14,680 matches
-
genetice atrag o serie de controverse economice, etice și sociale: legătura dintre tehnoștiință, capitalism comercial, putere (militară, guvernamentală, instituționalăă este subliniată în nenumărate rânduri ca evidență a coevoluției științei, economiei și politicii. În cadrul acestor orizonturi, trupul ajunge să fie un experiment aflat în mijlocul diverselor interese și în mâinile diferitelor corporații, dar și amenințat existențial de practicile biotehnologiilor (vezi Bowring, 2003, McKibben, 2003, Fukuyama, 2004, pentru critici umaniste ale acestor practici, în special ale entuziaștilor în ingineria genetică și în clonare precum
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și dezorientare, anxietate sau tulburare mintală. Diversele efecte psihologice ale persoanelor online asupra stării și comportamentului umane sunt urmărite în studii de specialitate, de la formarea de impresii în contexte ale comunicării socioemoționale și autoprezentarea în pagini web până la mascaradele și experimentele ludice sau spectaculare, de la dinamica și apartenența de grup și activism la cooperare sau conflicte intergrupale până la erotism virtual ori pornografie (vezi Wallace, 1999Ă. Fascinația narcisistă manifestată în cadrul realității virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
material genetic străin în propriul corp. Prin urmare, intervenția asupra viului înseamnă, în arta transgenică, hibridarea ființelor, mai degrabă decât melanjul imaginilor. În acest context ontologico-științific, arta transgenică este legitimată să exprime spiritul tehnocultural al vremii, să creeze mutații și experimente artistice, să mediteze metaforic și practic asupra condiției și speciei (transăumane. Artistul nu vede în această formă de transumanism o criză a omului, dimpotrivă, plin de optimism tehnoartistic, precum corifeii mișcării transumaniste, întrevede un început de drum pentru valorificarea potențialului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și educativă, umană, relațională și, asemenea ființei umane, în continuă evoluție. Această știință posedă cea mai importantă bibliotecă medicală din lume, o compilație fabuloasă a cunoștințelor dobândite dea lungul a mai mult de cinzeci de secole de observații și de experimente care reprezintă un bogat patrimoniu pentru China. Marele popor chinez, sub jugul atâtor secole imperialiste, a reușit să pună laolaltă respectul tradiției și modernitatea științei. Ceea ce altădată nu reprezenta decât un simplu experiment empiric a devenit în zilele noastre o
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
cinzeci de secole de observații și de experimente care reprezintă un bogat patrimoniu pentru China. Marele popor chinez, sub jugul atâtor secole imperialiste, a reușit să pună laolaltă respectul tradiției și modernitatea științei. Ceea ce altădată nu reprezenta decât un simplu experiment empiric a devenit în zilele noastre o practică clinică rațională, bogată în experiențe, sprijinită de nenumărate lucrări academice. Medicina și filosofia merg alături dintotdeauna. Forța medicinii chineze vine din faptul că acestea nu se opun niciodată, nici una celeilalte și nici
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de substanțe medicale, Ben Cao Gan Mu, descriind mai mult de 10 000 de formule! În jurul anului 1600, Yang Ji Zhou sintetizează teoria acupuncturii. De-a lungul secolelor, medicii chinezi au dezvoltat medicina tradițională prin acumularea observațiilor empirice și prin experimente elaborate, ajungând încetul cu încetul la un demers intelectual și la un raționament logic. Începând cu secolul XX, medicina tradițională a cunoscut un nou avânt, sub impulsul general al poporului chinez încă din 1930 și a lui Mao Tse Dong
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și toți ceilalți care află despre incident și care se pot teme că vor fi vizați pe viitor. Iar o dată cu dispariția încrederii dispare și asumarea riscurilor. Victimele și martorii agresiunii verbale „joacă prudent”, nimicind astfel contribuțiile lor, creația, inovația sau experimentele companiei. 3. Dacă atacul verbal se produce în sânul unei echipe, se destramă rapid relațiile de muncă care ofereau suport emoțional membrilor afectați. În mod figurat, fiecare membru al echipei se retrage în colțul său pentru a-și linge rănile
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
culturală prin conferințe și publicații de popularizare” 131 Cum trebuie să fie organizată și condusă cultura modernă? 137 Bibliografie 147 Serviciul Social - o școală de educație socială 149 Serviciul Social: sinteză românească între cunoaștere și acțiune 151 Echipele studențești - un experiment social-pedagogic 157 Școlile de „șefi de echipă” 163 Valoarea social-pedagogică a Serviciului Social 166 Bibliografie 167 Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogice 169 Nașterea ideii de cooperație 174 Un precursor român: T. Diamant 178 Cooperația română și ideea de educație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
