8,749 matches
-
multiple mutații, reducerea costurilor și a riscurilor presupune o mai mare flexibilitate, care ar permite Întreprinderii să prevadă și să identifice schimbările cât mai devreme posibil, acționând În consecință. Prin urmare, Întreprinderile multinaționale au ca preocupare majoră concilierea presiunilor adesea contradictorii, unele În favoarea integrării, altele În favoarea flexibilității operaționale, de unde și necesitatea unei mai bune coordonări. În particular, se consideră că tehnologia de transmitere a informației joacă un rol important În organizarea marilor grupuri multinaționale cu structură complexă. Concurențatc "Concurența" Evoluția situației
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
el vede astfel o concentrare virtuală sau latentă (Bienaymé, 1980, p. 63). Alte acorduri au ca obiectiv cooperarea. Concurența poate conduce la o risipă de resurse, deoarece firmele fie ignoră filosofia altor firme, fie sunt tentate să-și fixeze obiective contradictorii În termeni de parte de piață, chiar și atunci când Își cunosc reciproc planurile. Cooperarea poate asocia Întreprinderi complementare sau concurente. În primul caz, Întreprinderea are relații stabile de tip furnizor-client și Își reduce astfel gradul de incertitudine. În al doilea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
față de realizarea În flux continuu de produse identice astăzi. În legătură cu practica definirii și utilizării unităților de referință și, În general, a precizării indicatorilor utilizați pentru fiecare variantă de dezvoltare economică În parte, trebuie menționat, ca o problemă metodologică deschisă, aspectul contradictoriu care există Între tendința de adaptare a specificației de indicatori la particularitățile fiecărei variante de dezvoltare economică, pe de o parte, și cerințele de omogenitate necesare pentru agregare și comparabilitate, pe de altă parte. Managementul și analiștii financiari vor trebui
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Veria, mai împestrițat decât alte graiuri ale dialectului aromân. Modernitatea sa este una de substanță, C. fiind preocupat de imprevizibilul comportamentului uman, de tropismele ființei omenești în relațiile personajelor cu lumea și cu ele însele. Imaginea personajelor este tensionată și contradictorie, chiar și atunci când nu sunt individualizate pregnant, cum se întâmplă în Părămithlu, schița ce deschide volumul Nihita turnari (1991). Sunt evocați anii de vis și de poveste ai unei copilării edenice, din Xirolivadea natală. Volumul conține opt povestiri, dintre care
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
om supărător (1924), încercări dramatice (Năbădăile Cleopatrei, comedie într-un act; traducerea, în colaborare cu D. Nanu, a piesei Nunta lui Figaro de Beaumarchais și altele), amintiri, interviuri. În epocă, nu numai genul de literatură ilustrat de C. este receptat contradictoriu, cu mare trecere la cititorul nepretențios și la o parte dintre critici sau dur sancționat de cealaltă parte. Și omul, figură a cafenelei bucureștene și campion al șezătorilor literare, stârnea, cu înfățișarea lui hirsută, pitorească, cu spiritul mușcător și verva
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
cu creația sa autentică, placheta de tinerețe, Poeme și proză (1913), anunța dominantele liricii lui: amestecul „neghinei” terestre în „spicul de aur” al idealului și tumultul „inimii” întrecând „armoniile gândirii” (Inimei). Acompaniamentul grav, elegiac, al neliniștilor stârnite de spectacolul „eternităților contradictorii”, o gesticulație patetic-romantică, ce transformă în procesiune sacramentală căutările sau umbletul în lume al omului, irizările simbolice, sugestia reușesc, în Drumul, să transmită prezența misterului. În ciuda mimeticelor Nevroze și a clișeelor simboliste (Parc mort, Căderea frunzelor), a neputinței de a
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Dincolo de tributul plătit conjuncturii ideologice și politice, C. a dat și poeme animate de un sentiment sincer și adânc pentru locurile natale și pentru omul din preajmă. O particularitate a poeziei sale este explorarea conflictului interior, prezentarea inspirată a alcătuirii contradictorii a omului și a vieții. În romanul Umbra comorilor (1967), C. satirizează slujitorii Bisericii și țintește tare morale din mediul citadin, valorificându-și înclinarea spre ironie și sarcasm, ca și posibilitățile unei fantezii bogate. Aceleași calități de umorist și satiric
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]
-
