7,390 matches
-
să analizeze cauzele reacțiilor posttraumatice. Inițial, a fost emisă ipoteza că această condiție ar fi cauzată de niște leziuni organice ale creierului, determinate de exploziile de pe cîmpul de luptă; astfel a apărut termenul șocul exploziei, inventat în timpul primului război mondial. Fundamentele psihologice ale tulburării au fost acceptate pe scară largă mult mai tîrziu, iar clinicienii au început să admită expresii precum șocul exploziei, nevroza războiului și oboseala provocată de luptă ca referințe la același fenomen. Încetul cu încetul, s-a ajuns
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
traumatic asociate cu hiperexcitația, reprezintă un excelent punct de pornire. Experiențele clinice sugerează faptul că acestea produc adesea efecte rapide și nu determină doar ameliorarea stării pacientului, ci poate mai important amplifică sentimentul de eficiență personală și speranțele de recuperare. Fundamentul acestui fapt este simplu (în termenii reacției luptă sau fugi) și nu solicită o conștientizare psihologică intensă. O strategie simplă de control al respirației este un element eficient, introdus adesea în prima ședință de tratament (Foa și Rothbaum, 1998). Relaxarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reprezintă o reacție umană normală față de evenimente amenințătoare și se vor diminua). Pliantele sînt foarte utile ca sprijin auxiliar al afirmațiilor terapeutului, reprezentînd o validare concretă a experienței personale a pacientului și a reacției lui ca normale. De asemenea, stabilirea fundamentelor tratamentului propus are o importanță crucială: tratamentul va fi dificil, iar pacientul trebuie să știe ce anume se întîmplă și care sînt cauzele. Managementul simptomelor Majoritatea persoanelor cu SSPT sau alte tulburări de stres traumatic se simt înfricoșate, vulnerabile și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și comportamentale, din perspectiva aplicării lor în tratamentul stresului traumatic. Pacientul nu trebuie suprasolicitat cu prea multe strategii; trebuie selectate doar cele care funcționează cel mai bine pentru fiecare caz particular. Apoi, trebuie instruit în mod corespunzător. Prezentați-i pacientului fundamentele teoretice ale strategiei și descrierea ei înainte să o exemplificați și să o aplicați în cadrul ședinței terapeutice. Discutați despre orice probleme sau neînțelegeri pe măsură ce apar și dați dovadă de flexibilitate. Este foarte important să subliniați importanța exersării deprinderilor (adesea de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Foa și Rothbaum (1998) au oferit o descriere de excepție a expunerii în SSPT; cei interesați pot apela la lucrarea citată pentru mai multe informații. Pe scurt, procesul se desfășoară în cîteva etape. În primul rînd, i se explică pacientului fundamentele teoretice ale tratamentului, inclusiv procesul deprinderii unor obiceiuri. În Ghidul practic pentru pacienți apar cîteva exemple de informații teoretice posibile. În al doilea rînd, se reamintește conceptul de SUD, prezentat mai sus. În al treilea rînd, se alcătuiește o ierarhie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Fiecare ședință de tratament începe cu o recapitulare a exercițiilor de expunere in vivo date ca temă pentru acasă și cu stabilirea scopurilor pentru următoarele zile. Expunerea imaginară se realizează inițial în cadrul ședințelor de tratament, începînd cu o recapitulare a fundamentelor tratamentului. Ideea retrăirii traumei poate determina o stare de anxietate ridicată, iar, uneori, pacientul are nevoie de multe asigurări înainte de începerea expunerii imaginare. Apoi, este solicitat să descrie experiența în detaliu și să continue descrierea pînă la finalul evenimentului, cînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
3 Educația și informarea SSPT se aseamănă uneori cu un nor misterios care plutește peste toate aspectele vieții unei persoane. Primul pas al tratamentului constă în înțelegerea exactă a conceptului de traumă, a cauzelor apariției simptomelor și, prin urmare, a fundamentelor tratamentului. Din acest punct de vedere, ați făcut multe progrese doar prin simpla lectură a secțiunilor de mai sus. Trebuie să știți care sînt indiciile și simptomele cele mai frecvente și să vă dați seama că nu sînteți singuri multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reușiți în mod repetat să faceți față cu succes acestor situații dificile, în cele din urmă veți fi capabili să le confruntați fără anxietate și să nu le mai evitați. Din mai multe puncte de vedere, această abordare are un fundament foarte clar. Să analizăm exemplul unui băiețel care stă pe o plajă și este doborît la pămînt de un val mare. I se face foarte frică de apă și a doua zi refuză să meargă pe plajă. Cum îl pot
