7,075 matches
-
sistem de abonamente, recompense atribuite la convenții și cu ocazia acordării premiilor interne (cum ar fi Hugo, Nebula și nenumărate altele). Recunoașterea și definirea SF-ului permit o dezvoltare a tematicilor sale, uneori la limita delirului, grație fascinației față de posibilitățile imaginare sau nu derivând din progresul științei și tehnologiei, dar și explorării consecințelor sociale care decurg de aici. Totul permite elaborarea unei culturi originale underground în raport cu discursul legitimizat -, dar la fel de reprezentative. Aspectul negativ al activității lui Gernsback este la fel de vizibil. Gernsback
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dezvăluit acest lucru și celorlalți, nenumărate posibilități și a deschis calea aventurilor ficțiunii. SF-ul se ocupă de obiecte, de personaje, locuri, moduri de acțiune, de o xeno-enciclopedie care nu fac parte din enciclopedia alcătuind reprezentarea lumii cititorului. Un univers imaginar nou se poate naște din interacțiunile dintre diverșii semnificanți adăugați, care capătă în ochii cititorului, în timpul lecturii, o anumită verosimilitate grație trimiterilor, apropiate sau îndepărtate, la știință sau cel puțin la vocabularul ei, la "cuvintele-ficțiune", apărute într-o tehnocultură. Originalitatea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
bun dobândit al "enciclopediei SF". La fel se întâmplă și cu "paradoxul temporal" inventat în Le voyageur imprudent ⁄ Călătorul imprudent de René Barjavel (1944), care va face, de asemenea, loc la numeroase reconsiderări și variațiuni. Se creează așadar un fond imaginar comun, în care autorii ulteriori își găsesc inspirația, pe care cititorii întâi îl îmblânzesc, apoi îl asimilează. Fiecare temă nouă duce la alte teme care servesc, la rândul lor, unor povestiri noi. Nu ne rămâne decât să remarcăm succesul temelor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mișcării New Wave, care vizează să facă din science-fiction o speculative fiction*, în care aspectul literar să nu fie secundar. Capitolul 4 Patru variante pe tema alterității Una din temele recurente abordate de SF este problematizarea identității, trecând prin studierea imaginară, dar fundamentală, a alterității, care permite stabilirea granițelor omenescului și ale cunoașterii de care dispunem cu privire la acest subiect, ce evoluează rapid în funcție de anchetele antropologice. Această problematizare de ordin filosofic și în aceasta rezidă originalitatea SF-ului se efectuează prin intermediul unor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de evoluția tehnoștiințelor* și de influența lor asupra vieții noastre? Mai exact, ce raporturi vom avea cu ceilalți? La aceste întrebări vom încerca să răspundem, din patru perspective, luând în considerare diferitele moduri de contact cu celălalt și diferitele tentative imaginare de configurare a alterității. 1. Întâlnirea cu "celălalt" Întâlnirea cu "ceilalți" pune problema comunicării, deci și a multiplelor resurse de limbaj, gestuale, vizuale sau făcând apel la caracteristici noi. Se ridică două întrebări în timpul acestei întâlniri: sunt ei oare umani
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dovada omenescului, dacă nu încercând să comunicăm cu ei? Grecii stabiliseră o limită între ei și "barbari" văzuți ca non-ființe pentru că nu vorbeau limba greacă. Dar nu e întotdeauna la fel de simplu. Drept dovadă, toate trucurile inventate de autorii de călătorii imaginare, de utopii sau povestiri SF pentru a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mijlocitor, după cum se poate observa în interpretările lui Iosif din Biblie, sau în cazul lui Enkidu interpretând un vis de-al lui Ghilgameș. Ansambul mijloacelor de comunicare dintre oameni și zei constituie o bază pentru abordarea textelor care propun experiențe imaginare de întâlniri și de "alte" limbaje. 1.2. Propunerile de altădată ale literaturilor imaginarului Pe Lună, Dyrcona, eroul lui Cyrano de Bergerac, întâlnește două tipuri de "ființe diferite". Pe de o parte, un daimon, cu care schimbă, în limba greacă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
că sunt mamă și fiică, de vreme ce, prin punte, se călătorește și prin timp? Sau amintirea încețoșează memoria îndrăgostită a lui Egon? Evocarea melancoliei, banală în sine, este întinerită și parcă recreată în acest nou cadru spațio-temporal. 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului Clonarea este o ramură a manipulărilor genetice moderne. Această tehnică și-a făcut totuși intrarea în literatură printr-un ocol străvechi și foarte neașteptat, amestecând clonarea și manipularea cromozomilor. Pornind de la un element prelevat de la un individ
