6,503 matches
-
Când se apropiau sărbătorile, copiii se pregăteau de colinde. La Ajun, femeile desfătau pernele, și din fețele peticite făceau traiste pentru covrigi. Așa era obiceiul. Zidarii veneau devreme acasă cu litra de tescovină și cu bețe pe care ședeau înșirați covrigi cumpărați de la negustori. Ene pleca în ceată, și ălui mic, lui Beghe, i se făcu de-un Ajun să meargă cu uratul. Mă-sa a scos din dulap o căciulă jupuită și o nuia. 125 - Vezi de dați pe la alde
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
În circiumă se făcu liniște. Parcă se dădu Dumnezeu jos din cer. Lucrătorii se căutară prin buzunare. Stere pofti colindătorii înăuntru. Tilică lăsă cinzecul, întinse cinci lei lui Ene, cârciumarul caută și el în tejghea. Lina le aduse mere și covrigi. Beghe ședea cu ochii-n patru, să mai fure ceva. Casa negustorului mirosea a sărbătoare, a aluat și a vin cu prescure, a miere și a stafide. Copiii îmbucară din cozonacul pus pe masă de muiere. Era bun. Ei, lacomi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
niște ulițe strâmte și oarbe. Trenurile se auzeau aproape. Printr-un gard de fier, plin de polei, văzură locomotivele negre, învăluite în aburi fierbinți. - Ia te uită ce de trenuri! spuse țâncul vecinului. Li se făcuse frig, mai mușcară din covrigii strânși în fețele de pernă și o luară la fugă, sunând nucile puține. Plecară pe la alde cuscri. Trecură șina Constanței înapoi. La casa rudei ardeau lămpile, iar înăuntru se auzeau glasuri vesele, a petrecere. Intrară toți în curte. Câinele stăpânului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nins cu vată și împodobit cu sticle, lucea în lumina luminărilor. - Asta-i Moș Crăciun cu pomu lui, spuse unul din băieți. Celilalți tăcură și se uitară mai departe. Vântul le flutura traistele golite, ca pe niște zmeie. Nucile și covrigii uscați se loviră. Când le-au înghețat tălpile, se îndurară să plece. Se întoarseră spre câmpul gol. Ochii se umezeau de ger. Pe gene li se așternu o brumă subțire. Aproape de cârciumă îi alergară câinii negri ai lui Stere. Mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pe gene li se așternu o brumă subțire. Aproape de cârciumă îi alergară câinii negri ai lui Stere. Mai să le sfâșie pantalonii. La poartă, se despărțiră. Venea și Ene cu ceata lui. Se bătuseră cu ai ceferiștilor și le furaseră covrigii, că erau mai mulți. La ei ardea încă o lampă. Spiridon dormea. Copiii se dădură lângă sobă. Ăl mai mare îl căută pe Beghe în traistă și mâncară colindețele. - Pe unde-ai fost? îl întrebă. - Pe la alde cuscri. Petreceau cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lângă sobă. Ăl mai mare îl căută pe Beghe în traistă și mâncară colindețele. - Pe unde-ai fost? îl întrebă. - Pe la alde cuscri. Petreceau cu lăutari și aveau curcan pe masă și cozonac! - Da? făcu Ene, și mai mâncă un covrig. Îi era somn. Beghe îi arătă și banii. Partea lui. Îi împărțiseră pe drum. - Tot cuscrul ni i-a dat, și la cârciumar... Mama lor trebăluia încă. - Haideți la culcare, le spuse. E târziu. Cel mic o întrebă: 127 - Mamă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scrâșnind în zăpadă. În fund, la baltă, pocneau copcile înghețate. Prin mahalaua Cuțaridei, Moș Crăciun nu trecuse niciodată. Nu trecu nici de data asta. Beghe se trezise devreme. Afară se îngîna ziua cu noaptea. Tat-său încă sforăia. Ene, făcut covrig lângă perete, nu se mișca. Copilul, cu inima la gură, deschise ușa și luă o gheată în mână. O azvârli. Nu venise moșul ăl bun. Trecuse câinele și se ușurase pe șireturi... La spovedit Într-o dimineață de vară, unul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
m-ajuți când ți-oi spune eu... Gheorghe trase cu urechea la ceilalți. 163 - Ce, ți s-a urât cu binele? Si pe urmă, după o scurtă șovăială, îi întinse mîna: Bine, dacă vrei tu, o să împărțim amândoi ridichea și covrigul... Si de atunci, înțeleși au rămas, frați de cruce, peste prietenia celorlalți. Se întețise ramazanul. Nu mai era chip să se miște nici unul. Morți au șezut, nemîncati, nebăuți. O zi, două, a mers. Pe urmă a început să-i scurme