167 Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogice 169 Nașterea ideii de cooperație 174 Un precursor român: T. Diamant 178 Cooperația română și ideea de educație socială 182 Un derivat benefic: cooperația școlară 187 Bibliografie 191 Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogic 193 „Școlile populare” în țara noastră 193 Începuturile acțiunii cultural-științifice de la Ungureni 199 Faza de maturitate: Universitatea Populară 205 O „tehnică nouă” în educația adulților 210 Animatorul 216 Bibliografie 218 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Sintagma pedagogie socială denumește o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
orice act educativ poate fi privit și din punct de vedere sociologic, pe lângă perspectiva biologică, antropologică, psihică - perspective ce au în vedere îndeosebi individualitatea omului. Sintagma pedagogie sociologică a fost introdusă de G. Rouma, în concepția sa semnificând cercetările științifice, experimentele asupra „puterii” fiecăruia dintre factorii de mediu fizic și social, studiile asupra evoluției tendințelor sociale naturale ale copilului și asupra factorilor care favorizează sau împiedică această evoluție. Aici dezvoltarea copilului este pusă în corelație directă cu influențele mediului social. Comentând
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educației adulților în țara noastră. Evoluția pedagogiei sociale - idei, reprezentanțitc "Evoluția pedagogiei sociale - idei, reprezentanți" Curentul pedagogiei sociale a apărut ca o alternativă, ca o replică la individualizarea exagerată a educației, la întemeierea sa exclusiv pe cunoștințele psihologice și pe experiment. Dimpotrivă, cred reprezentanții pedagogiei sociale, societatea este aceea care trebuie să impună cerințele educării cetățenilor săi. Reprezentanții pedagogiei sociale sunt considerați P. Natorp, P.Barth, G. Kerschensteiner, Émile Durkheim, John Dewey. Cel care a folosit pentru prima oară sintagma pedagogie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cereau o apropiere a instituției educative de viață, de practica socială, au rămas în stadiul de programe teoretice. Nu putem ignora însă unele realizări remarcabile în domeniul educației adulților (cum vom avea prilejul să demonstrăm în capitolele următoare) și nici experimentele revelatoare de apropiere a școlii de modelul vieții sociale. Au existat numeroase școli organizate pe principiul „comunităților de muncă”, teoria a dat adesea roade practice. Dar educația socială nu a putut deveni o acțiune sistematică, organizată de stat, după un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de autodepășire se construiesc socio-afectiv în funcție de contextul social și politic, de tradiții și practici sociale. Experiența nordicilor în educația populară relevă preferințele bărbaților pentru activități legate de profesiune și ale femeilor pentru învățarea limbilor străine, literaturii și artei. În cazul experimentului social-pedagogic care a fost Universitatea Populară de la Ungureni, s-au remarcat preferințele bărbaților pentru activități legate de lumea satului, dar puțin frecventate în zonă (pomicultură, legumicultură, sericicultură) și a femeilor pentru lărgirea orizontului de cunoaștere prin lectură. Multe sătence cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este ca aceștia să-și organizeze și gestioneze propriile proiecte de formare. În acest scop s-au înființat canale de televiziune pentru cei în vârstă, de formare la distanță, îndeosebi pentru cei ce vor să-și lărgească orizontul cultural. Un experiment interesant a fost inițiat în 1975 la Universitatea New Hampshire: organizarea unor cămine (hoteluri) pentru vârstnici, după modelul celor pentru tinerii studenți, în timpul verii. Participanților la aceste întâlniri de vară li se oferă programe educative de tip campus studențesc, cuprinzând
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
utilizarea unei terminologii pozitive, insistându-se pe „lărgirea învățării”, și nu pe eradicarea ignoranței. Metodologia a cunoscut o mare diversitate: de la metodele tradiționale de transmitere a informațiilor s-a trecut treptat spre utilizarea unor metode active ca jocul de rol, experimentul ca formă de învățare, metode centrate pe grup, studiul de caz și altele. Dar nu sunt abandonate metodele tradiționale: conferințele, dezbaterile, discuțiile, colocviile, stagiile de o zi, seminariile, demonstrațiile, proiectarea de filme, reprezentările teatrale, emisiunile radiofonice cu tematică de educație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
medii socio-culturale. Portretele psihologice cerute candidaților trebuiau să aducă argumente pentru aserțiunea: cunoașterea individualității elevilor constituie condiția desfășurării unui proces didactic eficient, în acord cu posibilitățile și nevoile fiecărei personalități (Pavelcu, 1928). Ca metode se indicau: observația externă, observația provocată (experimentul) și testele. Se realiza mai întâi portretul fizic al celui observat, apoi un tablou al orientărilor sale valorice, calitățile memoriei, echilibrul. Individul era observat în „mediul” său: „viața fizică și materială”, situația economică și socială a familiei, comportamentul la orele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a avut un ecou deosebit în epocă. Încercările similare, la universitățile din București și Iași, nu au cunoscut un impact asemănător. Acest etos al participării și al datoriei nu i-a animat pe profesorii din celelalte universități cu aceeași forță. Experimentul clujean a trezit toată energia celor care nu voiau să transforme universitatea într-o „fabrică de profesioniști” sau într-o „uzină de idei abstracte”, a direcționat curajul lor civic și a impus în viața universitară românească ideea de construcție socială
