continuu descrieri detaliate despre viața mizerabilă a săracilor paria, știind să gâdile sensibilitatea apostolică a lui don Calabria și a confraților săi. La reîntoarcerea sa în patrie, după șase ani
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
diecezei. Și-au pus rădăcini și în Brazilia, unde s-au înmulțit miraculos. Congregația a obținut aprobarea diecezană la 8 decembrie 1958, și a luat numele de «Povere Ancelle del Preziosissimo Sangue - Cenacolo della carità» (Slujitoarele Sărace ale Preaprețiosului Sânge - Cenaclul carității). Pia Opera San Gaetano (Opera de binefacere Sf. Caietan) din Vicenza, fondată de don Ottorino Zanon (1915-1972), un mare prieten al Congregației Slujitorilor Săraci și fiul spiritual al lui don Calabria. După sfințirea preoțească și numit capelan al parohiei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din afară. Când s-a schimbat regimul, criticul prudent de până atunci și-a dat poalele peste cap și a devenit om politic. Talentul de a se fofila în timpul dictaturii a fost confundat cu talentul politic. Studenții și veleitarii din cenaclurile pe care le condusese ca profesor l-au făcut să creadă că are priză la public. E adevărat, înjurăturile și grosolănia nu fac parte din „arsenalul” său critic (și aici trebuie să mă abțin să nu-l numesc pe altul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe-dagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Între anii 1916 și 1917 a urmat Școala de ofițeri în rezervă și a luat parte la luptele de la Oituz, cu Regimentul 12 Infanterie din Bârlad. A participat la ședințele cenaclului literar Academia Bârlădeană (1917 - 1919), a fost actor al Teatrului Național din Iași (1918), s-a stabilit în Bârlad în 1919. Mai târziu a revenit în Iași, unde se căsătorește cu Getta Kernbach; devine ajutor de pictor la Teatrul Național
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
cunoscător perfect al poeziei franceze noi în chiar spiritul ei: Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]