6,349 matches
-
confuzii adânci și fascinante, iluzii transcendentale, și deoarece credea că ele trebuie să dispară abia în punctul culminant al viziunii, el nu le dorea eliminate în mod vulgar, la niveluri mai joase și de oameni nepotriviți pentru asta.“76 Practica filozofică a lui Wittgenstein reprezintă, fără îndoială, o ruptură cu tradiția. Este ceea ce se poate spune și despre filozofia lui Russell și a empirismului logic. Este un punct comun, care nu semnifică totuși o apropiere. Wittgenstein nu ar fi pretins că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și despre filozofia lui Russell și a empirismului logic. Este un punct comun, care nu semnifică totuși o apropiere. Wittgenstein nu ar fi pretins că opera lui marchează o revoluție în filozofie. Modul în care se desprinde Wittgenstein de tradiția filozofică se deosebește radical de ruptura cu tradiția a unei gândiri ai cărei vectori principali sunt ostilitatea față de metafizică, empirismul, WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 361 încrederea în știință și tehnologie, ca forțe capabile să schimbe în bine lumea. Pentru Russell, ca și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să schimbe perspectiva noastră asupra lumii, nici monumentalitatea, verticalitatea construcției ideatice, atributele ei de coerență și simetrie considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză logică. O analiză logică satisfăcătoare nu este însă cu putință în mediul limbajului natural. Așa 362 GÂNDITORUL SINGURATIC se explică de ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză logică. O analiză logică satisfăcătoare nu este însă cu putință în mediul limbajului natural. Așa 362 GÂNDITORUL SINGURATIC se explică de ce sisteme filozofice produse de minți excepționale au fost subminate de greșeli și confuzii de ordin logic. Construind în mediul limbajului natural, filozofii din trecut au fost induși în eroare îndeosebi de diferențele dintre forma logică și forma gramaticală a expresiilor. Corolarul acestei
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
succesoarea legitimă a lui Russell și a filozofiei empirismului logic. Evoluția gândirii lui Russell ilustrează în mod exemplar acea ruptură cu tradiția pe care o reprezintă „filozofia analizei logice“. Russell a revenit de multe ori asupra ideii că la probleme filozofice autentice și la soluții reale ale acestor probleme se poate ajunge numai detașându-ne de acea sursă de greșeli, perplexități și confuzii logice pe care o reprezintă gramatica limbajelor naturale, prin construcția unor limbaje cu o structură clară și precisă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
adevărat „revoluționară“ pe care a cunoscut-o modul său de a gândi. Câteva pagini mai încolo, întâlnim următoarea exprimare semnificativă: „De la despărțirea mea de Kant și de Hegel, m-am străduit WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 363 continuu să caut soluția problemelor filozofice pe calea clarificării analitice; și sunt, ca și mai înainte, pe deplin convins că nu putem ajunge la progrese autentice decât cu mijloacele analizei.“77 Este semnificativ că Russell s-a delimitat tot atât de categoric de „noile tendințe“ de a centra
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
calea clarificării analitice; și sunt, ca și mai înainte, pe deplin convins că nu putem ajunge la progrese autentice decât cu mijloacele analizei.“77 Este semnificativ că Russell s-a delimitat tot atât de categoric de „noile tendințe“ de a centra reflecția filozofică asupra limbajului cotidian ca și de vechile sisteme ale metafizicii. Limba de toate zilele - spunea el - încorporează metafizica epocii de piatră. Convingerea lui a fost că în filozofie, ca și în știința teoretică, un punct de vedere care nu se
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
oamenilor, cu practicile și instituțiile comunităților devine mai clară, mai transparentă. Orientarea gândirii lui Wittgenstein este, în acest sens, diametral opusă celei a gândirii lui Russell. Pentru cel dintâi, ceea ce este cu adevărat important și valoros din punct de vedere filozofic va putea fi obținut nu prin detașarea de limbajul comun, ci, dimpotrivă, printr-o mai bună înțelegere a modului cum funcționează expresiile sale. Este înțelegerea pe care o pot promova asemenea demersuri cum sunt imaginarea și descrierea jocurilor de limbaj
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
