6,312 matches
-
peste Carpați. Bunul lui nume trece peste hotarele neamului românesc. Și pe acest om să-l acuzi, sprijinit pe falsuri, că operele sunt jafuri literare? Dar, asta înseamnă a izbi în credința, în admirațiunea și în fala românilor!“" II. "Din estetica poeziei populare" (22 mai 1913) - "„Poezia este exprimarea artistică a unei acțiuni, fie acțiune obiectivă, fie acțiune subiectivă. Acțiunea, în primul rând, se arată prin verbe. Și este știut că omul care a fost martor la un eveniment poate uita
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
1912, ca o apreciere a întregii sale activități de prozator și dramaturg, scriitorul este ales membru al Academiei Române, urmând să rostească, peste un an, alocuțiunea omagială. În ședința festivă în fața plenului întrunit la 22 mai 1913, Delavrancea rostește discursul "Din estetica poeziei populare", care va avea un ecou deosebit în lumea literară. În presa timpulului sunt reproduse ample fragmente, evidențiindu-se forța inedită a scriitorului de a argumenta întreaga complexitate a creației populare. Mulțumind cu modestie membrilor înaltului for cultural, autorul
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
aplicat unei vaste game de evoluții în domeniile de teorie critică, filosofie, arhitectură, artă, literatură și cultură. Diversele expresii ale postmodernismului provin, depășesc sau sunt o reacție a modernismului. Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei estetici a iluminismului, o etică, postmodernismul se ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite "metanarațiuni") este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism și deconstrucție. Jean-François Lyotard a descris acest curent drept o „neîncredere în metanarațiuni” (Lyotard, 1984); în
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
cel european, avangardist și care precede pe confrații literari, Al. Macedonski, și urmat de Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu și gălățenii Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefănescu-Est. Articolele literare, de sociologie, economie, estetică, filozofie, istorie, artă, substanțiale și sintetice: din „Noul curent literar” (în „Literatorul”, 1899), „Poezia nouă” și „Transformarea liricii” (în „România Jună”, 1900), îl situează pe cântărețul și cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriți”, să
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
unui mormânt - Ștefan Petică", în „Cuvântul liber”, I, seria II, nr. 33, 6 septembrie 1924, pp. 11-12. DAVIDESCU 1924: Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Adevărul Literar și artistic”, V, nr. 198, 21 septembrie 1924, pp. 6-7. DAVIDESCU 1926: Nicolae Davidescu, "Estetica poeziei simboliste," în „Viața românească”, vol. LXV, An. XVIII, 1926, nr. 1, p. 38-58 DAVIDESCU 1929: Nicolae Davidescu, "Poetul" (din prefața la "Poeme"), (p. intitulată " În memoria lui Șt. Petică"), în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Bogdan Alexandru-Stănescu)” „În "Lumea în două zile", istoria realistă și fantastică, minuțioasa și complexă, de o originalitate stranie, dar și cu relevanță general-umana, a funcționarului Antipa depășește granițele a ceea ce numim specific național - după cum depășește, prin tematica, problematică și pregnanta estetică, anii grei în care a fost scrisă”. (Daniel Cristea-Enache) ”Rareori un roman atît de savant elaborat, geometric construit pe axa cosmică a solstițiilor (21 decembrie și 21 iunie), care reușește să păstreze intacte sursele vitale, farmecul și seducția povestirii eterne
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
ușurință unui anumit curent literar sau filozofic. Kafka a fost, în mod evident, un exponent al modernismului, fiind influențat de unii gânditori moderni din secolul al XIX-lea ca Nietzsche, Kierkegaard, Freud, Marx sau Darwin. Se apropie de Nietzsche prin estetica tragicului, reinventarea parabolei, precum și prin demolarea și reanalizarea perpetuă a valorilor universale (libertatea, justiția, familia, statul etc.) Conform lui Frederick Karl, eroii lui Kafka se identifică cu interpretarea dionisiacă a lui Hamlet formulată de Nietzsche în "Nașterea tragediei": ei au
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
doua pietre de la Rosetta. El a trebuit deci să aplice calcule statistice, să formuleze ipoteze lingvistice, și să verifice coerența internă a descifrării lui la un singur text. Pentru astfel de hapax legomena a rezultat o lectio difficilior de o estetică admirabilă. Câteva duzini de articole, trei cărți, și o viață de om, nu tocmai simple, au produs o interpetare a discului din Phaistos de o simplitate homerică: Prima ipoteză este că textul discului din Phaistos este "scris" într-o limbă
