7,301 matches
-
cerebrale drepte - responsabilă cu ideile creative. Jocul 16. Desenul abstract Acest joc este menit să stimuleze lucrul bazat pe angrenarea emisferei cerebrale drepte. Grupul se împarte în perechi, în care un partener este „prezentatorul”, iar celălalt „artistul”. „Prezentatorul” trebuie să deseneze un obiect reprezentat de un număr de figuri geometrice: cercuri, pătrate, triunghiuri, linii drepte și curbe, etc. Se va stabili de la bun început tipul figurilor care se vor folosi și numărul din fiecare categorie, dar nu și mărimea sau orientarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și numărul din fiecare categorie, dar nu și mărimea sau orientarea acestor elemente - pentru ca toate perechile să realizeze desene de aceeași complexitate. „Artistul” nu trebuie să vadă desenul realizat de „prezentator”. În etapa următoare, „prezentatorul” îi spune „artistului” ce a desenat, apoi precizează pe rând, pentru fiecare formă: mărimea, orientarea și poziția pe pagină. „Artistul” încearcă să reproducă desenul, schițând succesiv formele așa cum i le indică „prezentatorul”. Este de înțeles că „prezentatorul” nu trebuie să vadă reconstituirea desenului original. Va câștiga
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un răspuns original, spre deosebire de: „să fac coifuri de hârtie”. Exemplu de apreciere a flexibilității pentru „o cărămidă”: a construi o casă, un gard, un turn sunt răspunsuri care aparțin aceleiași categorii; a construi o casă, a bloca o roată, a desena pe asfalt sunt răspunsuri din categorii diferite. * Exerciții de creativitate. Proba 3 - Asemănări (Anexa 15, pagina 334): Exemplu pentru „lapte și carne”: sunt comestibile, au proteine, provin de la animale, pot fi produse de același animal, se țin în frigider, se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
scut, restul fantelor, trapezul de bază (talpa motorului) și sintagma de bază „motor electric”. Desenul „cap de șurub” nu este cotat pentru că trapezul motiv nu apare corect: el apare, dar într-o manieră forțată. Dacă linia punctată ar fi fost desenată continuă desenul ar fi fost cotat și considerat corect (există cap de șurub crestat pentru a fi acționat și cu șurubelnița). Desenul „casă” totalizează 10 puncte: hașurul acoperișului, conturul zidurilor, ușa, clanța, conturul unui geam, cercevea orizontală, cercevea verticală, temelia
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mea și din celelalte clase... Știați atunci și de ce i-a arestat? Nu știam de ce... Știam doar că am discutat și io și cu mulți dintre ei Împotriva rușilor. Și În ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, Într-adevăr, atunci, În ’46, Înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste și eu le duceam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Sighet... Mergeam acolo pe străzi seara și le lipeam.... Și Într-o zi l-am căutat pe un verișor și am deschis ușa de la sala de gimnastică, unde era și o tablă. Am deschis ușa și am văzut „ochiul” desenat pe tablă, da’ nu era nimeni, nici verișoru-meu. Am Închis ușa și În timpul ăsta m-a văzut un coleg din altă clasă și m-a raportat că eu am desenat ochiul, da’ În realitate nu l-am desenat eu. Acuma
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și o tablă. Am deschis ușa și am văzut „ochiul” desenat pe tablă, da’ nu era nimeni, nici verișoru-meu. Am Închis ușa și În timpul ăsta m-a văzut un coleg din altă clasă și m-a raportat că eu am desenat ochiul, da’ În realitate nu l-am desenat eu. Acuma n-ar avea nici un rost să mă laud că l-am desenat eu. Dar bineînțeles că directorul m-o chemat și nu m-o pedepsit... În ’48, cum am spus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
