6,265 matches
-
record de 180.000 de participanți. Proteste ample au avut loc și în restul țării, peste 170.000 de oameni în stradă la Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, Craiova, Iași, Constanța și multe alte localități. La ora 22 s-a intonat imnul național, ceea ce este un argument contra afirmațiilor că protestele dezbină oamenii de diferite orientări și din diferite regiuni. Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Cu toate acestea, protestele au continuat pentru a
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
record din ultimii 25 de ani în România. La Timișoara, cei 40.000 de protestatari au adoptat o proclamație care prevede, printre altele, ca persoanele urmărite penal să nu ocupe funcții publice. La ora 22 s-a intonat din nou imnul național. Protestele au continuat și în seara de 6 februarie. În fața Guvernului s-au adunat aproximativ 25.000 protestatari, la Cluj - 7.000, Sibiu - 5.000, Iași, Timișoara, Constanța, Baia Mare - 4.000, Bistrița - 2.500 și Brașov - 1.000, aceștia
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
dintre cei mai hăruiți principi ai vremii sale. Toate acestea l-au făcut foarte popular în poezia și literatura medievală. Chiar și în ziua de azi există o odă închinată lui, atât de cunoscută încât a devenit potențial candidat pentru imnul Brabantului de nord. Ioan I era un pasionat al turnirelor. De asemenea, era faimos pentru mulții săi copii ilegitimi. În 3 mai 1294, în timpul unor festivități matrimoniale la Bar-le-Duc, Ioan I a fost rănit mortal într-o confruntare. El a
Ioan I de Brabant () [Corola-website/Science/328507_a_329836]
-
Mehmet Âkif Ersoy (n. 20 decembrie 1873 - d. 27 decembrie 1936) a fost o pesonalitate turcă a perioadei otomane, fiind poet, veterinar, profesor, predicator, hafiz, traducător al Coranului, înotător și deputat. M. Afik Ersoy este cunoscut pentru că este autorul imnului de stat al Republicii Turcia - "İstiklâl Marșı" (Marșul Independenței). Este supranumit „poetul patriei” și „poet național”. Cele mai importante opere sunt „Canaklale destani”- Epopeea Galiopolli- „Bulbul” - Privighetoarea-„Sahafat”- . După a doua perioadă constituțională a fost redactor-șef al revistei "Sirat-i
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
și a cerut ca linia de apărare să fie organizată la Sakarya, iar această propunere a fost acceptată. M. Akif este convins de bunul său prieten Hamdullah Suphi (Tanriover), care era Ministrul Educației, să participe la concursul organizat pentru alegerea imnului de stat. Nu dorește să participe din cauza premiului uriaș oferit, 500 de galbeni. Nicio poezie din cele prezentate la concurs nu a îndeplinit cerințele și crezul general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
organizat pentru alegerea imnului de stat. Nu dorește să participe din cauza premiului uriaș oferit, 500 de galbeni. Nicio poezie din cele prezentate la concurs nu a îndeplinit cerințele și crezul general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să participe la concurs, o mare parte a poeziilor sunt retrase de autorii lor. Marșul Independenței este o poezie dedicată armatei turce. La cererea expresă a autorului, poezia nu este inclusă în nicio carte a acestuia. La data
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
care moare, să-l ardă. În perioada petrecută în Egipt a predat limba și literatura turcă la Universitatea Egipteană din Cairo. În 1913, pe când se aflat la Cairo, Mehmet Akif a scris "„Ben ki Arnavudum”" (Numele meu este albanez), un „imn național pentru fiecare alabanez”, cu 100 de versuri grupate în 25 de catrene, care însă a fost neglijat de istoriografia și literatura albaneză. În Egipt, M. Akif se îmbolnăvește de ciroză și la 17 iunie 1936 se reîntoarce la Istanbul
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
comun era caracterizată de un număr mare de elemente de ordin spiritual, aducând aminte de modul de viață al dervișilor dintr-un lăcaș sufit. Ibn Battuta povestește cum, seara, după masa în comun, membrii Frăției se adunau pentru a cânta imnuri, recita fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
alături de formația rock Dare. Pe când studia fizica la Universitatea din Manchester s-a alăturat formației D:Ream, un grup care a avut câteva piese în UK Singles Chart, inclusiv un număr unu - "Things Can Only Get Better", ulterior folosit ca imn în alegerile New Labour ale Partidului Laburist. Cox a apărut în mai multe programe științifice de radio și televiziune pentru BBC, incluzând aici "In Einstein's Shadow," serialul BBC "Horizon", ("The Six Billion Dollar Experiment", "What on Earth is Wrong
