7,586 matches
-
Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 83. 172 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 173 Ibidem, p. 32. 174 Ibidem, p. 32. 175 Ibidem, p. 35. 176 Eseu apărut sub titlul "Creștinismul ca fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/19-25 martie 2015,. 177 În cuvinte memorabile, Feuerbach enumeră puterile ființei umane de tip occidental, trăsăturile carte ne poartă în lume: ,, Dar în ce constă deci esența omului, despre care el
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Chișinău, 1992, vol .II, p. 99. 146 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 147 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 22. 148 "Comerțul și schimburile libere promovează progresul economic. Fundamentul comerțului este câștigul reciproc.(...). Există trei motive principale pentru care comerțul are cu adevărat capacitatea de a fi productiv: comerțul canalizează bunurile și serviciile către cei care le prețuiesc cel mai mult; schimbul le permite partenerilor să câștige specializându-se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asemenea om de frații săi și de toți ceilalți membri ai rasei sale. Este ceva mai puțin greșit să atribuim marile reușite ale rasei albe unei superiorități rasiale.Însă aceasta nu este decât o ipoteză vagă care contravine faptului că fundamentele timpurii ale civilizației au fost așezate de popoare aparținând altor rase. Nu putem știi dacă în viitor, alte rase vor înlocui sau nu civilizația occidentală". Acțiunea umană, www.mises.ro, p. 72. 168 Ludwig Von Mises, Socialismul. O analiză economică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și instituțiile necesare acestui demers. Viziunea respectivă constituie în continuare baza ideilor democratice moderne și dă viață instituțiilor și practicilor democratice". Democrația și criticii ei, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 23. 261 Eseu publicat sub titlul "Despre lege ca fundament al democrației", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 16 iunie 2015. 262 Eseu apărut sub numele "Miei și păsări de pradă", în Revista Dilema Veche, nr. 535/ 15-21 mai 2014, 263 Pentru o analiză completă și profesionistă, vezi www
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sintagme. Pentru ei toate crizele capitalismului ar fi trebuit să fie ultimele, sistemul să dispară și să apară pe pământ un rai în care leii sunt, în sfârșit, prietenii gazelelor. Ilie Bădescu crede că: ,, Ea este o criză care atinge fundamentele actualei civilizații. Wallerstein o numește ,,criză sistemică", încadrând-o între fenomenele care atestă sfârșitul unei civilizații". Ilie Bădescu, Despre criză în lumina teoriei succesiunii coexistente, Academia Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, Editura Centrului de Informare și Documentare Economică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mircea Florian arată: ,,Demult se anunța nu numai criza sau demisia moralei practice, dar și criza moralei teoretice. Criza moralei ca viață este criza moralei ca știință, fiindcă în fața valului de amoralism contemporan, gândirea etică nu a izbutit să descopere fundamentul solid al Binelui, justificarea logică a Meritului moral". Recesivitatea ca structură a lumii, Editura Eminescu, București, 1983, vol. II, p. 9. 55 Adam Smith afirmă: ,, Dat fiind că nu avem cum să experimentăm ce simt alții, nu ne vom da
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
filosofia și din nefericire pentru noi, una dintre cele mai spinoase chestiuni pe care le pot rezolva filosofii; căci cum poți cunoaște izvorul inegalității dintre oameni dacă nu începi prin a-i cunoaște chiar pe ei?". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 67, 5 Chiar Rousseau explică procesul de diferențiere socială: ,,Dar în clipa în care un om a avut nevoie de ajutorul altuia, din clipa în care s-a văzut că este folositor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
s-a ivit proprietatea, munca a devenit necesară, iar pădurile nemărginite s-au schimbat în câmpii ce trebuiau stropite cu sudoarea oamenilor. În curând acolo s-a văzut sclavia și mizeria încolțind și crescând odată cu recoltele". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 128. 6 Jean Jeacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 53. 7 Ibidem, p. 75. 8 Jean Jeacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