altă cale și într-un alt mod decât Platon, filozofia va trebui să promoveze o mișcare în sus, de la aparențele sensibile la esențele inteligibile. Din punctul de vedere al lui Wittgenstein, singura îndreptățire, unica rațiune de a exista a activității filozofice este, dimpotrivă, aceea de a ne ajuta „să vedem mai bine“ lucruri care sunt accesibile tuturor oamenilor, adică să înțelegem cum funcționează ceva familiar, limbajul comun. Russell sugera că filozofii trebuie să utilizeze instrumente speciale ale analizei logice pentru a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
primul pas în filozofie atunci când ajungem să înțelegem cu adevărat că traseele pe care obținem clarificări conceptuale sunt cu totul diferite de cele ale cercetării științifice. Din această perspectivă putem citi și rânduri, la prima vedere enigmatice, ale autorului Cercetărilor filozofice, cum sunt acestea: „Aici ne lovim de un fenomen remarcabil și caracteristic în cercetări filozofice: dificultatea - aș putea spune - nu este de a găsi soluția, ci de a recunoaște drept soluție ceva ce arată ca și cum ar fi o treaptă premergătoare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
clarificări conceptuale sunt cu totul diferite de cele ale cercetării științifice. Din această perspectivă putem citi și rânduri, la prima vedere enigmatice, ale autorului Cercetărilor filozofice, cum sunt acestea: „Aici ne lovim de un fenomen remarcabil și caracteristic în cercetări filozofice: dificultatea - aș putea spune - nu este de a găsi soluția, ci de a recunoaște drept soluție ceva ce arată ca și cum ar fi o treaptă premergătoare a ei. Am spus deja totul. - Nu ceva ce derivă de aici, ci tocmai asta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trecem de ea. Dificultatea este aici să ne oprim.“86 Aceasta este reacția caracteristică a lui Wittgenstein față de orientarea pe care încercau să o imprime filozofiei Russell și empiriștii logici. Ea răzbate în multe pasaje din prima parte a Cercetărilor filozofice.87 * * * Orientări fundamental diferite ale gândirii dau socoteală de ruptura dramatică de comunicare ce s-a accentuat continuu, cu trecerea timpului, între Wittgenstein și omul care i-a fost cel mai aproape la primele începuturi ale preocupărilor sale filozofice. Lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cercetărilor filozofice.87 * * * Orientări fundamental diferite ale gândirii dau socoteală de ruptura dramatică de comunicare ce s-a accentuat continuu, cu trecerea timpului, între Wittgenstein și omul care i-a fost cel mai aproape la primele începuturi ale preocupărilor sale filozofice. Lui Wittgenstein lucrurile 370 GÂNDITORUL SINGURATIC i-au fost pe deplin clare încă de la mijlocul anilor ’30. Filozoful Russell nu l-a mai interesat. Pentru bătrânul Russell, evoluția gândirii fostului său prieten pare să fi rămas însă o enigmă. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal, remarcile critice neîntemeiate), ci și interesul pe care l-a stârnit această lucrare în lumea filozofică de limbă engleză. Ceea ce nu l-a împiedicat să formuleze cea mai drastică judecată, aceea că filozofia târzie a lui Wittgenstein este una din cele care face din lenea mintală o virtute.88 Este puțin probabil că Wittgenstein ar fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de Gilbert Ryle. Că Wittgenstein a fost unul din inițiatorii „revoluției în filozofie“ de la începutul secolului al XX-lea era ceva acceptat drept neproblematic. În prefața traducerii germane a lucrării mai sus amintite a lui Ayer, Herbert Herring scria: „Ideile filozofice ale WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 377 Cercului de la Viena, ale lui Russell și Moore, se întâlnesc în mintea unui gânditor care nu a aparținut, ce-i drept, Cercului de la Viena, dar a fost foarte apropiat modului de gândire al acestuia și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe Wittgenstein cu Carnap, formulează concluzii sensibil diferite, scriind: „Pe de o parte, Wittgenstein cel extrem de scrupulos, năzuind spre moralitate, gândind aforistic, de cealaltă parte, gânditorul sistematic cu program, logicianul rece și empiristul cu ambiții luministe, ca prototip al modernității filozofice. Îl vedem astfel la un pol pe sensibilul gânditor solitar, pentru care critica limbajului, claritatea și exactitatea sunt o preocupare morală, la celălalt pe intelectualul care este obișnuit să lucreze în colectiv, cu intenții practic politice, în special cu o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
R. Rhees, „Ludwig Wittgenstein: ASymposium“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 157. 81 Vezi L. Wittgenstein, Zettel, University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1967, p. 83. Pentru ceea ce are în vedere Wittgenstein prin Übersichtlichtkeit, vezi studiul „Înțelegerea filozofică: a vedea mai bine“, îndeosebi capitolul „Ce este «înțelegerea» și cum poate fi ea obținută?“ 82 Ibidem, p. 95. Iată ce nota Wittgenstein într-un manuscris intitulat „Cauză și efect: înțelegere intuitivă“, publicat în 1976 în revista Philosophia: „Doresc să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