văzut „ochiul” desenat pe tablă, da’ nu era nimeni, nici verișoru-meu. Am Închis ușa și În timpul ăsta m-a văzut un coleg din altă clasă și m-a raportat că eu am desenat ochiul, da’ În realitate nu l-am desenat eu. Acuma n-ar avea nici un rost să mă laud că l-am desenat eu. Dar bineînțeles că directorul m-o chemat și nu m-o pedepsit... În ’48, cum am spus, toți elevii din comună am dispărut, că nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și În timpul ăsta m-a văzut un coleg din altă clasă și m-a raportat că eu am desenat ochiul, da’ În realitate nu l-am desenat eu. Acuma n-ar avea nici un rost să mă laud că l-am desenat eu. Dar bineînțeles că directorul m-o chemat și nu m-o pedepsit... În ’48, cum am spus, toți elevii din comună am dispărut, că nu știam pe care ne arestează... Și am stat vreo două-trei zile așa, și p-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noaptea am spus: „Domnu’ căpitan, lăsați-mă În pace, lăsați-mă să dorm, și mâne vă spun unde Îi, numa’ lăsați-mă!”. Și domne, nu! „Acuma!” S-o dus, l-o chemat pe ălalalt anchetator și o trebuit să le desenez unde-i pus pistolul... Și dac-am recunoscut că am armă, rezultatul a fost că m-o trimis să dorm. Și partea rea a fost că n-am putut să mai adorm. Înspre dimineață parc-am moțăit ceva, În fine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
domne, mi-am făcut un plan de aeromodel... Așa mai trecea ziua, că mă sculam dimineața și stăteam și fixam un punct și făceam planul aeromodelului. Da’ la un moment dat, nu mai puteam răbda și-am luat săpunul și desenam pe pătură... Și cel cu care eram vecin, efectiv a crezut c-am Înnebunit. Caraliu’ se uita pe vizetă... Și-ntr-o zi, după o perioadă de vreo două săptămâni de liniște, sunt chemat la anchetă. Și mă Întreabă anchetatoru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
c-am Înnebunit. Caraliu’ se uita pe vizetă... Și-ntr-o zi, după o perioadă de vreo două săptămâni de liniște, sunt chemat la anchetă. Și mă Întreabă anchetatoru’: „Ce faci toată ziua?”. Zic: „Domne, stau și mă gândesc”. „Și desenezi?” „Da, mai desenez.” Ce știu eu ce credeau, că Îmi fac planuri de evadare sau ce Dumnezeu... Într-o zi, când am fost scos la plimbare, că ne scotea câte o dată În fiecare zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Caraliu’ se uita pe vizetă... Și-ntr-o zi, după o perioadă de vreo două săptămâni de liniște, sunt chemat la anchetă. Și mă Întreabă anchetatoru’: „Ce faci toată ziua?”. Zic: „Domne, stau și mă gândesc”. „Și desenezi?” „Da, mai desenez.” Ce știu eu ce credeau, că Îmi fac planuri de evadare sau ce Dumnezeu... Într-o zi, când am fost scos la plimbare, că ne scotea câte o dată În fiecare zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece ace cu gămălie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ziua următoare la ora 8 m-au dus și m-au băgat Într-un birou. Dulapurile și biroul erau toate Întoarse Înspre perete, și eu la birou aveam hârtie... Nu-mi venea să-mi cred ochilor. Și-am Început să desenez, domne. La masă m-au dus afară, m-au adus Înapoi, seara iar m-au dus Înapoi să mănânc și după ora șapte nu m-o mai scos... Și trei zile am tot desenat și tot aranjat acolo. Când am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cred ochilor. Și-am Început să desenez, domne. La masă m-au dus afară, m-au adus Înapoi, seara iar m-au dus Înapoi să mănânc și după ora șapte nu m-o mai scos... Și trei zile am tot desenat și tot aranjat acolo. Când am fost gata, zic: „Mai am o rugăminte. Dacă se poate, așa cum sunt, trimiteți-le cumva la mama acasă. Bine, bine”... Să vadă ce desenez eu... Vecinul de celulă mi-a spus dup-aia: „Domnule
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu m-o mai scos... Și trei zile am tot desenat și tot aranjat acolo. Când am fost gata, zic: „Mai am o rugăminte. Dacă se poate, așa cum sunt, trimiteți-le cumva la mama acasă. Bine, bine”... Să vadă ce desenez eu... Vecinul de celulă mi-a spus dup-aia: „Domnule, eu am crezut că ai Înnebunit. De dimineața până seara ai stat și fixai un punct și tot te gândeai”... Când a avut loc procesul? Pe data de 18 iunie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
încercase norocul la cotidianul Războiul, proprietatea tipografului Ioan Weiss, jurnal apărut în timpul războiului din 1877, când se impusese unui public naiv animat de frumoase sentimente patriotice prin publicarea pe prima pagină (ziarele apăreau în patru pagini) a unor scene fanteziste (desenate cu multă imaginație) de pe câmpul de luptă de peste Dunăre. Nu va fi acceptat aici ca traducător de limba franceză, în schimb, un an mai târziu va lucra fără plată, o lună de zile, ca traducător din limba română, la publicația
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