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
zona neocupată. Alte politici care au fost implementate în zona de ocupație dar nu și în zona liberă au fost starea de asediu între orele 22:00 și 5:00, interzicerea filmelor americane, interzicerea arborării drapelului francez sau al intonării imnului "La Marseillaise". De asemenea, germanii au interzis organizațiile paramilitare și ale Legiunii Veteranilor pe teritoriul controlat de regimul de la Vichy. Elevii trebuiau să cânte "Maréchal, nous voilà !" („Mareșale, iată-ne!”). Portretul mareșaluliu Philippe Pétain era pus la loc de cinste
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn. Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la Constanța. Face studiile primare la Școala Generală nr. 38, apoi termină Liceul Industrial Energetic. Urmează cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Ovidius Constanța și obține licența
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
unde temperatura afectivă a discursului anamnetic și introspectiv pus pe două voci se ridică și e nevoie de o sublimare a lui. Într-un final, criticul conchide că de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn ar fi drumul pozitiv și exemplar al poeziei, un drum pe care merge și Ionuț Caragea. Fragmente din romanul lui Ionuț Caragea au apărut și în presa românească din țară sau din diaspora: Actualitatea literară, Clipa din S.U.A., Boema, Luceafărul
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Eldorado a fost pus pe muzică de mai mulți compozitori ai secolului al XIX-lea, printre care americanii Charles Sanford Skilton și Edgar Stillman Kelley și a fost adaptat pentru corul londonez de Joseph Harold Hinton. În 1993 "Eldorado", împreună cu "Imn" și "Steaua serii", a fost adaptat de Jonathan Adams cu titlul "Three Songs from Edgar Allan Poe" pentru cor și pian. Mai cunoscutul compozitor John Adams a compus și el o simfonie Eldorado. În anul 1996 versurile poemului au fost
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
Român și din Transilvania. Buliga a fost primul președinte, urmat de Porumbescu. Motto-ul organizației a fost compus de către Vasile Alecsandri ("Uniți să fim în cugete, uniți în Dumnezeu"), membrii purtau o panglică în culorile albastru-galben-roșu ale tricolorului românesc, iar imnul oficial a fost scris de Ștefanelli și pus pe muzică de Porumbescu. Inițial, s-au alăturat Arboroasei 44 din cei 53 de studenți români din Cernăuți. Societatea a fost finanțată prin cotizații percepute membrilor ei, precum și prin donații din partea susținătorilor
Arboroasa () [Corola-website/Science/334355_a_335684]
-
a melodiilor pe care le-a compus - scrise pentru cor mixt sau cor bărbătesc, au intrat în repertoriul tradițional și oficial al Bisericii Ortodoxe Române, precum „Doamne miluiește” (întreit), „Crucii tale”, „Hristos a Înviat !” (în Fa major), cântările de la cununie, „Imnul arhieresc”, catismele de la înmormântare, irmoasele’, „Veșnica pomenire” (în Do minor), chinonicele. Fiind potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, echilibrate și accesibile pentru orice tip de formație corală, unele - precum „Hristos a Înviat !”, s-au răspândit în toate provinciile
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
de zile, iar după decesul lui Kim Ir-sen în 1994 Coreea de Nord a intrat într-o perioadă de doliu național de trei ani. În România doliul național este menționat în Legea 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Această lege prevede la articolul 6 că în zilele de doliu național, stabilite de Guvern, drapelul național se arborează în bernă (coborît pe jumătate). Legea privește drapelele arborate
Doliu național () [Corola-website/Science/335050_a_336379]
-
primit blazon și deviză și orașe. De exemplu deviza Parisului este "Fluctuat nec mergitur" „Se clatină pe valuri dar nu se scufundă”. În prezent, multe țări au deviză, care face parte dintre simbolurile oficiale ale statului, alături de stemă, drapel și imn. De pildă deviza Franței este "Liberté, égalité, fraternité" „Libertate, egalitate, fraternitate”. Actualmente România nu are deviză, dar în perioada regilor din dinastia Hohenzollern aceasta era "Nihil sine Deo" „Nimic fără Dumnezeu”. Sloganul este o unitate frazeologică concisă și expresivă, ușor