über Fraziers Golden Bough, The Brynmill Press Limited, Nottinghamshire, 1979. Wittgenstein, Ludwig, Briefe, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1980. Wittgenstein, Ludwig, Caietul albastru, ediția a doua, traducere de M. Dumitru, M. Flonta, A. P. Iliescu, Humanitas, București, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Cercetări filozofice, traducere de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2004. Wittgenstein, Ludwig, Despre certitudine, traducere de Ion Giurgea, Humanitas, București, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Eine philosophische Betrachtung (Das braune Buch), în Werkausgabe, ed. cit., Bd. V. Wittgenstein, Ludwig, Lecții și convorbiri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Angeles, 1967. Publicații ale autorului despre filozofia lui Wittgenstein „Cum se poate vorbi cu sens despre ceea ce este cert și ceea ce este îndoielnic?“, în L. Wittgenstein, Despre certitudine, Humanitas, București, 2005, pp. 9-46. „Dincolo de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București, Filozofie, 2003, pp. 3-19. „În ajutorul cititorului“, în L. Wittgenstein, Tractatus LogicoPhilosophicus, Humanitas, București, 2001, pp. 25-73. „Înțelegerea filosofică: «A vedea mai bine»“, în (ed.) M. Flonta, Gh. Ștefanov, Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX, Polirom
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asupra percepției filozofiei în cultura românească, Editura Fundației Culturale Române, 1998, pp. 171-200. „Notă introductivă“, în L. Wittgenstein, Caietul albastru, ediția întâi, Humanitas, 1993, pp. 5-20, ediția a doua, Humanitas, București, 2005, pp. 7-22. „Notă istorică“, în L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, Humanitas, București, 2004, pp. 8 20. „Notă istorică“, în L. Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Humanitas, București, 2001, pp. 5-24. 384 GÂNDITORUL SINGURATIC „Russell și Wittgenstein: apropiere și despărțire“, în Revista de Filosofie, nr. 5-6, 2002, pp. 625-640. Volume despre viața sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
and New York, 1999. Russell, B., Why I am not Christian and other Essays on Religion and Related Subjects, Unwin Books, London, 1971. Schlick, M., „Cotitura filozofiei“, traducere de M. Flonta, în M. Schlick, Formă și conținut. O introducere în gândirea filozofică, Editura Pelican, Giurgiu, 2003. Schlick, M., Viitorul filozofiei, traducere de Angela Teșileanu, în op. cit. Stadler, Friedrich, Studien zum Wiener Kreis, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1997. Von Kutschera, Franz, Sprachphilosophie, völlig neu bearbeitete und erweiterte Auflage, W. Fink Verlag, München
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trebuie să fie negative, ci afirmative și pro-active. Ele trebuie sa arate nu retragere din lume și izolare, ci o angajare fermă în ceea ce privește lumea și disfuncționalitățile ei. Trebuie să caute țeluri valoroase și accesibile deopotrivă. Astfel, o reînnoire a orizonturilor filozofice și a modurilor de înțelegere a lumii devine urgentă" (V.N.). Restabilire posibilă, credem noi, prin includere și îmblînzire și nu prin excludere. Studierea și aplicarea gîndirii unor filosofi precum Vico, Leibniz, Pascal și alții contemporani acestora ar deschide căi spre
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îmblînzit postmodernitatea: "Apariția formei estetice și atracția spre ea constituie deopotrivă o prezență constantă în istoria literară și culturală. La fel de permanentă e și ostilitatea față de ele: doar justificarea acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică, ideologică, socio-economică sau de alt fel. Aproape inevitabil, cei care studiază literatura sînt obligați să aleagă o tabără sau alta. Motivele pentru care sînt înclinat s-o aleg pe prima, și nu pe cea de-a doua, sînt următoarele: în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în același timp literaturii tradiționale, cu trimitere la clasicism/ romantism, nu mai puțin modernității, inclusiv postmodernității, fără ca opera sa să fie cu totul înglobată unuia dintre aceste curente: "Jünger înfruntă opoziția dintre continuitate și schimbare într-un mod onest, adînc filozofic, dar și printr-o remarcabilă producție de imagini literare și cu multă înțelepciune și atenție perceptivă. El demonstrează cu succes cum interacționează istoric schimbarea, transferul și continuitatea valorilor, înfățișîndu-ne cu originalitate un mod de a răspunde istoriei care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]