stropite cu sudoarea oamenilor. În curând acolo s-a văzut sclavia și mizeria încolțind și crescând odată cu recoltele". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 128. 6 Jean Jeacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 53. 7 Ibidem, p. 75. 8 Jean Jeacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 107. 9 Ibidem, p. 109. 10 Nu luăm în dezbatere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 128. 6 Jean Jeacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 53. 7 Ibidem, p. 75. 8 Jean Jeacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 107. 9 Ibidem, p. 109. 10 Nu luăm în dezbatere, în mod special, cazul intelectualilor români care au trăit în socialism și care din această cauză sunt antisocialiști. În același timp România
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care să-i mulțumească pe toți, să fie la înălțimea așteptărilor noastre și, nu în ultimul rând, să ne reprezinte în așa fel încât, mai târziu, să arate că intenția pe care astăzi o justificăm prin prezența noastră aici are fundament, are bază și trăiește. Proiectul de lege derivă din necesitatea de a conferi substanță juridică concretă unei obligații constituționale a statului român, aceea de a sprijini întărirea legăturilor cu românii care trăiesc în afara frontierelor țării, astfel încât identitatea lor etnică, culturală
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
reprezintă o responsabilitate a fiecărui stat membru în funcție de propriile sale mijloace. Doamnelor și domnilor, Ca viitor stat membru, România este un susținător activ al obiectivelor comune europene în domeniul energiei. Împărtășim pe deplin ideea că o piață internă puternică reprezintă fundamentul pentru o politică externă durabilă în domeniul energiei și suntem gata să ne continuăm eforturile, alături de celelalte state membre, pentru atingerea acestui obiectiv. La nivel național, autoritățile române au favorizat creșterea competitivității în domeniul energetic și considerăm că o piață
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu China, India, Japonia, cu statele din Orientul Mijlociu va servi intereselor noastre, servind interesele Uniunii, și reciproc. Țin să fac, în acest context, o specificare: una dintre direcțiile prioritare de acțiune politică vizează așezarea raporturilor noastre cu Federația Rusă pe fundamente pragmatice și constructive. Federația Rusă este un partener important al Uniunii Europene și un actor global cheie. România dorește o relație echilibrată și funcțională cu Federația Rusă, atât în cadrele comunitare, cât și pe plan bilateral. Trebuie să deschidem împreună
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Doamnelor și domnilor, Stimați invitați, Ne confruntăm cu noi realități, conștientizăm și operaționalizăm progresiv, la nivel de lucru, noile răspunderi, dar să nu uităm că în fața noastră se deschid, cu adevărat, noi perspective. Vom avea un nou statut, un nou fundament inclusiv juridic pentru dezvoltarea parteneriatelor consacrate, vom dispune de noi instrumente pentru a ne îndeplini misiunea. Vom avea interlocutori noi și ne vom raporta la interlocutorii noștri mai vechi de pe o nouă poziție. Avem privilegiul de a putea învăța din
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cooperare și dialog, considerat o metodă de lucru și construit pe asimilarea și exercitarea valorilor fundamentale ale drepturilor omului. Astăzi, trebuie să ne amintim că „recunoașterea demnității inerente a tuturor membrilor familiei umane și drepturile lor egale și inalienabile constituie fundamentul libertății, justiției și păcii în lume” și că „necunoașterea și disprețuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conștiința umanității, iar crearea unei lumi unde ființele umane vor fi libere să vorbească și să creadă, eliberate de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
puternice unice în lume, un model de creștere a coeziunii între statele sale, un model de a aduce laolaltă rezultatele economice pentru a deveni mai competitivi, un model de solidaritate. Europa trebuie să rămână un model. Trebuie să mențină în fundamentele sale elixirul sensului idealist al misiunii: misiunea de a reunifica continentul, de a uni toate energiile în vederea obținerii dinamismului creșterii economice sustenabile. Trebuie, de asemenea, să acorde atenție cetățenilor săi și să construiască legături mai puternice între popoarele Europei. Simțul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
un ziar. Are România două politici externe? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, câtuși de puțin. România are o singură politică externă și m-aș bucura ca aceasta să facă obiectul unei critici atente și bine întemeiate pe fapte, care să aibă ca fundament judecata ponderată, și nu gândirea caustică sau reaua-voință. Nu, nu îmi pun problema în felul acesta. Presa românească, și sper din tot sufletul, nu va rata șansa maturității care vine odată cu UE, pot eu să spun, speculând cumva apropierea politică