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
formație muzicală - sayara, care interpreta cântece ca de exemplu „ahazij” și dansuri ritmice - „dabqa” (dabakat) sau „raqs”.După aceștia venea un grup condus de Sheikh Abu Abd al Qazzaz, care declama cu voci răsunatoare poezii "muashshahat" și versete din Coran., imnuri în cinstea Profetului și lozinci patriotice ca de pildă „Iftah al bawaba, Abd al Hamid al mansur!” (Deschide porțile, Abdul Hamid cel victorios!). Apoi veneau reprezentanți ai ordinii - jandarmi, poliție călare și călăreți pe cămile, în straie de sărbătoare.După
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
arabi ai Cisiordaniei și în zona din jurul sanctuarului. Ierusalimul continuă ca în timpul administrației iordaniene să nu facă parte din traseul pelerinilor. Pelerinajul a avut loc în prezența simbolurilor naționale ale arabilor palestineni - portretul președintelui Yasser Arafat, steagul palestinian și intonarea imnului palestinian. "Exploring The Land of Israel;Nebi Musa: Muslim Gravesite for Moses in Judea"
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
față de valorile democrației liberale și ale monarhiei”. Diplomatul american Roy M. Melbourne, prezent la București la acel moment, a urmărit nemijlocit manifestația și relata: „Pe la ora 10,45, lumea din fața hotelului a început în mod sincer și spontan să cânte Imnul Național, în vreme ce mulțimea din piață creștea din ce în ce, ca pe o scenă uriașă. La ora 11 grupuri mari de tineri purtând steaguri au pătruns în piață dinspre Calea Victoriei pe lângă hotel și în scurt timp s-au contopit cu
Manifestația de la 8 noiembrie 1945 () [Corola-website/Science/331555_a_332884]
-
a născut la 13 august 1962 în cartierul Horta din Barcelona, într-o familie de artiști. Tatăl său este pictorul catalan Xavier Valls, iar mama elvețiană italiană este sora arhitectului Aurelio Galfetti. este fan al echipei FC Barcelona, al cărei imn a fost de altfel compus chiar de vărul tatălui său, i Gorina. A fost botezat la 24 august 1962, iar nașul său de botez este Coccioli Carlo (1920-2003), scriitor italian. Manuel Vals vorbește patru limbi străine: franceză, catalană, spaniolă și
Manuel Valls () [Corola-website/Science/331607_a_332936]
-
464 î.e.n. un anume Xenofon din Corint, învingător în cursele de marș și pentatlon la o ediție a Jocurilor Olimpice, dedica Afroditei, în semn de mulțumire, o sută de tinere fete pentru templul zeiței. El i-a comandat lui Pindar un imn solemn care celebra „fetele prea primitoare pentru străini, servitoarele lui Peitho (zeița persuasiunii) din fastuosul Corint.” La rândul său, Alexis din Samos în al sale „Anale ale Samosului” precizează că „orașul Corint celebrează o sărbătoare a Afroditei pentru prostituate, una
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
olimpică, argintul, fiind depășit de maghiarul Rudolf Kárpáti. A fost laureat și cu argint la proba pe echipe. Un an următor a creat surpriză, devenind pentru prima dată campion mondial la individual: comitetul de organizare nu avea nici un disc cu imnul național al Poloniei, care a fost cântat "a capella" de polonezii prezenți în sală. Pawłowski devenit o celebritate în Polonia, ducând un stil de viață somptuos, cu o mașină de lux și tablouri cu semnătura unor mari pictori, pe care
Jerzy Pawłowski () [Corola-website/Science/335778_a_337107]
-
timpului precum Ion Tincovici, Ion Barac, Vasile Aaron și Anton Pann (o parte din poeziile lor le-a și reprodus). A creat ulterior sute de poezii și poeme de factură populară (ca inspirație, limbă și atmosferă) - aproape toate religioase, precum și imnuri religioase. A pus cele mai multe dintre poemele sale pe muzică. Ritmurile poetice, cu o muzicalitate rafinată, sunt scrise în stil și metru popular, cu versuri în majoritatea lor scurte. Motivele folosite trădează însă și influențe ale poeziei culte. De le el
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
principalelor praznice ale bisericii. Cea mai cunoscută lucrare a sa și care însumează 1400 de pagini este reprezentată de "„Stihos adică viers”". Este cea mai amplă operă care îi aparține și cuprinde 3 părți (volume): Aceasta conține 474 cântări și imnuri, 577 miniaturi și 112 de vignette pictate, 367 versete originale și 107 copiate având ca sursă lucrări ale lui Anton Pann, Vasile Aaron, Ion Tincovici. Deasemeni conține texte originale suplimentare, precum și compilații sau copii ale unor texte cum ar fi
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]