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien?a democrat? a decep?ionat-o fiindc? p?rea s? �nsemne victoria �mediocrit??îi burgheze�. Este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au avut unii adep?i, mai ales �n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n �nv???m�nt fundamentul dezvolt?rîi socioculturale ?i economice a ??rîi, dar s-a preocupat ?i de analiză chestiei ??r?ne?ți, a crizei biserice?ți etc. El a scris tratatul de Mecanic? social? (ap?rut la Paris, �n anul 1910) �n care societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
realit??i istorice?te tangibile; �n schimb, voin?a individual? ?i voin?a popular?, pe care se sprijineau revolu?ionarii, s�nt expresii politice pe c�ț de tranzitorii pe at�ț de fragile ?i ele nu pot servi că fundament edificiului social. A lucra la restaurarea unei anumite autorit??i, a reda un sens sacrului �n via?a social?, a favoriza o �ntoarcere la comunitatea original?, acestea erau, la ie?irea din vijelie, obiectivele contrarevolu?ionarilor, care credeau c? pot
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
demersul durkheimian. Contractualismul Organicismul, rev?zut de c?tre Espinas, nu este singura teorie care cunoa?te un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n mediile republicane, care se �ntrebau, �n ace?ți ani delica?i pentru regim, asupra fundamentelor reale ?i posibile ale liantului social. �nainte de afirmarea solidarismului la sf�r?ițul secolului, un filosof ast?zi neglijat, Alfred Fouill�e, �i deschide calea. Acest eseist stimabil, care a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pot fi dec�ț idiografice. Astfel, ?tiin?ele se disting unele de altele nu prin con?inut, ci prin modul �n care �?i trateaz? obiectul. Windelband conchidea c? psihologia trebuie a?ezat? printre disciplinele nomotetice, ea neput�nd servi că fundament ?tiin?elor spiritului. La r�ndul s?u, Rickert sus?ine c? realitatea empiric? poate admite demersuri diferite, care trimit �ns? la dou? atitudini ?tiin?ifice fundamentale, la dou? mari moduri de cunoa?tere (generalizant ?i individualizant), �n care reg
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unei ere burgheze ?i nu declinul ei. �nfr�ngerea din 1918 a pus cap?ț unei ordini politice �n care cea mai mare parte a inteligen?iei germane se temea mai pu?în de transformarea c�ț de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale. Astfel, este semnificativ faptul c? opera lui Ț�nnies nu-?i �ncepe carieră intelectual? Problematică exprim? destul de bine nelini?tea german? �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care au afectat societ??ile moderne ?i au pus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1959; Revue fran�aise de sociologie (Stoetzel) ?i Archives europ�ennes de sociologie (Aron, de Dampierre) �n 1960 � �n sf�r?it, fondarea Societ??îi Franceze de Sociologie (care ia locul Institutului Francez de Sociologie), �n 1962, dau disciplinei solide fundamente institu?ionale. �n acela?i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau �n cadrul EPHE care atac? noi c�mpuri: lumea rural? (Mendras, 1967b), educa?ia ?i �nv???m�ntul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1968, existau deja 26 de centre de cercetare, cu 282 de cercet?tori ?i auxiliari [63]). Totu?i, bilan?ul acestui deceniu r?m�ne slab: sociologia a utilizat, cu certitudine, oportunit??ile oferite pentru a se dota cu un fundament institu?ional indispensabil, dar nu a ajuns (dorea cu adev?raț?) s? se impun? că o ?tiin?? care ajut? decizia, a?a cum i se cerea, nu f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dezv?luie neputin?a unui sistem normativ care nu poate postula �n acela?i timp ?i caracterul institu?ionalizat ?i capacitatea de a se regla singure a conduitelor �n condi?îi diverse ?i schimb?toare. Homans propune sociologiei s? afle fundamentele �infra-institu?ionale� ale conduitelor, �n cadrul unei concep?îi utilitariste a comportamentului uman, inspirat? de economia clasic? ?i de behaviorism (Skinner). Teoria schimbului social (1961,1962) reduce realitatea social? la tranzac?îi �ntre indivizii care fac calcule ra?ionale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sus au fost criticate de autorii francezi care au explicat că dreptul subiectiv trebuie raportat la subiectele dreptului civil, cu atributele pe care le conferă acestora dreptul obiectiv, care nu sunt decât efectele derivate ale regulii de drept ce rămâne fundamentul, rațiunea și măsura acestor efecte. Reținând elementele definitorii ale dreptului subiectiv putem afirma că acesta reprezintă prerogativa recunoscută unei persoane de către dreptul obiectiv, garantată prin mijloace juridice, de a avea un anumit comportament sau de a pretinde o anumită conduită