experiență și împrejurările în care a avut loc. Procedeul e „preluat” de la Camil Petrescu, dar e practicat de pe o „bază teoretică” înnoită, proprie prozei anilor ’80. Personajul, așadar, colaborează cu „Autorul”, iar versiunile lor despre aceleași evenimente sunt deseori divergente, contradictorii, oricum diferite. Considerațiile de naratologie, de teorie a literaturii dublează consistent expunerea, fragmentară și destructurată cronologic. Rămânând fidel unei discreții deja caracteristice, într-o formulă mai puțin „țipătoare” decât cele alese de alți optzeciști și nouăzeciști, asemănătoare mai degrabă cu
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
ale democrației, toleranței și libertății de gândire (Mircea Cărtărescu), c.l. optzeciste lansează o nouă generație literară și dezbaterea în jurul conceptului de postmodernism. Creație a unui grup solidar de tineri cultivați (de unde și imaginea omogenă a unei generații, în fond, contradictorie și plină de variații) și conectați la gândirea occidentală a anilor ’60-’80, sprijiniți de critici de marcă - printre mentorii optzeciștilor se numără și Florin Manolescu, Marian Papahagi, Ion Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
critică din literatura română. Autorul se întemeiază pe o vastă și riguroasă documentare, nu îngăduie nici o intervenție imaginației, dar tratează materia ca un romancier. Fantezia biografului se ține în marginea operei și a numeroaselor date de istorie literară, nu rareori contradictorii, pe care le interpretează într-un acuzat spirit polemic. Anii copilăriei lui Eminescu la Ipotești și anii studenției vieneze sunt cercetați prin versurile poetului, pribegia în Transilvania printr-o pagină din Geniu pustiu. Peisaje, tablouri de epocă, dialoguri sunt atestate
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Citindu-i lucrările, putem resimți că autorul era animat de intuiții de-a dreptul geniale. În orice caz, ca personalitate a științei, Guthrie i-a depășit prin amploare pe mulți dintre predecesorii și contemporanii săi. Era totuși, ca orice geniu, contradictoriu. Ar fi putut, fără îndoială, să depășească behaviorismul care-i domina epoca. Dar nu a făcut-o. S-a închinat, de-a lungul întregii cariere, aceluiași idol învechit: „schema S-R”. Rămâne misterios acest atașament habotnic al unui psiholog posesor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
grupul, atunci acest punct de vedere va fi comunicat în variate moduri subtile. b) Facilitatorul va ajuta la extragerea și clarificarea scopurilor individului din clasă, ca și a scopurilor mai generale ale grupului. Dacă nu se teme să accepte scopuri contradictorii sau conflictuale, dacă este capabil să permită indivizilor un simț al libertății prin afirmarea a ceea ce le-ar plăcea să facă, atunci acesta ajută la crearea climatului pentru învățare. Nu-i nevoie ca el să încerce să inventeze un singur
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să facă, atunci acesta ajută la crearea climatului pentru învățare. Nu-i nevoie ca el să încerce să inventeze un singur scop pentru întregul grup, dacă un asemenea scop unificator nu există. El poate permite existența unei diversități de scopuri, contradictorii sau complementare, legate unele de altele. c) Facilitatorul se sprijină pe dorința fiecărui elev de a îndeplini acele scopuri care contează pentru el, precum forța motivațională ce se află în spatele învățării semnificative. Chiar dacă dorința elevului este de a fi călăuzit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și precis, dar nu operațional. Ceea ce pentru client reprezintă semne clare de îmbunătățire a vieții și poate fi înțeles în termeni de norme ale popularității ca patologie deviantă. Aceasta reprezintă o posibilă explicație a ceea ce altfel ar fi considerate fapte contradictorii și fără nici o legătură între ele. Dar Rogers nu a aprofundat această spinoasă chestiune epistemologică a teoriei sale. 4. Creativitatea ca rezultat. Unul dintre elementele care îl încântă pe Rogers în formularea teoretică dată este teza că individul este o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ușor. Prima și cea mai dificilă dintre problemele care s-au ridicat aproape imediat a fost aceea că, în imensa lor majoritate, metodele se sprijină epistemic și își fundamentează existența pe mai multe teorii și modele (uneori, acestea din urmă, contradictorii); mai mult, unele metode pot fi identificate la intersecția - uneori nerecunoscută - a unor astfel de abordări. O atare stare de lucruri ne-a determinat să renunțăm la prima noastră intenție, aceea de a sprijini demersul teoretic al prezentării teoriilor învățării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și Holubec urmărește șapte pași: (1) problematica este propusă de către instructor; (2) cursanții sunt grupați câte doi pentru a cerceta problematica în literatura de specialitate, urmărind atât perspectiva „pro”, cât și perspectiva „contra”; (3) apoi, echipele se întâlnesc de pe poziții contradictorii, oferindu-și, în mod curtenitor, argumente în dezbatere, pro și contra; (4) echipele își inversează rolurile, încercând să susțină punctul opus de vedere într-un mod cât mai convingător; (5) echipele își abandonează rolurile de avocat al unei poziții ori