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru a furniza energia necesară funcționării Matricei. Am putea considera Matricea drept o metaforă a puterii științifice / economice care produce sistemul în care trăim 119. 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității SF-ul încearcă explicit să concretizeze, prin scenarii imaginare, consecințele logice sau ale unor teorii. Am văzut cum a fost folosită cea a lui Darwin despre evoluție sau cele rezultate din progresele mai recente ale biotehnologiilor și ale agenților mutageni. Am întrevăzut câteva consecințe posibile ale eventualelor întâlniri dintre
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
originea sa, se sprijină metaforic pe cunoștințele tehnice și științifice aplicate în diversele perioade ale industrializării. Scopul său este de a crea o verosimilitate virtuală care-i permite să hibrideze referințele la vocabularul tehnic și științific pentru a crea situații imaginare, intrigi care explorează aceste noi "lumi posibile". Una dintre abordările interesante în conturarea acestui interes al SF-ului constă în a observa rolul jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care poate duce la glume involuntare. 1. Roboți, androizi și cyborgi Constrângerile materiale impuse omului de natură au fost mai întâi obiectul unor soluții imaginare pe care le regăsim în mituri și care adesea aduc în scenă animale. Ele propun scenarii în care zeii acționează și vorbesc de la distanță, se deplasează în medii în mod normal interzise, ca aerul și apa. Dar aceste visuri de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
timpului, le-au introdus, prin geniul lor, în domeniul realizabilului, continuând totodată să viseze. SF-ul ilustrează și/sau chestionează raporturile ambigue pe care civilizația, cea occidentală în primul rând, le proiectează asupra invențiilor de mașini și teorii reale sau imaginare. Inventează mecanisme extraordinare care permit transgresarea limitelor presupuse a încadra și a defini natura umană. Aceste narațiuni, cu multiplele invenții recente pe care le prezintă mecanice, electronice sau ținând de ingineria biologică sunt o reflecție a omului occidental în diferitele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și războiul, totul orientat către stele, dar sugerând o invadare a Pământului. Știința este legată de tema puterii, roboții sunt prezenți, și întâlnim chiar o călătorie în timp. Fără să mai socotim încrucișările și hibridările acestor teme în cadrul aceluiași câmp imaginar, care devine un loc unde se articulează fantasme personale și o ideologie a progresului științific. Aceste titluri sunt un îndemn la reverii, prin faptele și obiectele pe care le evocă; ele evocă, de asemenea, în mod paradoxal, o promisiune a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
K. Le Guin decât la E. Vonarburg. Și totuși în ambele cazuri, politicul se situează nu în prim-plan, ci în perspectiva unei reflecții/reverii asupra dimensiunii antropologice a raporturilor sociale și umane în general. 3.3. Serge Brussolo sau imaginarul hibrid După 1945, sub impulsul SF-ului anglo-saxon, un fel de renaștere a imaginarului, legată de speculația pe baza științei, a viitorului și a virtualităților sale, vede lumina zilei în Franța. Autori precum Gerard Klein, S. Wul sau C. Henneberg
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
atât cele ale unei lumi străvechi, cât și cele dintr-un "viitor apropiat". Ruinele aparțin totodată străvechilor lumi ale imaginarului și speculațiilor pe termen scurt sau mediu. Personajele întrevăd în ele fărâme de realități necuviincioase, provenite din mii de muzee imaginare. Aceste "obiecte" necunoscute și întâlnirile lor produc imagini de care nici suprarealiștii nu s-ar fi lepădat. De pildă, universurile lui Magritte, Ernst, Escher, Delvaux și Dali. Ordinea care domnește în această luxură, în acest haos aparent este aceea proteiformă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
noi cuceriri, să luăm în calcul ceea ce s-a întâmplat recent în lumea noastră de zi cu zi. Să ne gândim la computerul personal, la telefonul mobil, la consolele și diferitele jocuri video. Toate merg până acolo încât creează lumi imaginare, care se diferențiază din ce în ce mai puțin de realitate, ca Second Life, de exemplu. Aceste modificări, bulversarea contextului sociosimbolic, toate au repercusiuni asupra genului de imaginar al SF-ului. Faptul că invențiile au repecursiuni sociale pe care nici Verne, nici Hugo Gernsback
