9,375 matches
-
Doru Burlacu, Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ioana Tămâian, Călin Teutișan, Mariana Vartic și Magda Wächter. Normele lexicografice și revizia au fost asigurate de Ion Istrate. O muncă "anonimă", lipsită de glorie, care presupune zeci de ani de bibliotecă și arhive, este îngropată în acest monument dedicat romanului. Cele două dicționare, Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 1989 și Dicționarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până la 1989
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
nu avea? Răspunsul e simplu: Sebastian avea evreitatea. Evreitatea, pe care nu și-a ascuns-o și nu și-a renegat-o niciodată, nici la Cuvîntul, nici altundeva. Iar evreitatea tînărului și talentatului său redactor a fost, în anii de glorie ai lui Nae Ionescu, o calitate de care consilierul politic al regelui a ținut cont. Primit în vila Elenei Lupescu, Nae Ionescu nu putea scăpa ocazia de a-l flata subtil pe rege, arătîndu-i că, așa cum "Stăpînul" o are pe
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
sau nu seama că este folosit, în mod foarte abil, ca material didactic: unul prin care Nae îi transmitea "Stăpînului" un mesaj liniștitor în privința evreității. * Aceasta este situația lui Sebastian și acesta este fundamentul gîndirii sale în perioada de maximă glorie și putere a Cuvîntului. Din cînd în cînd, tînărul ziarist reprezintă ziarul la evenimentele mondene de rang înalt, la care participau regele - despre care întotdeauna Sebastian, altfel țîfnos, a scris reverențios - sau principele moștenitor; îl găsim de exemplu comentînd, la
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
degrabă fisurat. Sofismul e limpede. Și nu numai aici, ci și în bună parte dintre studiile reunite în Simptomele actualității literare. Un eseu cum e Declinul postdecembrist al poeziei, ne-o arată cu asupra de măsură. Pornind de la tirajele și gloria cărților de poezie ale epocii ceaușiste, Ion Simuț conduce demonstrația înspre o concluzie mai degrabă sumbră. Dar nu sunt oare, acele statistici, tocmai un semn de anomalie sociologică ? Să presupunem că nu am dreptate. Atunci de ce în topul celor zece
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
p), Artiștilor (p), Piața Crucii (p), 1 Decembrie (p), Uzinei (p), Longinescu (p), Mătăsarilor (p)), Lugoj - străzile Mureșului, Alexandru Vlahuță (p), Simion Bărnuțiu; Otvești, Stamora Română, Berini, Cerna, Dudeștii Noi (p), Bobda (p), Românești (p), Bodo (p), Giroc - străzile Muncitorilor, Gloria, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor; Otelec (p), Sandra (p), Birda (p), Rovinița Mare (p), Moravița (p). JOI: Timișoara ( Pompe Termal, străzile 16 Februarie - Punct Termic Silvic, Brediceanu nr. 1A, Piața Crucii (p), Păltiniș (p), Artiștilor (p), Turgheniev (p), Ghirlandei (p), Izvorului (p
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
Izvorului (p), Matei Basarab (p), Operetei (p), Ion Vidu (p), Dirijorului (p), Bd. Cetății nr. 85 ), Bodo, Dudeștii Noi (p), Otelec (p), Bobda (p), Tomești Sat (p), Sânnicolau Mare - străzile Damșescu, Gării; Variaș (p), Gelu, Sânpetru Mic, Giroc - străzile Muncitorilor, Gloria, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor; Rovinița Mare (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate ), Giroc - străzile Muncitorilor, Gloria, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor; Bobda (p), Otelec (p). Citiri de regularizare în județul Timiș în perioada 27-31 martie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
85 ), Bodo, Dudeștii Noi (p), Otelec (p), Bobda (p), Tomești Sat (p), Sânnicolau Mare - străzile Damșescu, Gării; Variaș (p), Gelu, Sânpetru Mic, Giroc - străzile Muncitorilor, Gloria, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor; Rovinița Mare (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate ), Giroc - străzile Muncitorilor, Gloria, Dunărea, Bârzava, Apicultorilor; Bobda (p), Otelec (p). Citiri de regularizare în județul Timiș în perioada 27-31 martie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Vasile Cârlova, Căprioarei, Intrarea Românilor, Coloniei, I.L. Caragiale, Academician M. Corneliu, Abrud, Linția, Nistrului, Lunei
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
de echitație, iar progresele mai vechi și cele noi într-ale sportului ecvestru sunt invariabil rodul maeștrilor călăreți care cu timpul îi stabiliseră performanțele: probele de săritură peste obstacole, trapul și galopul, viteza și cursele de care... Protipendada vremurilor de glorie ale echitației își dădea întâlniri simandicoase la hipodromuri, manejuri, herghelii și înalte școli de dresaj. Școala Spaniolă de Dresaj din Viena și federații de tot soiul, locale, naționale sau internaționale, deveniseră noțiuni în vogă. Cine lipsea nu era de bonton
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
ELECTRICĂ BANAT - Ș.A. Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor în perioada 3-7 aprilie LUNI: Timișoara (str. Bărnuțiu nr. 73, 75, 77, Piața Victoriei (p)), Găvojdia, Bethausen (p), Voiteni - fostul F7 I.A.S. , Dudeștii Vechi (p) + PECO, Baza recepție „Agromec”; Giroc - străzile Gloria, Dunărea, Bicaz; Rudicica, Gottlob (p), Beregsău Mare - „Comagra”, A.N.I.F. , Pompe Beregsău ÎI. MARȚI: Timișoara (Calea Lugojului nr. 37, bl. B11, străzile Tibiscum nr. 17, bl. B9, 1 Decembrie (p), Piatra Craiului (p), Rahovei (p), Ardealul (p), Barac (p), Bd.
