6,739 matches
-
și nici forfota din Kerman. Străbătură podul de cărămizi, străjuit de tarabele negustorilor, și apoi Omar zări muntele: un hanger roșiatic, uriaș, înfipt în cocoașele norilor, iar trufia lui nemișcată îi plăcu mai mult ca orice. Ganj Namé era Cartea comorii, asta însemna în persană, iar Islamul lua aurul tuturor. Douăzeci de ani căutaseră în pământ și în piatră comori, dar și mezii, și ahemenizii lui Cyrus își țineau bogățiile altfel. Dintr-un disc al Soarelui alb, Hamadanul devenise un ban
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
hanger roșiatic, uriaș, înfipt în cocoașele norilor, iar trufia lui nemișcată îi plăcu mai mult ca orice. Ganj Namé era Cartea comorii, asta însemna în persană, iar Islamul lua aurul tuturor. Douăzeci de ani căutaseră în pământ și în piatră comori, dar și mezii, și ahemenizii lui Cyrus își țineau bogățiile altfel. Dintr-un disc al Soarelui alb, Hamadanul devenise un ban care smintea gândul ayatollahilor. Cele trei inscripții în elamită rămâneau sub ochii căutătorilor precum trei ferestre neluminate. Peste ele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
risipit pe granitul muntelui i-ar fi spus numai lui secretul. Avea un răspuns pregătit pentru când era să o întrebe. Se pusese pe-o piatră, cu bagajele lângă ea, dar Omar nu zisese decât: „Ce puține cuvinte pentru o comoară!“. Se sfia să-l stârnească mai mult, fiindcă nu știa înțelesul inscripției și nici nu voia să îl mintă, așa că încercă să-și abată rostul gândului când vorbi: — Dar ce ți-a plăcut cel mai mult din tot drumul nostru
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu voia să îl mintă, așa că încercă să-și abată rostul gândului când vorbi: — Dar ce ți-a plăcut cel mai mult din tot drumul nostru? Omar se bătuse cu palmele de genunchi, ca un filosof. — Păi... drumul! Mamă, secretul comorii e drumul, nu știi? Când îl revăzu, înțelese că îl mai văzuse o dată și îl uitase. Încă unul în câmp: erau șapte și gazda se grăbi să aducă un scaun în plus. Așadar, dentistul se întorsese deodată cu Veterinara și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
stinge și se simt ca lăsate în frig. Chiar asta simțea: o răcoare, tremurând ca un cârcel într-un mușchi, în inima ei vizitată de atâtea emoții tari. Erau și beție, și spaimă, o plăcere scufundată în leșin, precum o comoară îngropată. Prin birouri începuse să se vorbească despre ea și Leclerc. După o lună și jumătate în care stătuseră pe insula Kish, oficial fiecare cu altă treabă, câțiva se-ntrebau dacă va fi nuntă. „Nu, mai întâi un divorț“ - se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
În acea raritate bibliofilă, volumul de numai câteva pagini tipărit la New York În 500 de exemplare, cu semnătura autoarei. Marea prozatoare Îl surprinde În toată splendoarea sa tragică. Înfometat, cu gândul doar la câțiva biscuiți, pentru care Își vinde ultima comoară și bucurie, cutia cu tutun de prizat, tot mai neglijent Îmbrăcat, cu un fular negru În jurul gâtului, mirosind respingător, cu mințile rătăcite, o vede coborând scările pe ducesa de Devonshire și Îi face o reverență ca În vremile bune. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
joasă speță nu au simplicitate. Ajuns la Calais, „acest azil al debitorilor englezi”, Brummell a Încercat să scape de exil. Își adusese - În graba plecării - câteva rămășițe ale magnificenței apuse, dar aceste urme ale unei averi englezești erau aproape o comoară În Franța. Și-a Închiriat de la un librar din oraș un apartament pe care l-a mobilat cu o fantezie somptuoasă, Într-un mod care să-i amintească de budoarul său din Chesterfield Street sau de saloanele din Chapel Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