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
interzice tipărirea povestirii "Banduristul sângeros", prevăzută a apărea în revista "Biblioteka dlea citenia" ("Biblioteca pentru lectură"). 1835: În ianuarie apare volumul "Arabescuri", care, pe lângă nuvelele "Nevski Prospekt", "Portretul", "Însemnările unui nebun", conține și 13 articole axate pe probleme de literatură, estetică, arhitectură, artă, istorie etc. În martie apare "Mirgorod". Ambele volume sânt întâmpinate de Vissarion Belinski cu o scurtă recenzie binevoitoare în "Molva" ["Opinia"]. 1836: La 13 martie se obține aprobarea cenzurii pentru tipărirea numărului 1 al revistei "Sovremennik" ("Contemporanul"), fondată
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
modern și aplicativ al ideilor didactice susținute. A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii: abecedare, cărți de cetire la limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute și apreciate au fost "Etica sau morală filosofică" și "Noțiuni de estetică". S-a retras de la catedră în 1927 la vârsta de 71 de ani. A primit premii ale Academiei Române pentru "Isprăvile lui Păcală" și pentru traducerile din Euripide ("Ifigenia în Aulida" - "Ifigenia în Taurida"), considerate cele mai bune traduceri ale pieselor
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
de multe ori destinul scriitorului este mai puternic decât opera lui. Nu-i grav, cine știe să citească își dă seama de proporțiile reale ale operei. [...] El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica în primul rând). (Eugen Simion)
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
un profesror de engleză de la East Carolina University, a publicat "Chaos Theory, Asimov's Foundations and Robots, and Herbert’s Dune: The Fractal Aesthetic of Epic Science Fiction" („Teoria Haosului, Fundația și Roboții lui Asimov și Dune a lui Herbert: Estetica fractală a science fictionului epic”), care include o analiză a structurilor narative asimoviene și le compară cu conceptul științific al fractalilor și cu teoria haosului. Palumbo este de părere că, deși elementele tradiționale ale literaturii (cum sunt simbolismul și caracterizarea
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național. Operele sale, în special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic românesc. Elaborat în 1896, studiul "Câteva păreri" reprezintă un adevărat "„breviar”" al esteticii scriitorului. Socotit de unii comentatori un "naturalist", un "zolist" în nuvelele sale psihologice, opțiunea estetică a scriitorului este categorică și definitorie pentru idealul de artă ca sinteză a fantaziei: "„noi nu înțelegem o operă de artă din mult, ci din
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
să citim fabulele, Montréal, 1989). Această schemă, care se întâlnește în zeci de fabule, blochează situația de comprehensiune și eliberează o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. (Estetica, II). Colecție de fabule
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
adinkra are un nume și semnificație derivate dintr-un proverb, un eveniment istoric, atitudine umană, etologie, plante, diverse forme de viață, sau forme de obiecte neînsuflețite. Acestea sunt redate grafic în forme geometrice stilizate. Semnificațiile motivelor pot fi clasificate în estetică, etică, relații umane, si concepte. Până în 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective din această țară. Turiști care vin în Ghana sunt: sud-americani, asiatici, europeni, si nord-americani. Atracțiile și destinații turistice majore ale Ghana includ o
Ghana () [Corola-website/Science/298103_a_299432]
-
de modă și decorează vitrinele magazinelor. Este remarcat destul de repede, începe să fie apreciat, frecventează cercurile înalte și expune în galerii de modă. La începutul anilor șaizeci, Warhol se apucă de pictură, ceea ce nu înseamnă totuși că se desparte de estetică reclamei. Ciclurile de sticle "Coca-Cola" și cutiile de supă "Campbell's" sunt produse pure ale culturii populare de masă. În scurtă vreme, artistul adaugă în compozițiile sale bancnote, fragmente de benzi desenate și reproduceri ale portretelor stelelor de cinema ("Marilyn
Andy Warhol () [Corola-website/Science/298174_a_299503]
-
sau turnarea metalelor. Prin artă au ieșit la lumină idei noi, iar în epoca clasică s-au pus bazele multor stiluri, dintre care unele se mențin și în zilele noastre. Caracterizată prin naturalism, utilizarea măsurilor și a proporțiilor și o estetică inspirată din natură, arta Greciei antice constituie punctul de plecare pentru întreaga artă europeană de mai târziu. Debutul îl constituie culturile minoică și miceniană. Arta greacă antică evoluează de-a lungul a trei perioade principale: Primele stiluri ale artei grecești