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
alt grup, grupul nr. 2, discută liber despre aceeași problemă până când se epuizează subiectul; în acest moment i se prezintă concluziile grupului nr. 1, continuând dezbaterea. Procesul continuă, în același mod, cu toate grupurile incluse în activitatea de focus-group. Maniera contradictorie de focus-group, o a doua modalitate de lucru, presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care pun informațiile laolaltă, cei care învață rezervă totodată un timp pentru a reflecta la informațiile pe care le manipulează. 4.1.8. Analiza câmpurilor de forțătc "4.1.8. Analiza câmpurilor de forță" Uneori, asupra fenomenelor studiate acționează forțe contradictorii, forțe care se află în conflict; este vorba despre cazurile în care cursantul se confruntă cu situații problematice, iar o perspectivă corectă și completă asupra acestora este vitală pentru învățare. Analiza câmpurilor de forță reprezintă o metodă utilă în astfel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este cunoscut dinainte și aplicat într-un demers previzibil. „Pentru identificarea răspunsului, în acest din urmă caz, nu este necesar decât un efort de reactualizare a unor scheme însușite anterior, de aplicare a lor, pe când o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
li se prezintă cazuri de decizie ori de estimare și se implică în rezolvarea acestora prin intermediul discuțiilor. 2. Formatul de tip dezbatere (debate) reprezintă o variantă diferită de cea anterioară prin faptul că discuțiile se desfășoară acum într-o manieră contradictorie, pornindu-se de la două puncte de vedere diametral opuse. 3. Formatul de tip dezbatere publică este ideal pentru a implica persoane diferite cu puncte de vedere diferite. Mai multe persoane ori reprezentanții unor echipe își prezintă propriile opinii referitoare la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
elitele obligând masele la schimbare, europenizarea se face de către cohortele de lucrători în țările europene. Amintim că românii migranți contribuie la dezvoltarea țării prin banii trimiși (Schifirneț, 2007c). Europenizarea se va produce asupra României profunde, o realitate foarte complexă și contradictorie. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să producă, cel puțin la început, un anumit clivaj între elite și România profundă. Migrația românească nu este un fenomen nou în spațiul public european. Același traseu a fost străbătut și de alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
B; 5 C (3 ∆, 2 O) Următorul tabel reflectă (non)cultivarea de către tilișcani a unor trăsături de personalitate - „activismul”, „moderația”, „(auto)instruirea” -, invocate aici în planul atitudinii personale în activități precum munca, educația sau consumul. „Activismul” și tenacitatea sunt definite contradictoriu, căci, pe de o parte, tilișcanii chestionați nu perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este neînsemnat (3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8). La itemul 3, opțiunile celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
exprimată printr-un raport de 2:1 în favoarea neolocației, dar și prin coexistența (la 30 dintre cele 50 de grupuri patronimice examinate) a celor două modele de reședință. În schimb, opțiunea majorității femeilor intervievate pentru „bani înaintea rudelor” (5) este contradictorie cu cele 11 cazuri (identificate de noi în teren), în care reședința noului cuplu marital este casa sau gospodăria soției. Am constatat, de altfel, în mai multe împrejurări deosebirile de viziune dintre bărbați și femei; dacă femeile, nu și bărbații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că teoria formelor fără fond nu s-a născut brusc sub pana lui Maiorescu, ci are o gestație îndelungată în lumea românească. Importul masiv de idei și instituții occidentale, făcut de generația pașoptistă, a trezit în societatea românească o reacție contradictorie, dar nu una de respingere frontală, ci una moderată, care solicita discernământ și spirit critic în adoptarea noilor forme de occidentale. Autorul analizează, astfel, în mod sistematic, concepțiile despre reformă și modernizare ale unor „antemaiorescieni”, precum Gh. Lazăr, Dinicu Golescu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]