11,536 matches
-
întreprinderii, lipsa viziunii de ansamblu asupra ei, insuficienta dezvoltare a „simțului esențialului” la conducători, lipsa competenței interpersonale etc. sunt tot atâtea particularități ce țin de laturile cognitive, afective, aptitudinale sau atitudinale ale conducătorilor care, în măsura în care lipsesc sau sunt foarte puțin dezvoltate, se instituie în adevărate „bariere” psihologice în calea unei conduceri eficiente. Dintre cele două categorii de dificultăți, pe noi ne interesează mai puțin cele obiective și mai mult cele psihologice. Dar, în legătură cu acestea din urmă, apare o întrebare: ele sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adaugă și altele, poate mai puțin importante, dar, în mod sigur, nu și mai puțin reale. Strauss se referă, de pildă, la dezvoltările economice și tehnologice recente care, arată el, au consolidat partea organizațională a participării mai ales în economiile dezvoltate; strategiile generale de conducere (de pildă, strategia numită Prospector - de căutare permanentă de noi produse și noi piețe, strategia performanțe înalte - salariu mare, precum și strategia echipelor manageriale sunt tot atâtea exemple care demonstrează de ce organizațiile au recurs la practica participării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se desfășoare într-o societate slab dezvoltată din punct de vedere economic sau cu economia în curs de dezvoltare. Cercetările arată că în țările dezvoltate sub raport economic, problematica participării se centrează preponderent pe creșterea eficienței, în timp ce în țările insuficient dezvoltate economic ea gravitează în jurul necesității umanizării locului de muncă și a respectării dreptății/justiției organizaționale. Grevele muncitorilor din 1968 (din Franța și din alte țări ale Europei) solicitau nu doar mărirea salariilor și condiții mai bune de muncă, dar și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ridicată a unor asemenea echipe de lucru este asigurată nu doar de modul de organizare a lor după alte principii decât cele ale autorității tradiționale, ci și de calitățile personale ale membrilor componenți. Astfel, aceștia trebuie să dispună de aptitudini dezvoltate multilateral, să fie activi și responsabili. De aceea, se recomandă chiar ca membri echipelor de lucru să fie selectați în funcție de aptitudinile dezvoltate multilateral, dar și formați în spiritul acestora. În practică, echipele de lucru s-au diferențiat între ele prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale autorității tradiționale, ci și de calitățile personale ale membrilor componenți. Astfel, aceștia trebuie să dispună de aptitudini dezvoltate multilateral, să fie activi și responsabili. De aceea, se recomandă chiar ca membri echipelor de lucru să fie selectați în funcție de aptitudinile dezvoltate multilateral, dar și formați în spiritul acestora. În practică, echipele de lucru s-au diferențiat între ele prin gradul de autonomie deținut. Appelbaum și Batt (1994) disting după acest criteriu trei tipuri de echipe de lucru: 1) echipele supervizate (rolul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele ale altor echipe. N-ar fi exclus ca o inovație a unei echipe de lucru să nu fie transmisă și altor echipe, așa încât acestora din urmă le va fi refuzată învățarea organizațională. Pe considerentul că cei care dețin aptitudini dezvoltate multilateral pot desfășura mai multe activități s-ar putea ajunge la desființarea unor posturi de muncă și la supraîncărcarea personalului existent (e adevărat, dotat) cu activități suplimentare. Așadar o aptitudine dezvoltată multilateral poate însemna în fapt și o însărcinare/ încărcare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
învățarea organizațională. Pe considerentul că cei care dețin aptitudini dezvoltate multilateral pot desfășura mai multe activități s-ar putea ajunge la desființarea unor posturi de muncă și la supraîncărcarea personalului existent (e adevărat, dotat) cu activități suplimentare. Așadar o aptitudine dezvoltată multilateral poate însemna în fapt și o însărcinare/ încărcare multilaterală. După opinia unor autori (Fucini, Fucini, 1990), echipele de lucru sunt instrumente de realizare a unor posibile „autoexploatări” a angajaților. Cercurile de calitate Au fost create mai întâi în Japonia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