Agenda2006-13-06-util ptr dvs. () [Corola-journal/Journalistic/284917_a_286246]
-
Vechi (p), Giroc - Vila M.F.A. MIERCURI: Timișoara (Calea Dorobanților, străzile Bărnuțiu nr. 11A, sc. A, 1 Decembrie (p), Păltiniș (p), Piața Crucii (p), Artiștilor (p), Eforie (p), Feuerbach, Rahovei (p), Ardealul (p), Barac (p), Bd. C.D. Loga (p)), Giroc - străzile Gloria, Dunărea, Bicaz, „Girotim”, „Totalco”, „Tifel”; Otelec (p) + pompe mal stâng, pompe Keriteș I, ÎI; Dumbrăvița - străzile Conac, Ariadna, Budapesta (p), Victoriei, Științei (p), Barabas; Buziaș (p), Voiteni - „Mecanică”, Nerău, Teremia Mare, Teremia Mică. JOI: Timișoara (străzile Bărnuțiu nr. 81, 83
Agenda2006-13-06-util ptr dvs. () [Corola-journal/Journalistic/284917_a_286246]
-
primii călugări. Ulterior, după finalizarea bisericii mari s-a înălțat un corp de chilii, ale căror ruine se pot vedea și astăzi. Biserica mare are un plan dreptunghiular, mult alungit, fără abside laterale, constituind pentru ctitor „un titlu vecinic de glorie”, pentru că până atunci nimeni nu mai ridicase un edificiu de 42 de metri înălțime pe o bază de doar 9,60 metri. Ca element arhitectural, brâul apare pentru prima dată la Curtea de Argeș, însă la biserica de la Dragomirna modelul este diferit
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
sarcasmul, scriitorii se lasă purtați de un stil retoric, bazat pe gradația ascendentă, cu invocații și imprecații. În Scrisoarea III, de exemplu, indignarea poetului împotriva politicienilor demagogi și corupți este atât de puternică, încât, după grandioasa evocare a vremurilor de glorie, antiteza romantică se adâncește prin tabloul sarcastic al contemporanilor. În această lume poetul ne introduce prin versul cu valoare de cadru: "Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii...”. Ideea acestui vers este dezvoltată cu o maximă tensiune critică, modalitatea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și misiunea de a civiliza capetele pe care acele pălării se vor așeza, să puie paie în căpățâna acoperită cu paie și să introducă cultura "picantă" în sălbatecul popor de la Dunăre; de aceea e foarte natural ca cineva să caute glorie când o poate căpăta așa de ieften. Modul de a deveni mare e scurt. Iei o scriere franțuzească, ștergi titlul și scrii altul, ștergi numele autorului și pui pe al tău. Apoi deschizi cartea: unde vezi Jean pui Toader, unde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Apoi deschizi cartea: unde vezi Jean pui Toader, unde vezi Ana pui Safta și s-a mântuit, ești deja autor. Îți mai rămâne s-o pui pe românește, pentru care treabă rogi pe un prieten si opul e gata. Bună glorie - și nu-i scumpă. Această precuvântare nu ni s-au părut de prisos pentru a ști în ce mediu intrăm când vom vorbi despre nouăle producte ale muzei d-lui Dame. 6 {EminescuOpX 7} Piesele amândouă au fost aplaudate de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rareori au stat față în față în vreo țară partide atât de estreme ca acelea din Camera franceză. Alături cu elemente istorice, cu nume cari se citează de câte ori se citează istoria Franței chiar, cu oameni cari reprezentează trecutul plin de glorie și de avuție al acestei mari nații, vedem numiri cari nu însemnează nimic și pe care o egalitate rău înțeleasă i-au adus să hotărască soarta averilor, a păcii, a civilizației franceze. Carey, ni se pare, spune că toată civilizația
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pericolele în care plutește țara și să se ducă în întunerecul din care a ieșit, pentru a lăsa să lucreze oamenii a cărora nume de la a. 1870 încoace e legat cu însuși destinatele țării și a căror cea mai mare glorie ar fi ca să moară pentr-o țară a cărui trecut și mărire ei au creat-o. Prin urmare elementul istoric din România ar fi trebuit să predomnească în aceste momente, în care istoria întreagă a României e primejduită. Și crează