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o rațiune foarte pragmatică națională. România are nevoie de Marea Neagră pentru că are nevoie de profit propriu. Dar aici câștigul, dacă există, este câștigul tuturor. Și trec la o filosofie simplă și îmi cer scuze în cazul în care merg la fundament. Încrederea de care are nevoie spațiul Mării Negre nu se poate construi decât pe bază de dialog. Dialogul acesta nu există sau, dacă există, este fragmentar, este sincopat, este întâmplător sau este circumstanțial. Se întâmplă la Bruxelles sau se întâmplă la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
așteptările partenerilor europeni. Integrarea în Uniunea Europeană nu presupune doar o adaptare din punct de vedere economic sau legislativ. Înseamnă, într-o măsură accentuată, preluarea, însușirea și apoi conformarea propriilor politici în baza unui unic cod de valori, care așază la fundamentul proiectului european, însușit de elite și detaliat de instituțiile executivului, primatul democrației, al statului de drept, speranța unui sistem funcțional și, nu în ultimul rând, protejarea drepturilor fundamentale ale omului. Acest sistem de valori definește în termenii cei mai buni
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lucru, că am spus numai de ziare. BBC-ul vi se pare mic, pentru că și BBC-ul a reluat aceste lucruri? Mihai-Răzvan Ungureanu: Încă o dată, motivul pentru care am vorbit despre rigoare este pentru că doresc ca rigoarea să fie în fundamentul răspunsului meu. Cu atât mai mult cu cât fiecare cuvânt pe care vi-l spun dumneavoastră și pe care-l aud și telespectatorii noștri acum trebuie să disipeze o teamă sau, pe cât posibil, să răspundă la niște semne de întrebare
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate. Prin art. 6 al Legii nr. 59/1993 a fost abrogat art. 724 din Codul de procedură civilă, dar aceasta nu schimbă datele problemei, deoarece fundamentul regulii subzista și în prezent. Dacă regulă s-a aplicat fără o dispoziție expresă înainte de anul 1948, fiind dedusa din principiul neretroactivității, cu atat mai mult soluția se impune astăzi, cănd neretroactivitatea este înscrisă în Constituție. Revenind la datele cauzei
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
comercial cu peste 900 articole, Codul penal cu peste 300 articole, Codul de procedură civilă cu peste 700 articole, Codul de procedură penală cu peste 500 articole și alte numeroase legi. Cu alte cuvinte, cele 152 articole ale Constituției constituie fundamentul comun a mii de articole din legi speciale, toate menite a da viață prin formule detaliate ale legilor și, în acest mod, este realizată practic Constituția. Rezultă de aici că nu ne putem opri și aplică direct Constituția, ci trebuie
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
a da soluții mai amănunțite, în raport cu necesitățile impuse de practică vieții, în cazul nostru de art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă. În acest fel, dispoziția art. 130 alin. (2) din Constituție, care trimite la "condițiile legii", constituie fundament al existenței art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care la nivelul legii reglementează un domeniu bine determinat. De asemenea, art. 128 din Constituție prevede că "Împotriva hotărîrilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
dar cazurile de incompatibilitate privesc aceste categorii de persoane. Nimic nu împiedică că legiuitorul să prevadă cazuri de incompatibilitate asemănătoare pentru avocați, asa incat asocierea acestui gen de incompatibilități cu restrîngerea exercițiului dreptului de a profesa avocatură nu are un fundament legal; - în ceea ce privește caracterul neconstituțional al art. 34 alin. 2, se menționează că raporturile dintre client și avocat cad sub incidența principiilor și normelor de drept privat. Concret, între client și avocat se încheie un contract de asistență juridică, al cărui
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
melancoliei se sfârșește aici! mai adăugă dracul cu glasul scăzut. Revenind, dacă plictiseala e percepția unui lucru care nu corespunde așteptărilor, abia melancolia stabilește deficitul. Incapabil să efectueze actul "protensiv" ce unește prezentul de viitor, melancolicul vede surpându-i-se fundamentul prezentului. Următorul pas este, crede Hofer, dereglarea imaginației, iar Kant ne spune că, de fapt, dorința nostalgicului nu tinde spre un lucru anume pe care l-ar putea regăsi, ci spre un timp pentru totdeauna recuperabil. Ei bine, când această
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]