6,847 matches
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,62%). Principalele minorități sunt cele de tătari (3,56%), romi (3,25%) și turci (2,21%). Pentru 9,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,24%), cu o minoritate de musulmani (6,53%). Pentru 9,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Eforie Nord dispune de o infrastructură diversificată, baze de agrement, terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru
Eforie () [Corola-website/Science/297086_a_298415]
-
turci (2,21%). Pentru 9,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,24%), cu o minoritate de musulmani (6,53%). Pentru 9,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Eforie Nord dispune de o infrastructură diversificată, baze de agrement, terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activități nautice etc. Baza de tratament funcționează pe tot timpul anului, spațiile de cazare fiind încălzite în perioada sezonului rece. Stațiunea este recomandată
Eforie () [Corola-website/Science/297086_a_298415]
-
la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,05%), cu o minoritate de romi (1,04%). Pentru 3,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,57%). Pentru 3,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În zona actuală a orașului s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
români (95,05%), cu o minoritate de romi (1,04%). Pentru 3,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,57%). Pentru 3,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În zona actuală a orașului s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut în
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,2%), cu o minoritate de romi (6,95%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,22%). Pentru 3,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
români (89,2%), cu o minoritate de romi (6,95%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,22%). Pentru 3,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tălmaciu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,78%), cu o minoritate de romi (3,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,94%). Pentru 5,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Construită la 1370, cetatea este situată la sudul localității, pe un deal ce domină trecerea
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
sunt români (89,78%), cu o minoritate de romi (3,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,94%). Pentru 5,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Construită la 1370, cetatea este situată la sudul localității, pe un deal ce domină trecerea spre defileul Oltului. A făcut parte din sistemul de apărare a sud-estului Transilvaniei. În două rânduri regii Ungariei dispun demolarea cetății, Vladislav (1453) și Matia
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,58%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 5,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,25%). Pentru 5,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O localitate cu numele de Bicaz apare menționată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
români (91,58%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 5,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,25%). Pentru 5,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O localitate cu numele de Bicaz apare menționată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este aminitit ca târg. În 1884, Bicazul a devenit
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,59%), cu o minoritate de romi (4,59%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%). Pentru 5,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În orașul Zlatna își desfășoară activitatea 9 unități școlare și 9 grădinițe cu program normal. Între aceste școli, 5 dintre ele au clasele I-
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
români (89,59%), cu o minoritate de romi (4,59%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%). Pentru 5,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În orașul Zlatna își desfășoară activitatea 9 unități școlare și 9 grădinițe cu program normal. Între aceste școli, 5 dintre ele au clasele I-IV, 3 sunt cu clasele I-VIII. La Zlatna funcționează și un grup școlar industrial în
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,91%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (12,77%) și romi (9,72%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,46%), dar există și minorități de reformați (10,2%), penticostali (3,4%), greco-catolici (3,39%), romano-catolici (2,5%) și creștini după evanghelie (1,09%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,46%), dar există și minorități de reformați (10,2%), penticostali (3,4%), greco-catolici (3,39%), romano-catolici (2,5%) și creștini după evanghelie (1,09%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica Reformată a fost edificată în stil gotic între 1486-1593, astfel este cea mai veche construcție din Iernut. Fondurile necesare realizării edificiului au fost donate de familia Bogáthi. Inițial lăcașul de cult a servit catolicii, dar la mijlocul secolului al XVI
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,14%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (19,07%) și romi (5,85%). Pentru 6,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,46%), dar există și minorități de reformați (13,73%), romano-catolici (9,59%), penticostali (6,93%) și baptiști (3,82%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Deși economia orașului este una predominant
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,46%), dar există și minorități de reformați (13,73%), romano-catolici (9,59%), penticostali (6,93%) și baptiști (3,82%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendende. Pentru cei mai mulți turiști, Chisineu-Criș este un oraș de tranzit spre centrul și vestul Europei. Cel mai atractiv element turistic al orașului
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (44,35%), slovaci (42,97%), romi (4,93%) și maghiari (2,41%). Pentru 4,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65%), evanghelici-luterani (32,08%), romano-catolici (12,72%), penticostali (4,35%) și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65%), evanghelici-luterani (32,08%), romano-catolici (12,72%), penticostali (4,35%) și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,3%), dar există și minorități de romano-catolici (5,37%), penticostali (3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,3%), dar există și minorități de romano-catolici (5,37%), penticostali (3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perimetrul urban al localității Siret s-au descoperit dovezi de locuire permanentă începând din neolitic. Numărul de locuințe identificate precum și alte vestigii arheologice au dus la concluzia că în această zonă a existat permanent o
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,88%), cu o minoritate de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,44%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
români (91,88%), cu o minoritate de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,44%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,34%), cu o minoritate de romi (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
români (84,34%), cu o minoritate de romi (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]