le consideră doar ca fiind importante, neglijându-le practic tocmai pe cele într-adevăr importante, alteori le neglijează pe cele simple, rutiniere, sau pe cele foarte dificile, pentru a nu avea sentimentul insuccesului profesional. Cunoscând nivelul la care se află dezvoltată nevoia de realizare a omului, psihologul poate lua o serie de măsuri pentru îmbunătățirea chiar a procesului muncii. Se știe, de exemplu, că în unele munci omul este suprasolicitat, în timp ce în altele este subsolicitat. Dacă în primul caz omul este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Psychologie des organisations) - arăta că sinteza teoriilor motivației este dificil de făcut deoarece studiile existente sunt disparate și nu permit prezentarea unei teorii unificate. Ea considera însă că, pornindu-se de la o serie de cuceriri ale psihologiei sociale (teoria balanței dezvoltată de Fritz Heider; analiza comportamentului social în termenii schimbului propusă de Georges Homans), ar fi posibilă cercetarea condițiilor care nasc echitatea sau inechitatea și mai ales a consecințelor acestora. Apoi, luând ca punct de reper conceptele lewiniene de câmp și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stabilirea consecințelor lor comportamentale, adică a condițiilor în care nevoile respective conduc la apariția unor modele particulare ale comportamentului. Ca urmare, el schițează adevărate profile psihologice de personalitate ale celor care au una sau alta dintre cele trei nevoi mai dezvoltate. Astfel, persoanele care au puternice nevoi de realizare se caracterizează prin: preferințele pentru activități în care să-și asume responsabilitatea rezultatelor obținute (și nu situațiile în care rezultatele sunt determinate de șansă); tendința de a stabili obiective realiste și realizabile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
strategiilor acționale în vederea realizării scopurilor); implicarea realizării obiectivelor pe termen lung, care arată că nevoia lor de realizare este permanentă (și nu accidentală, aleatoare); urmărirea obținerii unor satisfacții intrinseci, personale (și mai puțin pentru ceilalți). Persoanele cu nevoia de afiliere dezvoltată se caracterizează prin: dorința de a stabili contacte interpersonale amicale; dorința de a fi plăcute de alții; evitarea relațiilor competitive și mai ales conflictuale cu alte persoane; tendința spre conformism în grupurile sociale. În sfârșit, persoanele cu o puternică nevoie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și intensitatea lor. La cea de-a doua întrebare răspunsul este negativ. Simpla diagnosticare a nevoilor nu este suficientă. La ce i-ar folosi, de exemplu, unui manager să știe că un subordonat al său are nevoia de realizare insuficient dezvoltată? Probabil la nimic. Iată de ce, spune McClelland, demersul diagnostic trebuie în mod obligatoriu urmat de un demers instructiv-formativ. Pornind de la exemplul de mai sus, ar fi necesară introducerea subordonatului respectiv într-un program de instruire și educare în vederea compensării, reechilibrării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și să fie de acord cu propunerile părții adverse, în loc să vină cu propuneri proprii. Stilul „creator de acorduri” se caracterizează prin niveluri înalte de deschidere și condescendență; persoanele care practică acest stil de negociere sunt competente, cu respect de sine dezvoltat, dispuse să asculte și să reacționeze la propunerile părții adverse, au interese clar definite, lucreează sistematic, oferă variante acționale multiple pe care cealaltă parte le cântărește și le reține pe cele mai bune, creează și menține relații bazate pe empatie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
De exemplu, un efort mare depus în activitatea de muncă în combinație cu o recompensă scăzută cauzează stresul (ca stare emoțională de disconfort), acccentuează și accelerează înclinația spre riscuri cardiovasculare. Noul model se înscrie în problematica justiției organizaționale, abordată și dezvoltată mai recent în psihologia organizațional-managerială. Diferitele tipuri de injustiție organizațională (distributivă, procedurală, interacțională) sunt tot atâtea surse ale stresului organizațional. În continuare, autorul se centrează pe caracteristicile celor două variabile avute în vedere. El împarte efortul în două categorii: efort
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de burnout peste granițele naționale și culturale. Multă vreme cercetările asupra burnout-ului aveau un caracter etnocentric, ele fiind întreprinse mai ales în Europa și în America de Nord; pe măsură însă ce s-a observat că burnout-ul este întâlnit atât în „țările dezvoltate”, cât și în cele „în curs de dezvoltare”, atât în cele în care predomină un stil de viață mai „încordat”, dar și în cele cu un stil de viață mai „relaxat”, concluzia potrivit căreia „epuizarea și efectele ei se răspândesc
