9,219 matches
-
raționamentelor deductive, care trebuie verificate experimental. * Descoperirea analogică folosește raționamentul deductiv de asemănare și transfer de informație, necesită investigare și verificare experimentală. * Descoperirea transductivă are la bază raționamentul ipotetico - deductiv, dinamizat de imaginație și gândire, care facilitează emiterea de ipoteze, inovații, idei dar aceste ipoteze și soluții noi trebuie supuse unor verificări experimentale. c) În funcție de contribuția informativă adusă în descoperire. * Descoperire prin documentare informativă și practică (descoperire) este o metodă de reconstituire a adevărului științific - aplicativ, de dobândire prin efort personal
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
și coincide cu apariția primelor texte teoretice ale lui Eugen Wüster și Lotte. Se formulează "metodele activității terminologice" (L. Hometkovski, 2012: 16) avându-se în vedere caracterul sistematic al termenilor. Cea de-a doua etapă ("organizarea") se impune prin apariția inovațiilor semnificative în domeniul terminologiei și coincide cu dezvoltarea informaticii și a disciplinelor tehnice. Apar primele bănci de date, primele încercări de organizare internațională a terminologiei. Este perioada în care statutul disciplinei este revalorizat, terminologia fiind considerată "parte integrantă a demersului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la DS la DȚ se realizează în baza trăsăturilor comune (formă, culoare, caracteristici fizice), niciodată a diferențelor dintre cele două domenii. Observăm din exemplele date că demersul cognitiv respectă, în procesul de conceptualizare, metodele și regulile descoperirii, tehnicile complexe de inovație terminologică. Selectarea bazei de date pentru transfer respectă factori de natură obiectivă, care permit o mai eficientă exploatare a ontologicului, prin generalizare/ abstractizare: stabilitatea raporturilor dintre domenii, dependența "locutorului" de stereotipurile gândirii, obligativitatea de a reflecta trăsăturile "obiectului" în condiții
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Modificările de ordin conceptual realizate sub geniul lui Louis Pasteur și Claude Bernard au coincis cu apogeul terminologiei medicale francofone. Pe matricile lexico-semantice existente, clinicienii celebri ai secolelor al XVII- lea, al XVIII-lea și al XIX-lea vor insera inovații lexicale străine de tradiția greco-latină, termeni neologici preluați din limba comună, împrumutați din limba engleză etc. Excerptând datele oferite de textele de specialitate, de sursele terminografice observăm că sferele lexico - semantice ale terminologiei medicale românești sunt, cu excepțiile cuvenite, o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
morfeme (prefixe, sufixe, prefixoide și sufixoide) latine și grecești, de procedee (derivare, compunere, calc lingvistic) precis delimitate/ cu utilizare internațională. Abordarea semiozei terminologice a limbajului medical - la nivelul corpusului de compuse tematice greco-latine - oferă posibilitatea de a descrie saltul calitativ, inovația într-un studiu sistemic diacronic. Compunerea tematică ocupă un loc privilegiat. Sub aspectul diacroniei sistemice, afixoidele cunosc două metamorfoze: statutul primar (etimologic), de temă, caracterizat printr-un înalt grad de lexicalizare - și statutul secundar, derivat, în sincronie, realizat prin transfer
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
În societățile moderne, insist, sunt operă colectivă. „Colectivă, hai?” Și iar chicotesc, gândind În sinea lor că nu se putea să nu fiu atins de lungul meu contact cu filosofia marxistă. Despre puterea instituției și forța comunităților (de producție, creație, inovație socială) se scrie cu insistență Însă În tratate publicate În occidentul cel capitalist și preocupat de eficiență, și altfel decât În manualele În care se făcea elogiul moral al colectivului. Este comună ideea că schimbarea mentalităților, obiceiurilor, atitudinilor nu poate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Est, dornice de reformă după lunga hibernare comunistă. Izolate, aliniate ideologic, universitățile din Est au fost invitate să renunțe la această moștenire și să intre În modelul european, iar studenților din acest spațiu, „să voiajeze”. Au fost seduse de această inovație și țări cu universități reputate, dar nereformate de secole. Ciclurile scurte și accesul rapid la piața muncii au sedus Germania, de pildă, unde tinerii se „eternizau” pe băncile facultăților, Împovărând contribuabilii. În Spania, Bologna a fost un bun pretext pentru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prin impactul social al operei lor, ei au transformat lumea timpului lor și au determinat regândirea noțiunilor de cunoaștere, putere, influențare. Actorul pe scena vieții sociale se afirmă prin competența Într-un domeniu, inclusiv socială, refuzul monotoniei repetitive, disponibilitate pentru inovație, capacitatea de a impulsiona voința colectivităților și a forja conștiința colectivă și, nu În ultimul rând, prin carisma personală. Actorul autentic propune idealuri, se plasează În inima acțiunii, devine sursă de orientare În mișcările sociale, conduce rezistențele colective. Dacă e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