uiți la el și-o dai în pornografie cu copii. O să ne pice pe cap Esther Rantzen 1 cât ai zice „Salvați copiii“!2 —De unde e? întrebă Helen. De la vreo școală de teatru, dar nu prea are maniere. O adevărată comoară. E extraordinar câte se pot citi printre rânduri la Shakespeare. Uite, se întreabă vreodată cineva de ce Oberon și Titania - adică regele și regina duhurilor, mă scuzați - se bat ca chiorii pentru un sclăvișor indian? Sau de ce atât de mulți bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a dovedit că Lurch are un ochi foarte bun, iar nesfârșitul său entuziasm adolescentin era contagios. Bine că nu fusese niciodată la școala de arte - te lecuiesc îndată de asemenea lucruri acolo. Totuși, nu i-am spus lui Bez ce comoară era sclavul său, ca nu cumva să crească prețul. Am lucrat atât de bine de dimineață încât mi-am permis o vizită la sală înainte să merg la aula bisericească. Îl lăsasem pe Lurch să se ocupe de niște sarcini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de fapt orice proprietate este a Celui-de-Sus și doar a Lui, vine de la El și se va reîntoarce tot la El atunci când El o va dori, după cum și noi înșine ne vom întoarce la El, neluând cu noi vreo altă comoară în afară de giulgiu și de faptele noastre bune? Bogăția, frați drept-credincioși, nu se măsoară după lucrurile pe care le avem, ci după cele la care știm să renunțăm. Temeți-vă de Dumnezeu! Temeți-vă de Dumnezeu! Temeți-vă de El când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se va da oare crezare dacă voi spune că de-a lungul vieții am întâlnit oameni care nu visau decât la aurul ăsta îngropat? Am cunoscut chiar persoane numite pretutindeni kannazin și care nu au altă activitate decât să caute comori, îndeosebi comoara lui Boabdil; la Fès, sunt atât de numeroși acești kannazin, încât țin adunări cu caracter regulat, iar în vremea când trăiam în acel oraș, își aleseseră chiar un consul care să se ocupe de litigiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
da oare crezare dacă voi spune că de-a lungul vieții am întâlnit oameni care nu visau decât la aurul ăsta îngropat? Am cunoscut chiar persoane numite pretutindeni kannazin și care nu au altă activitate decât să caute comori, îndeosebi comoara lui Boabdil; la Fès, sunt atât de numeroși acești kannazin, încât țin adunări cu caracter regulat, iar în vremea când trăiam în acel oraș, își aleseseră chiar un consul care să se ocupe de litigiile pe care le aveau mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu știuse incantațiile potrivite sau pentru că nu avusese asupra lui parfumurile care trebuiau. Și iată-l că vine să-ți arate, fără a-ți îngădui totuși s-o frunzărești, o carte în care sunt amintite locurile unde se află acele comori! Nu știu, în ce mă privește, dacă aceea pe care o strânseseră vreme îndelungată suveranii nasrizi e tot îngropată în acest pământ al Andaluziei, dar nu-mi vine a crede una ca asta, căci pribegia lui Boabdil era fără speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lucru ieșit din comun, aruncă înauntru rămurele și bucățele de lemn care ard pe loc. Unii cred că acolo e gura Iadului. Nu departe de locul ăsta neliniștitor se află, zice-se, niște puțuri secrete în care romanii își îngropaseră comorile înainte de a părăsi Africa. Nimerise oare păstorul, mergând la pășunat, peste una din aceste ascunzători? Asta auzisem eu șușotindu-se la Fès cu mult înainte ca acest Zeruali să dea năvală în viața mea. Oricum ar sta lucrurile, odată descoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înainte de a părăsi Africa. Nimerise oare păstorul, mergând la pășunat, peste una din aceste ascunzători? Asta auzisem eu șușotindu-se la Fès cu mult înainte ca acest Zeruali să dea năvală în viața mea. Oricum ar sta lucrurile, odată descoperită comoara asta, în loc s-o risipească imediat așa cum fac ades cei peste care dă norocul, el ticluise îndelung o stratagemă. După ce vânduse în doze mici o parte din comoară, iată că se dusese într-una din zile, bogat împodobit, în audiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să dea năvală în viața mea. Oricum ar sta lucrurile, odată descoperită comoara asta, în loc s-o risipească imediat așa cum fac ades cei peste care dă norocul, el ticluise îndelung o stratagemă. După ce vânduse în doze mici o parte din comoară, iată că se dusese într-una din zile, bogat împodobit, în audiență publică la sultanul din Fès. — Câți dinari de aur scoți din Beni Zerual în fiecare an? l-a întrebat el pe monarh. — Trei mii, a răspuns suveranul. — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și mătăsurile, când n-am să mai fiu efemerul erou al Marii Recitări. ANUL STRATAGEMEI 908 de la hegira (7 iulie 1502 25 iunie 1503) — Zeruali n-a fost niciodată păstor sărman așa cum pretinde. Și nici n-a descoperit niciodată vreo comoară. Adevărul este că vreme de ani de zile a fost un bandit, un tâlhar de drumul mare, un asasin, iar averea lui la început n-a fost altceva decât rodul unui sfert de veac de jafuri. Dar e ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