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
n. mai 1619 - 11 iunie 1695), arhitect și teoretician al clasicismului, a arătat o ierarhie de genuri, ale picturii clasice, acestea fiind „istoria, portretul, peisajul, mările, florile și fructele”. Pictura este una dintre cele mai vechi expresii artistice umane. În ceea ce privește estetica sau teoria artei moderne a picturii, ea este considerată o categorie universală care include toate creațiile artistice făcute pe suprafețe. Așa cum s-a mai spus mai sus, pictura este o ramură a artelor plastice care interpretează realitatea în imagini bidimensionale
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
și se înscrie la Medicină, dar încă din primul an frecventează și cursurile de la Litere și Filosofie. În anul 1944 se transferă la această facultate, unde îi are ca profesori pe Lucian Blaga, la istoria culturii, pe Liviu Rusu, la estetică, pe D.D. Roșca, la istoria filosofiei și la filosofia generală. Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ion Dezideriu Sîrbu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu ș.a. În 1948 absolvă facultatea și se întoarce
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
de concesii făcute ideologiei oficiale (care reprezintă însă o excepție în creația sa). Volumul marca tranziția poeziei sale de la baladă la o poezie mai cerebrală. A teoretizat alături de alți poeți membri ai Cercului literar de la Sibiu (în special, Radu Stanca) estetica baladei în poezie. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre membrii de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. Alte volume publicate: "Omul cu
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
cu blazon având culorile de bază („"coup vert sur jaune"”) din blazonul nobiliar al Karabetzilor, strămoșii săi aleși. Fără a avea complexitatea inextricabilă a operei "Craii de Curtea-Veche", povestirea "Remember", adevărată artă poetică, reprezintă punctul cel mai de sus al esteticii mateine. Plasată într-un cadru cosmopolit (Berlinul de la începutul secolului trecut), acțiunea este învăluită într-o atmosferă occidentală, cu aluzii livrești și mondene, legate de cele mai subtile aspecte ale decadentismului european. Dacă pentru omul normal masca este un mijloc
Mateiu Caragiale () [Corola-website/Science/297546_a_298875]
-
un parc public artistic. Stâncăriile, bazinele, grămezile de nisip și colțurile umbroase sunt făcute pentru a da plantelor condițiile naturale cele mai potrivite de care au nevoie pentru a trăi, iar nu ca și decor arhitectural. Punctul de vedere al esteticii horticulturii și al arhitecturii decorative a fost trecut pe planul al doilea, dându-se prioritate cerințelor botanice și crescând astfel valoarea științifică a întregii instituții. În toamna anului 1923 s-au terminat lucrările de construire a instalațiilor hidraulice proprii ale
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
În Japonia, estetica a fost recunoscută ca domeniu de studiu în sine doar odată cu introducerea altor științe din Occident, anume abia în perioada Meiji (1868-1912), dar o estetică japoneză a existat și înainte vreme, sub forma unor scrieri despre natura artei în domenii
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
În Japonia, estetica a fost recunoscută ca domeniu de studiu în sine doar odată cu introducerea altor științe din Occident, anume abia în perioada Meiji (1868-1912), dar o estetică japoneză a existat și înainte vreme, sub forma unor scrieri despre natura artei în domenii precum poezia, arta dramatică, pictura, caligrafia, muzica, ceremonia ceaiului, aranjarea florilor, grădinăritul peisagist etc. Autorii erau de obicei artiști preocupați de transmiterea cunoștințelor artei lor
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
ceaiului, aranjarea florilor, grădinăritul peisagist etc. Autorii erau de obicei artiști preocupați de transmiterea cunoștințelor artei lor generației următoare. De aceea, descrierile erau pedagogice, intuitive și tehnice, deseori neavând un cadru de referință filosofic sau o analiză logică a problemelor. „Estetica” japoneză era văzută ca o parte integrală a vieții de zi cu zi. Ea cuprinde o serie de idealuri: unele sunt tradiționale, iar altele sunt moderne și influențate de alte culturi. , spre deosebire de cea occidentală, este mai preocupată de proces decât
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]