disparate, venite din orizonturi diferite, m-au alertat să caut explicații pentru un fenomen pe care-l știe toată lumea. Este atât de comentat Încât s-a banalizat și nu mai impresionează: fuga din România a persoanelor active, creative, capabile de inovație și sătule de marasmul moral. Mi s-a povestit, mai Întâi, despre demersurile unei clase de elevi de la un liceu titrat din Iași, pentru o Întâlnire de douăzeci de ani. Mai mult de jumătate dintre acești tineri dotați superior, dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i-a adus o ușurare: a abandonat miturile comuniste, relativismul i-a venit ca o mănușă, a descoperit sensul opțiunii situaționale, afirmarea directă și personală; a dovedit talent În adaptarea la context. Polimorfismul, anarhia tranziției i-au lăsat libertatea de inovație. Nu doar În viața socială și politică, ci și În cultură, În câmpul științific, universitar. A descoperit că stilul popular, frust, direct, accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
martie 1943, Ion Chelcea spunea: „Mă grăbesc să afirm că cele două lumi [„pătura țărănească” și „clasa de sus”, n.n.Ț, deosebite ca mod de viață, la noi Își află expresia În opoziția dintre sat și oraș - unul fiind promotorul inovațiilor, celălalt păstrătorul”. A fost eliminat din Universitatea ieșeană pe timpul comunizării și cunoscutului val de epurări; În dosarul lui de cadre, studiat de fiul său, profesorul Septimiu Chelcea, se găsesc turnătoriile studenților care-l Încriminau pentru că nu reflectă la curs realizările
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după instalarea noii puteri, În 1944. Ce tristețe! Libertatea și democrația au făcut posibilă afirmarea unei noi clase. Clasa profitorilor s-a organizat cu repeziciune, a impus noi standarde de comportament, noi norme și criterii de reușită socială. Principala lor inovație a fost evacuarea principiilor competenței profesionale și morale și clădirea unei noi ierarhii sociale În care dominanții, vizibilii, decidenții și reperele sunt rezultatele reușitei prin mijloace neortodoxe, prin orice mijloace. Succesul (banii, puterea, influența, disponibilitatea de a da și de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cutume comunitare, care Încearcă să se elibereze de condiția primită, să-și schimbe destinul, să se autoconstruiască În alte coordonate. Am În minte persoane provenind din locuri izolate, din sate uitate care și-au valorizat pasiunea pentru cunoaștere, creație și inovație. Oameni pentru care emoția descoperirii a devenit stare de spirit, febră a căutării, acid degajând aurul din suflet și minte. Personalități care și-au Împletit Împlinirea profesională cu munca În folosul comunității din care au plecat, răspândind fiorul pasiunii lor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de mult încît par mai degrabă adunări excepționale decît elemente permanente ale guvernării statelor. În sfîrșit, libertatea acordată Bisericii, orașelor și altor instituții este pe cît posibil micșorată și limitată. Statele își creează mijloace de guvernare dînd un caracter permanent inovațiilor apărute în timpul crizei din secolele XIV și XV și perfecționînd instituțiile statale, în monarhiile occidentale, consiliul de coroană (regal), desemnat direct de suveran, devine un adevărat guvern. Secțiuni specializate se desprind din acesta pentru a îndeplini funcții depinzînd de suveran
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ale secolului al XVI-lea apar, dimpotrivă ca epocă de prosperitate, încă profund tradițională și determinată de imperative identice celor din secolele trecute, economia cunoaște un adevărat avînt datorită unei conjuncturi deosebit de favorabile. Se fac acum un oarecare număr de inovații care vor duce la succese viitoare. Structurile economice rămîn tradiționale Pentru scurt timp, marile descoperiri nu au provocat vreun impact asupra structurilor economice europene bazate pe compartimentare. Transporturile rămîn una din marile slăbiciuni ale economiei secolului al XVI-lea, iar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este necesară. Aceasta va fi opera sinodului din Tyrol care precizează dogma și reformează clerul. Dar unitatea Europei creștine este de domeniul trecutului. Dacă secolul al XVI-lea deschide o nouă epocă pentru Europa, acesta se bazează mai puțin pe inovațiile economice sau sociale și mai mult pe tripla revoluție care afectează creștinătatea de la sfîrșitul Evului Mediu, punîndu-se bazele unei reconsiderări a valorilor medievale: Umanismul inspiră Renașterea artistică și mișcarea care reformează Biserica. Umanismul Marea ambiție a umaniștilor este să pună