preajmă se găsesc puțuri de o asemenea adâncime că parcă ar fi niște grote. Se povestește că unul dintre ele are mai multe etaje, având în interior săli zidite, unele mari, altele mici, dar toate amenajate. De aceea, căutătorii de comori vin special de la Fès, pentru a coborî înăuntru cu ajutorul unor funii și înarmați cu lămpașe. Mulți dintre ei nu mai ies niciodată la suprafață. La o săptămână de când părăsisem orașul Fès, am trecut printr-o localitate numită Um Junaiba, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dat fiind gustul meu pentru călătorii. Și-a însoțit sfatul cu o prezicere care, pe moment, m-a făcut să zâmbesc: — Mulți oameni descoperă lumea largă încercând doar să adune avere. Cât despre tine, fiule, tu vei da peste o comoară încercând să cunoști lumea. ANUL NOROCULUI 915 de la hegira (21 aprilie 1509 9 aprilie 1510) Fatima mi-a dăruit o fiică în ultimele zile ale verii; am numit-o Sarwat, adică Bogăție, căci anul acela a marcat începutul prosperității mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sus, înveșmântat în brocart, nu noaptea, ci la lumina zilei, să străbat ulicioarele, care forfoteau de oameni, urmat de o impunătoare caravană: două sute de cămile încărcate cu tot soiul de mărfuri, dar și cu douăzeci de mii de dinari, o comoară apărată de vreo cincizeci de gărzi înarmate, îmbrăcate și întreținute pe cheltuiala mea, ceea ce era menit să le taie avântul bandiților care mișunau pe drumuri. De trei ori m-am oprit, în fața medersei Bu-Inania, în curtea moscheii andaluzilor, apoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
împiedicat să spun „te iubesc“, însă inimii mele nu i-a fost niciodată rușine să iubească. Iar pe Hiba am iubit-o, jur pe Dumnezeu cel Atotputernic, Cel ce ne împarte atât furtuna cât și alinarea, și am numit-o „comoara mea“, fără să știu că ea era de acum înainte tot ce mai posedam, și am numit-o „viața mea“, ceea ce nu era decât un lucru just, deoarece datorită ei mi-a îngăduit Dumnezeu să scap de la moarte. Două zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
încropit la repezeală cedă, un castel de nisip năruit de valuri. Liderul grupului se strecură prin gaură și izbucni imediat în râs. Alții îl urmară îndată. Curând, Salam zări și el sursa bunei dispoziții a celorlalți: camera era plină de comori; sculpturi în piatră reprezentând prințese și regi, gravuri cu berbeci și tauri; statuete cu zeițe trupeșe și femei nubiene; vaze, urne și cupe din ceramică. Mai erau încălțări din aramă, bucăți de tapiserie și, pe perete, o friză cu soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
femei nubiene; vaze, urne și cupe din ceramică. Mai erau încălțări din aramă, bucăți de tapiserie și, pe perete, o friză cu soldați luptând într-un război de mult uitat. Salam zări câteva etichete ale muzeului lipite încă pe aceste comori ascunse. Pe una scria - „liră din cetatea sumeriană Ur, cu cap de taur aurit, din anul 2 400 î.e.n.“. Aceasta fu curând luată pe sus. Pe alta - „vas votiv din calcar alb, de asemenea din Warka, din anul 3 000
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
statuie reprezentându-l pe regele Entemena din Ur, din anul 2 430 î.e.n.“ și de un al treilea pentru a o ghida prin proaspăt deschisa gaură din zid. Salam își aminti ce învățase la școală: că muzeul din Bagdad conține comori vechi de cinci mii de ani. „Înăuntrul acelui muzeu nu se găsește doar istoria Irakului“, proclamase profesorul său, „ci istoria întregii omeniri“. Acum nu părea cu mult mai impozant decât o piață unde cumpărătorii se păruiau pentru zarzavaturi. Doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a muzeului, unde putea să vadă o nouă ceată de tâlhari care intra cu forța. Așteptă să se facă o spărtură în rând și ieși pe ușile dărâmate. Năpustindu-se afară, se cufundă în noaptea Bagdadului, purtând cu el o comoară a cărei adevărată valoare n-o va cunoaște niciodată. Capitolul 1 Tel Aviv. Sâmbătă noaptea. Câțiva ani mai târziu. Mulțimea obișnuită era acolo. Extremiștii de stânga, bărbații cu părul lung după o călătorie de un an prin India, fetele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]