6,376 matches
-
Ciocul este conic, scurt, ascuțit și dur, cu mici vibrize la bază. Mandibula superioară este nedințată, de obicei puțin mai lungă ca cea inferioară. Coada este scurtă sau de mărime mijlocie. Penajul este, de regulă, modest colorat (brun, măsliniu sau cenușiu), dar unele specii sunt multicolore. La multe specii sexele au aceiași culoare a penajului, dar la alte specii masculii și femelele au penajul diferit colorat. Masculii sunt, în general, ceva mai mari decât femelele. Sunt răspândite pe aproape toată suprafața
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes foina"), râs ("Lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis sylvestris"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), presura de munte ("Emberiza cia
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Urasus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx") sau veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), uliu ("Accipiter"), acvila ("Aquila"), pajura, vultur, mierla ("Turdus merula"), sturzul ("Turdus pilaris"), codobatura ("Motacilla albă L."), ciocănitoare
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri aluviale s-au format lacoviștile, care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes") sau cocoș de munte ("Tetrao urogallus"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
(abreviere As) este un gen de nori de altitudine medie care se prezintă sub forma unui strat sau a unei păture de culoare albăstruie sau cenușie cu aspect striat, fibros sau uniform. Acoperă în întregime sau parțial cerul și au o întindere orizontală foarte mare, iar pe verticală grosimea lor atinge sute sau mii de metri. Din acest gen de nori pot cădea precipitații care se
Altostratus () [Corola-website/Science/327484_a_328813]
-
folosește culoarea cu practica lui Luc Tuymans. Totuși, în timp ce Tuymans folosește tonuri calme și reținute, Bercea aplică tranșant culoarea, cu forță. Cerul albastru intens sau galben sulfuros exultă deasupra dealurilor de un verde bogat și al arhitecturilor de beton uzat, cenușiu. Bogdan Iacob despre pictura lui Bercea: Expoziția personală a artistului, Remains of Tomorrow, care va avea loc la BlainSouthern în septembrie 2011, va fi curatoriată de Jane Neal, critic de artă, curator și consultant de artă vizuală. Neal, care lucrează
Marius Bercea () [Corola-website/Science/323747_a_325076]
-
ajută să evacueze o parte populația non-posedată rămasă, apoi i se alătură în straturile neurale și creează o explozie energetică fatală pentru posedați, dar și pentru Valisk, care dispare din universul material și ajunge într-un tărâm ciudat cu cețuri cenușii. Spre oroarea lui, Dariat își dă seama că a devenit stafie. Pe Jupiter, Syrinx își revine după rănile suferite. Ea vizitează Eden-ul, habitatul originar, în ale cărui straturi neurale trăiește fondatorul edenismului, Wing-Tsit Chong. Cu ajutorul călăuzirii sale, Syrinx trece
Alchimistul neutronic () [Corola-website/Science/323102_a_324431]
-
buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia neagră ("Milvus nigrans"), cucuvea ("Athene noctua"), ciocănitoare-verzuie ("Picus canus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"); Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care: cormoran ("Phalacrocorax carbo"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
pentru "The Guardian" și a spus că Abercrombie „și-a scos pălăria în fața genului western, însă și-a continuat misiunea de a trage genul fantasy, cu lovituri și țipete, în secolul al XXI-lea prin melanjul său caracteristic de realism cenușiu, caracterizare complexă, scene a căror violență îți întoarce stomacul pe dos și răufăcători care sunt la fel de bine creionați ca și eroii”, concluzionând că romanul este „o continuare de excepție a aclamatei "The Heroes"”.
Prima Lege () [Corola-website/Science/324151_a_325480]
-
43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), cânepar ("Carduelis cannabina
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), rață sunătoare
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
prin brațul anterior, genunchiul și brațul posterior al capsulei interne), apoi se îndreaptă caudal formând partea medială a pedunculului cerebral (unde se află în 1/6 medială a piciorului cerebral) prin care se extind caudal și se termină în substanța cenușie (nuclee pontine) din partea ventrală a punții. Împreună ele formează fasciculul frontopontin Arnold ("Tractus frontopontinus"). Fasciculul frontopontin a fost descris de Friedrich Arnold, anatomist german (1803-1890)
Fibrele frontopontine () [Corola-website/Science/326708_a_328037]
-
și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
(cunoscută și sub denumirea de „Stârcii cenușii de la Sâc”), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip zoologic, situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele Munților
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării, mlaștini și pădure de foioase, ce asigură condiții de adăpost și viețuire, pentru specia protejată (din familia "Ardeidae") de stârc cenușiu ("Ardea cinerea").
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), lișiță
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
a sistemului nervos central. Distrugerea celulelor neuronale produc leziuni în ganglioni spinali, acestea pot apărea în formațiune reticulară, nuclei vestibulari, vermis cerebelos, și nucleii cereboși profunzi. Inflamația asociată cu distrugerea celulelor nervoase modifică de multe ori culoarea și aspectul materiei cenușii din coloana vertebrală, făcând-o să apară roșiatică și umflată. Alte modificări distructive asociate cu boala paralitică apar în regiunea prozencefalonului (creierul anterior) , în special în hipotalamus și talamus. Mecanismele moleculare prin care poliovirusul provoacă boala paralitică nu sunt încă
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]