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naște din milioanele de oameni nici un Rafael, nici un Bethoven, nici un Kant, ba tocmai lipsa unor asemenea spirite de adâncă înțelepciune și de un adânc sentiment pentru bunurile ce înnobilează omenirea este cauza acelui gol sufletesc care-și caută compensație în glorii sângeroase și în cuceriri. De mult, dar mai cu seamă de o sută cincizeci de ani încoace, ținta cuceririlor rusești sânt țările răsăritene ale Europei. Nu mai vorbim despre cuvântul d-lui Aksalvof, care vede întinzîndu-se panslavismul în miezul Europei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noduri, foile liberale râdeau de zapis si chezășie, vorbeau de generozitatea aliatului nostru, de vitejia cu care se bat dorobanții, de "A! bravii mei copii! " exclamat de cutare ori cutare ofițer străin, de laudele jurnalelor străine. Cu un cuvânt, amăgitoarea glorie, vorbele mari la cari aplaudă necunoscătoarea mulțime se îmflaseră ca râul de munte, înecînd glasurile celor puțini cari, cunoscători ai istoriei naționale și a istoriei marelui vecin, prevedeau de mai înainte ce frumuseți or să se întîmple când vremile se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vremile se vor limpezi. Nu știm de ce, dar de câte ori gândim la războiul ce l-am purtat si la roadele ce le-am cules ne vine în minte vestitul monolog al lui Sir John Falstaff, în care el dă definiția onorii. Gloria nu se bea, nu se mănâncă, nu se îmbracă, ea nu vindecă oasele sfărmate de ghiulele, nu cârpește mantalele rupte prin care suflă amorțitorul crivăț, nu-nlocuiește porumbul crud pe care l-au mâncat soldații noștri cu pîne caldă, c-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bea, nu se mănâncă, nu se îmbracă, ea nu vindecă oasele sfărmate de ghiulele, nu cârpește mantalele rupte prin care suflă amorțitorul crivăț, nu-nlocuiește porumbul crud pe care l-au mâncat soldații noștri cu pîne caldă, c-un cuvânt gloria ce-o câștigi e frumos lucru, dar pentru dânsa e bine ca omul să nu riște nici măcar degetul cel mic, necum zeci de mii de oameni și zeci de milioane de bani, storși la urma urmelor tot din spinarea muncii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nicopolei, unde în fața strălucitei oști creștine stătea Baiazid Fulgerul. După planul cuminte de război trebuia ca lupta s-o înceapă românii cu oaste ușoară și abia după aceea să intre în luptă greaua cavalerie franțuzească. Dar cavalerii franțuji, setoși de glorie și plini de ambiție, nu vor să stea în urma moldovenilor și muntenilor, ci vor în frunte să dea năvală vitejască, să spulbere pe turci. Ce face Mircea? Recunoscând . {EminescuOpX 81} poate generozitatea cavalerimei, s-a plecat acestui plan glorios și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot peste Dunăre, lăsând oastea Crucii în știrea lui Dumnezeu și a unei sorți pe care el o prevedea foarte clar. Și cum prezisese el în consiliul de război, așa s-a întîmplat. Creștinii conduși de entuziasm, de dorința de glorie, de cavalerism și generozitate, au fost cumplit bătuți în urma planului pe dos, dictat numai de sentimente frumoase, iar Mircea și-a scăpat oastea sa intactă în urma planului său cuminte; o oaste mică, însă prețioasă, cu care peste un an el
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
același Baiazid care sfărâmase frumoasa oaste creștină, în care erau față cele mai nobile și mai glorioase nume ale Europei. Dar Mircea era un biet român cu mintea coaptă, care știa că popoarele au lucruri mai scumpe de apărat decât gloria. Nouă ni se pare deci că, de-am fi urmat cum urmau bătrânii, de ne-am fi păstrat pentru vremi în care într-adevăr existența țării ar fi fost în joc, mai bine am fi făcut. Apoi am mai adăoga
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
niciodată decât orânduială și statornicie și seriozitate în afacerile statului. Orice am făgădui preste aceasta ar fi o apucătură demagogică. Noi nu putem făgădui decât o mânuire a puterii statului care să asigure o dezvoltare liniștită economică și intelectuală. Nici glorie, nici cucerire, nici reduceri de biruri, nici poduri peste Dunăre, nici drumuri de fier prin Dobrogea, nici canaluri navigabile între Dunăre și Marea Neagră, nici bănci naționale cu milioane de fițuici de hârtie, c-un cuvânt nimic din toate astea nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adevărului. Destule ziare avem în țară, a căror singură ocupațiune este de-a lăuda națiunea, a-i măguli instinctele sale, a-i demonstra lucruri indiferente ca periculoase, [... ], iar pericolele, ca lucruri vrednice de dorit. Destul ni s-a vorbit de glorie, de tărie, de primatul nostru în Orient, pe când ar fi trebuit să ni se dea sfatul serios de-a cumpăni puterile noastre și de-a nu aspira la lucruri himerice, foarte costisitoare și foarte zădarnice pentru stadiul nostru cel mic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]