haz cum în clasa a V-a, la o lucrare despre cartof, el, fiu de orășean, n-a scris mare lucru și a luat un 3, iar actualul pictor, băiat de țăran, n-a scris nimic, ci doar l-a desenat! Anecdota a plăcut, astfel că, printre aplauze, cineva a strigat „Bravo!”. Mimînd modestia, E.V. a ținut să-mi precizeze că și-a compus cuvîntul „doar cu jumătate de oră înainte de a veni la expoziție”. „Lasă, ai nimerit-o bine - i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1986). *Iarnă: discuții despre temperaturile joase. Mă alătur, spunînd că în camera în care citesc sînt, constant, 12 grade. Deși încălțat cu ghete, îmi ard tălpile de frig. *„Trebuie să aveți grijă și de soma”, m-a prevenit doctorul Radu desenînd cu mîinile trupul în aer. Analizele arată că l-am neglijat: colesterolul, probele hepatice, VSH-ul - mărite sau la limita admisă. Reproșul s-a mai atenuat la discuția pe rînd a rezultatelor. *Furioasă de nu știu ce refuz, Carmen a măturat pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pictură; acolo umblasem disperat la Casa de Cultură să se Înființeze un Cerc (să pot Învăța), dar luni de zile nu am rezolvat nimic. De aceea am luat la rând toate Împrejurimile Fălticenilor și, de unul singur, am Început a desena și picta tot ce vedeam. Două carnețele i-au plăcut maestrului Ion Irimescu, pe vremea când domnia sa era președintele „Uniunii Artiștilor Plastici” și mă primea când mă duceam la dânsul, Începând cu anul 1958. Lunea era zi de audiență la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din anii de democrație populară ținând în stânga felia de pâine cu marmeladă și în dreapta lingura cu untură de pește. Dar pe băncile acelea șubrede ale școlii tinereții mele am visat la o lume dreaptă și îmbelșugată. Zilnic, dascălii mei îmi desenau în frumoase cuvinte paradisul ce ne așteaptă prin anii 60, apoi cândva prin anii 70, apoi pare-se prin anii 80, apoi, după ce vom fi plătit miliardele de datorii, deci prin anul de grație 2000, când voi fi și eu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
condiția fundamentală a omului, de a fi În viață ca Într-o Închisoare, anchetat de propria sa conștiință și osândit să Își exerseze etern o capacitate de creație pe care și-o simte mereu deficitară. Faptul că deținuta trebuie să deseneze mereu același subiect, casa În care l-a cunoscut pe viitorul ei soț, spune mult În direcția simbolismului pe care l-ați simțit necesar. Din acest punct de vedere, sunt puțin contrariat că textul Dumneavoastră va fi clasificat inevitabil la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Blecher publică mai multe articole În Vremea, dovedindu-se un eseist pătrunzător și acut, perfect orientat În literatura franceză și engleză, dar și În filosofie, cu adeziune structurală la existențialismul lui Kierkegaard. Răsfoiește albumele artei de avangardă, căutând pe Dalí. Desenează el Însuși și pictează suprarealist. Pasionat de muzică, rămâne Îndelung lângă patefon, ascultând Bach. Întreține o bogată corespondență, nu doar În țară, cu Sașa Pană, Sebastian, Baltazar, Geo Bogza, Lucia Demetrius, Marietta Sadova, ci și În străinătate, cu André Breton
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai aventuros. Romanele sale trec de la realismul melancolic la fantezia intelectuală, de la fabula morală la peregrinarea picarescă, de la comedia de moravuri la satira literară. Darul său era deopotrivă de a anima idei și de a crea spectacol. Personajele sunt uneori desenate cu cea mai tandră afecțiune, alteori cu venin pur. Atenția trece de la Îndrăzneala sexuală la misticism transcendent, de la decăderea Occidentului la declinul potenței masculine. Spiritul puternic și cel ineficient sunt Într-atât Înlănțuite, Încât nu este totdeauna ușor a le
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
propriului apel”. I-ar fi plăcut lui Arghezi Întreaga operă a lui Saul, sunt convins, și ar fi contemplat cu simpatie și „pisicile” lui Saul, cele de care se Îndrăgostise Malraux când Începuse să facă schimb de desene cu pisici desenate de el Însuși, la Paris, cu cele imaginate, peste Ocean, de artistul din New York. Vedeta newyorkeză și mondială Saul Steinberg avea, de altfel, ceva dintr-o felină la pândă, Înceată și, dintr-o dată, instantanee În reacții. Un bătrân ciufut care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]