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și Hesse aderă la reformă, urmate de numeroase orașe libere (Nürnberg, Ulm sau Brandenburg). Reforma se răspîndește apoi în Danemarca, Suedia și Alsacia. Acest succes îl obligă pe Luther să-și precizeze poziția. Propăvăduind supunerea față de autoritățile legitime, el condamnă inovațiile liturgice ale unora dintre discipolii săi, revolta cavalerilor (1522) împotriva posesiunilor temporare ale episcopilor renani, răscoala țăranilor din Suebia (1524) susținută de Thomas Miinzer și curentul anabaptiștilor. În sfirșit, în 1525, se desparte de Erasmus și de umaniști: în timp ce aceștia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea acesteia sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor de beneficii, delimitarea strictă a diocezei). în schimb, pe planul dogmei, Sinodul refuză orice inovație aparținînd Reformei protestante. În acest domeniu ne găsim în prezența unei Contrareforme. Astfel, revoluția spirituală inaugurată de umanism sfîr-șește cu explozia Europei creștine. Pe lîngă o Europă orientală, cîștigată de ortodoxie și amenințată de islamism, o Europă nordică reformată se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
seniorial, obiceiul autoîntreținerii și autoaprovizionării domeniului feudal frînează progresele agriculturii într-o mare parte a Europei. Singura soluție este atunci mărirea suprafețelor cultivate, prin defrișarea unor noi suprafețe, practică care constituie regula în majoritatea regiunilor din Europa centrală și orientală. Inovațiile care permit să se discute, cu oarecare exagerare, de "revoluția agricolă" se produc în număr limitat în cîteva regiuni ale Europei de nord-vest: Anglia, Provinciile Unite, Țările de Jos, ca și în unele regiuni ale Franței și anumite regiuni ale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vii predomină față de cea a cîmpurilor deschise. Această nouă structură permite îmbunătățirea tehnicilor agricole, deosebit de semnificativă în comitatul Norfolk din Marea Britanie, unde le popularizează cîțiva mari proprietari, ca Jethro Tuli sau vicontele de Townshend (supranumit "Lord Turnip" Lordul Nap). Principala inovație constă în renunțarea la ogoarele în pîrloagă din sistemul asolament, pentru a-1 înlocui cu cultivarea plantelor furajere (napi, gulii, trifoi, sparcetă) care ajută la refacerea solurilor și în același timp furnizează hrană pentru animale. Acest sistem joacă un rol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al dezvoltării economiei bazate pe agricultură. Apariția lucrării Anale de Agricultură a englezului Arthur Young sau a Elementelor de agricultură (1760) de Duhamel de Monceau dovedește interesul intelectualilor pentru noile metode agricole. Popularizate de ziare și de societățile de Agricultură, inovațiile sînt difuzate în întreaga Europă, în 1793, William Pitt creează Comitetul pentru agricultură, însărcinat să facă anchete și să dea sfaturi agricultorilor englezi. La Florența, ia naștere Academia Geografilor, în timp ce în Franța, statele provinciale fondează societăți agricole. Acolo unde evoluează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
statele provinciale fondează societăți agricole. Acolo unde evoluează, această revoluție agricolă transformă condițiile de viață ale populației. Țară de pionierat, Anglia cunoaște o creștere a producției sale agricole de 35 %, în cursul unui secol, proprietarii care participă la mișcarea de inovație se îmbogățesc, în timp ce abundența producției și dezvoltarea transporturilor favorizează un început de specializare: sud-estul țării furnizează în special cereale, iar comitatele din nord-vest (Warwick, Lancashire, Cheshire) se specializează în creșterea animalelor. Producția agricolă crește și în restul Europei, dar în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de această activitate. În ciuda creșterii populației și a cererii, dezvoltarea acestei industrii tradiționale stagnează. Este frînată de insuficiența mîinii de lucru, care crește nivelul salariilor și mărește costurile, de lipsa de capital din cauza carențelor din sistemul bancar și de raritatea inovațiilor tehnice. De-abia între 1740 și 1780 intervin mutații de toate felurile care vor zdruncina structurile producției industriale din Marea Britanie. Printre aceste transformări trebuie mai întîi să amintim un ansamblu de progrese materiale și tehnice. De exemplu, înlocuirea treptată a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
legii "Bill of Test" (Test Act), reușita economică constituind pentru ei singura cale posibilă de ascensiune socială. În tot cazul, este evident că revoluția industrială se produce în jurul acestor oameni, începînd din anii 1780-1785. Aceasta este rezultatul unei acumulări de inovații care se organizează în jurul a trei axe principale: invențiile din tehnică, concentrarea industrială și creșterea producției. Mișcarea de invenții care începe în cursul secolului al XVIII-lea se accelerează și se accentuează către sfîrșitul secolului. Numărul brevetelor de invenție depuse
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
invenție, provocînd lipsuri relative în fazele învecinate ale producției, atrage după sine noi invenții. Este vorba, mai ales, despre mecanizare, care înlocuiește efortul uman cu munca mașinii și permite creșterea producției în proporții considerabile. Exemplul textilelor scoate în evidență înlănțuirea inovațiilor prin jocul noilor necesități create. În 1733, Kay perfecționează războiul de țesut datorită "suveicii volante", care permite realizarea unor țesături mai late, folosind mai puțină mînă de lucru. Capacitatea țesătoriei fiind de acum mai mare, crește considerabil cererea de fire
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]