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
F.D. Roosevelt, în audiența pe care i-a acordat-o lui D. Gusti în 1939, i-a declarat că el consideră legea Serviciului Social ca „una dintre cele mai avansate legi din lume” (Neamțu, 1971, p. 167). Echipele Studențești - un experiment social-pedagogictc "Echipele Studențești - un experiment social‑pedagogic" Într-un articol intitulat, programatic, „Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate” (Căminul Cultural, 1934), D. Gusti înfățișează, încă din 1934, cele cinci puncte capitale ale programului său de ridicare culturală a satului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care i-a acordat-o lui D. Gusti în 1939, i-a declarat că el consideră legea Serviciului Social ca „una dintre cele mai avansate legi din lume” (Neamțu, 1971, p. 167). Echipele Studențești - un experiment social-pedagogictc "Echipele Studențești - un experiment social‑pedagogic" Într-un articol intitulat, programatic, „Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate” (Căminul Cultural, 1934), D. Gusti înfățișează, încă din 1934, cele cinci puncte capitale ale programului său de ridicare culturală a satului: 1) fiecare individ are anumite
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
intim sufletesc”. Coeziunea spirituală a echipei devine astfel o „forță” care nu se mărginește numai la a acționa în interesul echipei, ci se prelungește prin „subtile antene” în afara sa, în câmpul social. Munca în echipă trezește - după părerea inițiatorului acestui experiment social-pedagogic - sentimente superioare, informează și formează, are efect educativ. O altă cale prin care echipa poate deveni un mediu educativ este „solidarizarea” cu „personalități sătești”, atragerea fiilor satului la această operă comună. Numai astfel spiritul de echipă va deveni „productiv
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acestor fii numeroși ai neamului nostru. Serviciul Social - arată în încheiere profesorul Gusti - este o școală în care se va forma caracterul intelectualului român. Eideea principală care a animat toate aceste acțiuni, desfășurate cu o dăruire exemplară: o școală, un experiment social-pedagogic, un prilej de învățare pentru acțiunea culturală la sate. O școală în care „obiectele” de învățământ erau diferite aspecte ale vieții social-economice a satului. Într-un număr din Curierul Serviciului Social, din iulie 1939, A.Golopenția a formulat următoarele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cămine culturale, cooperative), integrându-i pe toți într-o idee comună: dragostea de țară, datoria unui „serviciu” către națiune. Originalitatea acestei concepții s-a convertit în obiectivele educativ-formative urmărite, complementare efortului de instruire și acțiunilor practice realizate. A fost primul experiment de educație socială în formă instituționalizată, experiment extins la scara întregii țări. Bibliografietc "Bibliografie" Bădina, Ovidiu, Neamțu, Octavian, 1967, Dimitrie Gusti, Editura Tineretului, București. Bădina, Ovidiu, Neamțu, Octavian (coord.), 1970, Pedagogie socială. Concepții, preocupări și experiențe în România dintre cele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
într-o idee comună: dragostea de țară, datoria unui „serviciu” către națiune. Originalitatea acestei concepții s-a convertit în obiectivele educativ-formative urmărite, complementare efortului de instruire și acțiunilor practice realizate. A fost primul experiment de educație socială în formă instituționalizată, experiment extins la scara întregii țări. Bibliografietc "Bibliografie" Bădina, Ovidiu, Neamțu, Octavian, 1967, Dimitrie Gusti, Editura Tineretului, București. Bădina, Ovidiu, Neamțu, Octavian (coord.), 1970, Pedagogie socială. Concepții, preocupări și experiențe în România dintre cele două războaie mondiale, E.D.P., București. „Comunicat Nr.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realizări - o pagină luminoasă în istoria educației sociale de la noi. De la Ion Ghica, N. Cartojan, G. Bogdan-Duică, D. Popovici, G. Mladenatz, Stanciu Stoian și alții, până la valoroasa monografie a falansterului, realizată de I. Cojocaru și Z. Ornea, literatura asupra acestui experiment social-pedagogic este în consens când evaluează contribuția lui Teodor Diamant: a fost un entuziast, animat de înalte idealuri sociale, un gânditor și activist progresist care nu și-a precupețit forțele și viața, punându-le în slujba proiectului său de reformă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
viața omului”. Un prilej deci de învățare socială dirijată, de formare a personalității prin atașare la valorile comunității. Pentru a-și pune în aplicare ideile, Diamant începe un șir de demersuri, încercând să obțină un teren și fondurile necesare unui experiment social ilustrând ideile asociaționiste. Într-un memoriu către Consiliul administrativ al Principatului Moldovei, el cere aprobarea și sprijinul pentru organizarea unei „colonii model”, prilej pentru „luminații patrioți” să coopereze la o „întreprindere filantropică” de utilitate generală. Demersurile sale nu au
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]