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a mai reglementat într-un articol separat principiul relativității efectelor contractului (așa cum a procedat Cod civil de la 1864 prin art. 973). V.2.1. Principiul forței obligatorii a actului juridic civil Principiul forței obligatorii a actului juridic civil, își are fundamentul pe de o parte în imperativul moral al respectării cuvântului dat (pacta sunt servanda), iar pe de altă parte în nevoia asigurării stabilității și siguranței situațiilor juridice create. Principiul menționat trebuie interpretat în sensul că actul juridic legal încheiat se
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
declarând nul actul respectiv. Posibilitatea instanței de a invoca din oficiu nulitatea absolută vizează ipoteza în care una din părți declanșează un litigiu civil 351, având ca obiect executarea unui act juridic, iar instanța constatând că actul juridic ce constituie fundamentul pretenției supuse judecății este lovit de nulitate absolută, va respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată (fără a pronunța și nulitatea actului respectiv). Excepție face situația în care prin cerere reconvențională motivată 352, pârâtul a solicitat anularea. În reglementarea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a continuității EPOCA ROMANTICĂ Dacă epoca romantică creează o tradiție istorică, nevoia povestirii trecutului este anterioară romantismului și se traduce în secolele XV-XVI prin compilații, iar în secolele XVII-XVIII, prin redactarea cronicilor. Romanticii impun o nouă conștiință a istoriei ca fundament al dreptului. Naționalitatea este recunoscută prin limba comună, prin ocuparea fizică a unui spațiu, printr-o memorie împărtășită. Naționalitatea tinde să fie construită și organizată după o logică ce exprimă misiunea, funcția națiunii. Lucrarea asupra memoriei și dinamica istorică desfășurată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încearcă să ofere imaginea unei Franțe despărțite de orice altă legătură, o Franță care ar fi o referință în sine a occidentalității. Prietenii români ai lui Quinet par să nu sesizeze în ce măsură sînt importante pentru acesta reflecțiile sale despre America, fundamentele și spiritul democrației americane pentru a reda un suflu ideii de democrație franceză. Franța imaginată de români este atemporală sau aflată într-o temporalitate ficțională, care etalează multă vreme inauguralul din 1789. Prietenii lui Quinet și Michelet nu înțeleg șocul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ocupațiile literare și ofer scenei mai multe piese. Plec în Franța, vizitez Germania și Marea Britanie, reîntoarcere în țară". După Bălcescu, revoluția a eșuat din cauza dezbinărilor interne și din lipsa unei reflecții asupra puterii, asupra ierarhiei dreptului: drept natural, drept istoric, fundamente istorice și politice ale ideii de națiune. Problema care îl obsedează în acele momente este aceea a relației între națiune și revoluție, între națiunea ungară și națiunea română. Cooperarea între revoluționarii unguri și cei români a fost incertă, tardivă, parțială
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
POLITIC Cuza a dorit să transforme bazele sociale și economice ale națiunii. Carol de Hohenzollern, în perspectiva urmăririi unui reformism radical, pune bazele legale ale politicului. În prima parte a domniei, proiectul social pare inexistent, stabilizarea puterii princiare și legitimarea fundamentelor statului fiind obiectivele imediate și prioritare. Constituția din 1866, care instalează un executiv puternic și un sistem parlamentar, reglează funcționarea jocului politic. Regele își exercită puterea legislativă împreună cu reprezentanții națiunii. Persoana regelui este inviolabilă, răspunzători fiind miniștrii săi, și tot
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]