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ce ziceți, nătăfleților, spunea Bozoncea, trecem pe la simigii? - Trecem, făcea codoșul, să-i târguim puțin... Și să-i fi văzut pe greci, că le plângeai de milă. Cișmele la ochii lor, nu alta! Ăștia aveau tarabe la capătul pieței, vindeau covrigi cu susan, corobețe, halva, peltea și semințe. Toamna umpleau prăvăliile cu bostani copți. Pe toată rampa se scurgea un miros dulce, care aducea lucrătorii de la Regia de tutun în fața dughenelor. ' Pungașii își umpleau buzunarele goale de dimineață. Priveau de departe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bre, că vin bandiții! striga el celorlalți în gura mare. Hahalerele abia se târau. Le era lene și căscau. Se întindea Sandu, Gheorghe își troznea degetele, Paraschiv fluiera cu voie bună lângă Stăpân. 228 Simigiii ieșiseră cu lopețile de copt covrigii la spate. - Îi rupem! zicea unul. Nu le mai merge! Hoții nu se sinchiseau. Țineau mâinile în buzunare și cu ochii pe prăvălii! - Bună dimineața la negustori! rostea Bozoncea. '•* Grecii mormăiau, pe sub mustățile lor mari, răspunsul. - Dați, mă, bună ziua Stăpînului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Gheorghe spunea: - Lasă-i, nu-i bate! și-l trăgea de mânecă. Apoi grecilor: Zi, tot nu -lați învățat de frică pe Stăpînul? O să vă taie el cu mânușița lui într-o zi pe toți... Și umfla o mână de covrigi. Plecau apoi liniștiți, petrecuți de huiduielile negustorilor! Mînă-mică se mai întorcea către ei și zicea: - Măăă! Simigiii arătau lopețile late de lemn, plini de curaj. - Pungașilor! Bandiții... striga Iani. Asta până au băgat spaima în ei, că pe urmă ieșeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vie oamenii să mă bată! Ei, stai, mări, las-că ți-oi da eu. Poc! Și zi, eu îs dracu, ai? Ei las-că ți-oi da eu ție pe dracu. Poc! Bietul Buchilat înțepenește sub loviturile popei, s-ar fi făcut covrig, da n-avea de unde, pre era scurt, numai scădea * că un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
al cotidianului, articole vestimentare, indicatoare de sens giratoriu, zaharicale, mobile, robinete, mape cu plicuri, lozuri necâștigătoare își prelungesc existența în spațiul purei gratuități estetice. Iată niște versuri care par scrise de Leonid Dimov: era frig îmi închipuiam satele mirosind a covrig, orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și amandine, fondante, sarailii și praline și frigoriferele din cofetării, încărcate, cu diplomaturi cu frișcă și coji de portocală însiropate zăceam lângă mașina de scris și visam... Ca și în poemul Vis cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
local. În 1867, Prefectura județului Tecuci formulează instrucțiuni asupra modului de eliberare a autorizațiilor pentru deschiderea și funcționarea prăvăliilor sătești. Deși produsul de bază la sate era vinul și rachiul, negustorii sătești comercializau concomitent și mărfuri strict trebuitoare: lumânări, sare, covrigi etc., ponderea cărora era mică. În 1921 se înregistrează cu prăvălii pe teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat la Umbrărești. Într-un Contract de arendare, datat august 1916
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajunul Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției, cu cât erau mai bine tratați colindătorii, cu atât mai numeros era numărul colindelor. Titlul colindelor era și refrenul acestora, care se repeta după fiecare din versurile următoare: „Sus în poarta raiului/ Șade Maica Domnului/ Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea, Sugurel, Ciot, Mocanu, Lungu, Pruna, Boureanu și Belciug. După cum arată academicianul Iorgu Iordan, „toponimia poate fi socotită istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Botez, dirigintele școlii din Chișcăreni și dl Gh. Mihăilescu avocat, pentru rege, țară și neam" (Ibidem, f. 127). 190 Dirigintele școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni) a fost foarte explicit în acest sens: "copiilor li s-a împărțit la urmă covrigi și caș dulce pentru a le rămâne mai bine în amintire sărbătorirea acestei zile (s.n. C.M.)"(Ibidem, f. 143). 191 Raportul școlii din satul Cârniceni (com. Țigănași) preciza că, după programul oficial de la biserică, "s-a făcut o excursiune cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
