6,226 matches
-
este privarea, îndep]rtarea de ceea ce infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast] pedeaps] ar fi catalogat] drept una excesiv de ușoar]. Cum determin]m ins] cantitatea potrivit] de pedepsire a diferiților infractori? Teoriile pedepselor încearc] s] r]spund] acestor întreb]ri și celor legate de acestea. Scopul acestor teorii nu este acela de a explica prevalența unor anumite tipuri de infracțiuni în termenii unor condiții sociale, precum s]r]cia. Acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestor teorii nu este acela de a explica prevalența unor anumite tipuri de infracțiuni în termenii unor condiții sociale, precum s]r]cia. Acestea nu explic] de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit]ții. Cel de-al doilea tip de teorie este teoria retributiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare, atunci pedeapsă produce consecințe dezirabile care dep]șesc că intensitate aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit]ții. Cel de-al doilea tip de teorie este teoria retributiv]. Exist] diferite versiuni ale acestei teorii, dar principalul aspect vizat este acela c] pedeapsă este justificat] deoarece infractorul a comis în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspectele negative suferite de infractor. Principalul obiectiv al pedepsei este reducerea infracționalit]ții. Cel de-al doilea tip de teorie este teoria retributiv]. Exist] diferite versiuni ale acestei teorii, dar principalul aspect vizat este acela c] pedeapsă este justificat] deoarece infractorul a comis în mod voluntar un act greșit. Cei care greșesc merit] s] sufere pentru cele comise indiferent dac] suferință produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi motivul major pentru care, spre exemplu, nu sunt pedepsite familiile criminalilor chiar și în momentul în care suntem convinși c] asemenea pedepse ar fi cele mai eficiente pentru reducerea ratei infracționalit]ții severe. Pare a fi incorect] pedepsirea infractorilor care nu au putut evita comiterea unor fapte incriminate de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și în momentul în care suntem convinși c] asemenea pedepse ar fi cele mai eficiente pentru reducerea ratei infracționalit]ții severe. Pare a fi incorect] pedepsirea infractorilor care nu au putut evita comiterea unor fapte incriminate de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform c]ruia sancționarea acestor infractori ar fi chiar lipsit] de necesitate în inducerea aplic]rii legii. De exemplu, teama de pedeaps] nu ar fi putut împiedica un om care a inc]lcat accidental legea în aceeași m]sur] în care l-ar fi putut împiedica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin aplicarea pedepsei? În încercarea de a oferi un r]spuns acestor întreb]ri, unii retributiviști s-au îndep]rtat de premisa conform c]reia r]uf]c]torii merit] s] sufere. Au încercat justificarea pedepsei prin ilustrarea faptului c] infractorii au beneficiat de un avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care respectau legea, modificând astfel balanța de beneficii și îndatoriri din cadrul vieții sociale. Astfel, pedeapsa, prin înl]turarea beneficiilor incorect obținute de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal] interzice unele forme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încercat justificarea pedepsei prin ilustrarea faptului c] infractorii au beneficiat de un avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care respectau legea, modificând astfel balanța de beneficii și îndatoriri din cadrul vieții sociale. Astfel, pedeapsa, prin înl]turarea beneficiilor incorect obținute de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal] interzice unele forme de comportament și ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc în societate, prin garantarea unei arii de libertate necesar] ducerii la bun sfârșit a planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc în societate, prin garantarea unei arii de libertate necesar] ducerii la bun sfârșit a planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care respect] legea accept] limit]rile impuse de beneficiile oferite, dar infractorii accept] doar beneficiile. De exemplu, r]uf]c]torii se bucur] de protecția legii penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în încercarea de a respecta legea așa cum o fac cei din urm]. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le-a obținut fâț] de cet]tenii care se supun legii, ci și pentru prevenirea unor viitoare crime asupra altor oameni. Mai mult, faptul c] cet]tenii care respect] legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei dintâi au dorința de a inc]lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de a ucide, atacă sau fură. Prin urmare, în multe cazuri, legea nu impune limit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea s] fie victime ale infracțiunilor într-un grad ridicat de probabilitate. S]racii și cei privați de anumite beneficii trebuie s] dea dovad] de o limitare mai accentuat] în ceea ce privește furtul decât cei bogați și privilegiați. Teoria retributiv] permite că infractorii s] fie pedepsiți f]r] a se face referire la consecințele sociale ale pedepsei. Presupunând ins], pentru o multitudine de motive, c] pedeapsă duce la creșterea semnificativ] a ratei infracționalit]ții mai mult decât la sc]derea să, persoane instabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Presupunând ins], pentru o multitudine de motive, c] pedeapsă duce la creșterea semnificativ] a ratei infracționalit]ții mai mult decât la sc]derea să, persoane instabile din punct de vedere mintal pot fi atrase de perspectivă pedepsei. Pedeapsă poate aliena infractorii de societate și poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la pedeaps] în favoarea unor abord]ri mai eficiente care s] rezolve problema r]uf]c]torilor. Ins] retributiviștii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la pedeaps] în favoarea unor abord]ri mai eficiente care s] rezolve problema r]uf]c]torilor. Ins] retributiviștii sunt preocupați de pedepsirea infractorilor. Efectul pedepsei retributive, într-o asemenea situație, este reprezentat de o creștere a num]rului de victime ale infracțiunilor. Cui aduce beneficii pedeapsă instituționailzat]? În mod sigur nu cet]țenilor care respect] legea și care înregistreaz] un risc ridicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uf]c]tori, nu folosim pedepsele în mod corect. Eșecul pedepsirii în asemenea cazuri ar putea fi reprezentat de existența unor persoane nevinovate care sunt victime colaterale ale infracțiunilor. Aceste victime nu au putut evita r]ul f]cut de infractor în felul în care au putut evita cei care au inc]lcat în mod voit legea și au evitat pedeapsă care ar fi rezultat. Teoriile pedepselor au de jucat un rol semnificativ în dezbaterea conținu] referitoare la pedeapsa capital], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ptașului ceea ce acesta a f]cut victimei: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” și „viat] pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau accidental, o persoan] poate fi ucis] pentru un scop personal sau pentru a o scuti de agonia sfârșitului dureros care se profileaz]. Chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amestecă în comportamentele care nu reflect] dorința lor voluntar]. Nu vor ști când vor cauza r]u în mod intenționat altora sau dac] actele lor vor reprezenta rezultatul alegerilor pe care ei le iau. La nivelul sentinței, exist] pericolul că infractorii care sunt tratați că nulit]ți sociale și a c]ror pedeaps] nu este proporțional] cu gradul culpabilit]ții lor morale, s] fie supuși unor perioade continue de tratament f]r] rezultate adecvate. Winston Churchill a afirmat c] democrația este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țină un jurnal statistic, făcând o dare de seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv deci decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau al meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat fără pricepere" erau separați de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau al meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor cu cel puțin doi ani de practică se preocupa de educația minorilor delincvenți. Aceștia erau învățați să scrie și să citească, că calculeze și primeau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
admiră susține aceste mesaje. Efectul sponsorului este strâns legat de conformismul situațional. Expunerea la pornografie Întărește ideea efectului sponsorului. În al doilea rând, teoria rutinei. Conform acestei abordări, criminalitatea ar fi mai puțin frecventă dacă activitățile de rutină ale potențialilor infractori și victime reduc oportunitățile de contact. Incidența violenței scade dacă activitatea Îi separă pe cei care sunt predispuși spre violență. Steven F. Messner (1986) susține că incidența violenței scade datorită privitului la televizor, pentru că, de pildă, interacțiunea În familie scade
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]