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
asemenea formulă nu este printre cele mai eficiente, dar oricum, este mai bună decât alternativa când se adoptă politica struțului și individul încearcă să ignore întreaga întâmplare. ̨ n condițiile terapiei se utilizează, de regulă, expunerea in vivo și cea imaginară, B.O. Rothbaum (2000) amintește și posibilitatea expunerii la o realitate virtuală, prin intermediul unui computer. Așa de exemplu, pentru uzul foștilor soldați din Vietnam, reconstituirea și relatarea despre șocurile acumulate pe câmpul de luptă se realiza în fața ecranului, pe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiește bolnavul, se realizează o listă a activităților și conjuncturilor care induc frică după evenimentul traumatic, în ordine descrescătoare a impactului lor anxiogen. Desigur că nu se recurge la acest procedeu dacă amintirea este singulară. Se trece apoi la reconstruirea imaginară, cât mai fidelă și amănunțită a fiecărei probleme, în ierarhia postulată de listă. Pentru a tempera un debut anxiogen se pot păstra ochii deschiși și folosi timpul trecut. Eficacitatea maximă a procedeului este condiționată de închiderea ochilor și utilizarea timpului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anxietății este sub control, obiectiv pentru care se poate apela și la tehnicile de relaxare. înregistrarea tuturor confesiunilor și reascultarea lor, ca temă pentru acasă, de către pacientul însuși, fluidizează eficacitatea procedurii. Devine evident că expunerea in vivo este superioară celei imaginare, asta nu înseamnă că vom determină bolnavul de PTSD să mai traverseze efectiv supliciul traumei, dar poate fi în schimb supus să relaționeze cu obiecte sau locuri care evocă trauma. Fără îndoială, deși strategia expunerii cumulează multiple avantaje, ea nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doliul este provocat de un copil mort intrauterin, la naștere sau după consumarea acesteia, el reverberează în numeroase direcții: asupra mamei, a tatălui, a cuplului, dar și asupra celorlalți copii. Pentru mamă, doliul perinatal se constelează tridimensional: doliul după copilul imaginar, doliul după copilul real, doliul după rolul matern pe care l-a ratat cu această ocazie (Hodor Algazi, 2010). Suferința mamei este desigur imensă, devastatoare. Nu de puține ori, aceasta poate derapa într o depresie majoră, cu întregul ei spectru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Mecanismele de apărare, Șerban Ionescu și colaboratorii săi (2005) sintetizează câteva definiții cunoscute ale mecanismelor defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
istorioară instructivă pentru soluțiile pe care le furnizează "geniul" noilor culturi literare. Într-un text scris în primăvara lui 1848, cu câteva săptămâni înainte de suspendarea Curierului românesc de către autorități, I. Heliade Rădulescu abordează problema statutului limbii române într-un dialog imaginar cu un francez. E un moment de bilanț, la aproape douăzeci de ani de la lansarea primelor ziare în Țările Române - un interval în care s-a scris multă literatură, a apărut o nouă generație de autori și s-a format
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
locul pentru o detaliere a acestui fenomen extrem de important în definirea culturilor literare în modernitate. Aș reține totuși explicația pe care o dă Nathalie Heinich pentru emergența reprezentării boemei la începutul secolului al XIX-lea și pentru constituirea schemei ei imaginare 19. La origine a fost un dezechilibru apărut în lumea artei după Revoluția din 1789. Un sistem bipolar care gestiona lumea artei printr-o distribuție a artiștilor în două clase, artizanii organizați în bresle și elita reunită în academii, a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o retorică - fatalmente repetitivă - pentru a construi medalioanele. E un mecanism de producere a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe care o evocă, de operă, sau de destin. Portretele se bazează pe un aparat imaginar simplificat, menit să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt câteva fraze pe care le reia la începutul fiecărui portret și care spun în esență "da, acesta e cu adevărat un geniu". Cum? Calificându-l ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lingvistul Aron Pumnul sau fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]