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu în cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
nu e identificat și suprapus perfect cu imaginea, ceea ce-i face pe unii elevi să prefere secționarea cuvântului în sema și for chiar dacă nici aceste forme nu sunt înțelese. Se observă preferința pentru topica subiect + predicat chiar și atunci când propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
subiect + predicat chiar și atunci când propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din punct de vedere al topicii. Nici unul nu a reușit să ordoneze corect cuvintele în propoziția El a rezolvat două exerciții la matematică. S-au obținut variantele: Două la matematică el exerciții a rezolvat. sau
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de interpretare. - tot mai multe persoane surde participă la formarea și pregătirea interpreților în limbaj gestual, satisfăcând mai bine, în acest fel, necesitățile colectivității de surzi. - educația la distanță a viitorilor interpreți devine o realitate tot mai pregnantă în țările dezvoltate industrial și informatizate. Acest fapt vine în sprijinul persoanelor din zonele rurale sau care nu au acces în colectivitățile mai mari de surzi, unde se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
utilizării: apucare, tragere, împingere, ridicare, coborâre, lovire, rotire, răsucire etc., un instrument al variației energiei puse în acțiune, un instrument al preciziei etc. Nici una dintre mașinile create de om nu a atins, în ceea ce privește multilateralitatea funcțiilor, perfecțiunea mâinii. Dar, oricât de dezvoltată, mâna rămâne un instrument pus în acțiune de o serie întreagă de mecanisme psihice. De aceea, observarea gesturilor instrumentale, în special a celor efectuate cu ajutorul mâinilor, poate pune în lumină multe dintre particularitățile mecanismelor psihice care stau în spatele lor. Pantomima
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, găsind mai multe soluții de rezolvare și adoptând-o pe cea mai eficientă; • spirit de observare dezvoltat, curiozitate științifică și inițiativă; • imaginație constructivă necesară depășirii tehnicii didactice sau educaționale, trebuind să facă din lecții și din activitățile educative un act de creație, cu deschidere spre problemele vieții; • atenție concentrată, dar și distributivă, cel puțin în patru direcții
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
I va ajunge în faza sintetică în care scrierea devine un obiect de redare grafică, de exprimare a ideilor, a cunoștințelor. Însușirea scris- cititului nu se efectuează în același timp de către toți copiii, deoarece aceștia nu au funcții psihice la fel de dezvoltate. Din constatările practice putem specifica faptul că începutul dificultăților de învățare a citirii și a scrierii este în jurul vârstei de 6- 7 ani și se accentuează pe parcursul școlarității. La unii copii aceste dificultăți pot fi detectate relativ mai greu și
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
colonialism? Chestiunea este foarte discutabilă, dat fiind faptul că avem Îndoieli În legătură cu Însăși definiția acestui termen. Totuși, este vorba cu siguranță de o formă de imperialism, care guvernează relațiile dintre țările industrializate cele mai avansate și țările mult mai puțin dezvoltate. Să aruncăm o privire mai de aproape asupra chestiunii. După patruzeci de ani de rivalitate și de războaie indirecte, URSS se prăbușește, iar Statele Unite triumfă, impunând cu această ocazie Întregii lumi legitimitatea modelului propriu, cel al capitalismului neoliberal. În același
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a disciplinei, au făcut obiectul unor critici dure (inclusiv Înainte de 1960, din partea structuraliștilor, cu excepția lui Claude Lévi-Strauss) și cu toate că li s-a opus argumentul că personalitatea se formează În egală măsură reacționând Împotriva etosului de grup și integrându-l, temele dezvoltate au continuat să influențeze cercetările antropologice, psihologice și filosofice. Unele opere cu caracter psihanalitic, cum sunt cele ale lui Erich Fromm sau Karen Horney, s-au inspirat de asemenea din tezele acestui curent. M. V. & BARNOUW Victor (1963), Culture and Personality
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]