află 8 figuri. Sarcina constă în a găsi să reprezinte fiecare dintre cele 8 figuri; imaginați vă cât mai multe lucruei pe care ar putea să le reprezinte figurile respective. În căsuțele din dreptul fiecărei figuri notați răspunsurile . Exemplu: Minge, covrig, inel, soare, ceas, literă, inima unei flori,cerc, balon, figură geometrică, brățară... Proba 2 Găsiți cât mai multe interpretări, semnificații pentru fiecare dintre desenele schematice de mai jos 71 Proba 3 - Asocieri educarea fluidității, flexibilității și originalității Gândițivă la cât
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
casnice...”; „Cum financiari improvizați peste noapte își afișează obrăznicia neroadă și agasantă în „limuzine cu mogaițoi”, tocmai în preziua unor falimente zgomotoase... ”; „cum un kilogram de grâu se vinde cu un leu ș i op tzeci de bani, iar un covrig cu 2 lei, sub ochii bl ajin i și înțelegători ai administratorilor de orice fel...”; „cum în țara pâinii, plugarii, înspăimântați de „binefacerile cametei” își lasă căminurile în părăsire și aleargă la orașe, cerșind slujbe... slujbe de măturători de stradă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se prefac în mărgăritare pentru vanitatea neroadă a sătuilor... statornicia și liniștea societății se tulbură! Cei care au urechi de auzi t să audă!” * Anul 2008. Prețul grâului - 0,35 lei kg la țăranul producător și 0,70 lei prețul covrigului la comerciantul din colțul străzii. Ocupate cu problemele zilei - sex, avorturi, omoruri și accidente - ziarele nici nu se mai apleacă asupra costului grâului și al pâinii iar posturile T.V., mai pământene, organizează mese-rotunde de la care am auzit nu vocea țăranului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
primordial în derularea cu succes a acestei diete noi, în domeniu. Iată, la prima mână, conținutul dietei: Luni: dimineața, o sută de grame răbdări prăjite în ulei de motor nr. 5, fără pâine, zahăr, doar cu nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului se va pune la rece în frigider pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma fără grabă gaura covrigului, și se va bea una
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
conținutul dietei: Luni: dimineața, o sută de grame răbdări prăjite în ulei de motor nr. 5, fără pâine, zahăr, doar cu nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului se va pune la rece în frigider pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma fără grabă gaura covrigului, și se va bea una cană de apă. Abia aici, în momentul serii, intervine cheia de boltă a întregii diete
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului se va pune la rece în frigider pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma fără grabă gaura covrigului, și se va bea una cană de apă. Abia aici, în momentul serii, intervine cheia de boltă a întregii diete și anume, aplicarea profesională pe spinare a măciucilor, de către un ghiogar calificat. Marți: dimineața, o sută de grame răbdări prăjite
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de boltă a întregii diete și anume, aplicarea profesională pe spinare a măciucilor, de către un ghiogar calificat. Marți: dimineața, o sută de grame răbdări prăjite în ulei de motor nr. 6, fără pâine, zahăr, doar cu nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului, se va pune la rece în frigider, pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma fără grabă gaura covrigului, și se va bea una
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]