6,115 matches
-
pentru ziua de 10 Februarie 1942 1. STAREA DE SPIRIT. a). În Armată: bună. b). A populației: bună 2. LEGIONARI. Continuă a se semnala noi manifestări de activitate clandestină legionară-astfel: În Județul Timiș Torontal au fost prinși 6 indivizi, toți legionari, care colectau bani și alimente pentru legionarii din închisori. Au fost înaintați Curții Marțiale din Timișoara. 3. GERMANI. În ultimul timp, au început a se înapoia în Ardeal și Banat, sașii și șvabii angajați în organizația "Todt". Ei au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
STAREA DE SPIRIT. a). În Armată: bună. b). A populației: bună 2. LEGIONARI. Continuă a se semnala noi manifestări de activitate clandestină legionară-astfel: În Județul Timiș Torontal au fost prinși 6 indivizi, toți legionari, care colectau bani și alimente pentru legionarii din închisori. Au fost înaintați Curții Marțiale din Timișoara. 3. GERMANI. În ultimul timp, au început a se înapoia în Ardeal și Banat, sașii și șvabii angajați în organizația "Todt". Ei au fost concediați și au primit dispozițiuni să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestea sunt de altfel misiuni elementare prevăzute de regulamente. Evident că determinarea elementelor nesigure a fost totdeauna influențată de atitudinea politică impusă țării de conducătorii succesivi. Dacă la un moment dat elemente nesigure erau comuniștii și evreii, altă dată erau legionarii, iar în prezent alte curente și clase sociale sunt considerate ca nesigure, aceasta nu constitue o vină a celor chemați să urmeze sinuozitățile liniei de conducere politică a sa. Numai în decurs de 4 ani, subsemnatul în calitatea oficială ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
politică a sa. Numai în decurs de 4 ani, subsemnatul în calitatea oficială ce am avut și fără a manifesta opinii și atitudini personale, am înscris succesiv la categoria "nesiguri" cele mai diverse și opuse elemente ale națiunii ca: Comuniști, Legionari, Grupul Etnic German, Evrei, Bulgari și Unguri. Dar Secția 2-a privea aceste categorii numai principial și global; nu se referea la individ și nu lua măsuri, ci studia în birourile respective influențele pe care aceste categorii de oameni le
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Iași a aplicat tratamente neomenoase pe cei anchetați)", fiind condamnat în 1950 la 10 ani muncă silnică pentru crime de război. A trecut prin închisorile Jilava, Făgăraș, Iași, Aiud, Târgșor, fiind eliberat la 12.07.1957. 362 Nicolae Cobălaș (1917-1954), legionar și avocat român. Licențiat în Drept, șef al Corpului Studențesc Legionar din Iași, agent al Biroului 2 Informații din cadrul Comandamentului 4 Teritorial. Implicat în pogromul din Iași. Arestat de autoritățile comuniste la 05.06.1948 sub învinuirea de activitate legionară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
432. După cum anticipase Thompson, în răspunsul de pe 18 aprilie, românii negau toate acuzațiile, calificîndu-le drept "născociri ale presei calomnioase a monopoliștilor imperialiști". Bucureștiul respingea criticile aduse de americani cu privire la procesul lui Maniu și îi descria pe acuzați ca pe niște "legionari, mari moșieri și mari industriași" care primiseră, fără îndoială, instrucțiuni de la Misiunea SUA din București. Condamnarea lor era "o lovitură pentru serviciile americane de contraspionaj". În concluzie, guvernul român considera mesajul american drept o încercare de amestec în treburile interne
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma Dictatului de la Viena și Cadrilaterul de către Bulgaria), Carol al II-lea este silit să abdice tocmai de către omul pe care îl numise prim-ministru generalul Ion Antonescu. Cu sprijinul Germaniei naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime puterea de stat prin ofensiva declanșată în 21-23 ianuarie 1941. Armata lui Antonescu a reprimat rebeliunea legionară în mai puțin de o zi, astfel că generalul devenea unicul lider incontestabil, concentratorul întregii puteri. Mihai I
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți de apărarea legionarilor, se vor fi mutat și ei peste Dunăre, în noua provincie. Dar oamenii nevoieși, și mai ales locuitorii satelor, legați de pământul pe care-l munceau, n-au voit să se ducă și nici n-ar fi putut" (Patrașcanu, 1937
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în căutarea bunăstării. c) Emigrația românească în perioada interbelică Fenomenul emigrației a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales comuniștii și legionarii. d) Exilul provocat de comunism Exilul românesc a căpătat o amploare deosebită în perioada postbelică, odată cu preluarea puterii de către comuniști; principalele motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Antonescu (6 septembrie 1940 23 august 1944) Generalul Ion Antonescu guverna prin decrete-legi pe care regele Mihai I le semna fără să-și poată exprima părerea. Regele păstra doar unele atribuții simbolice. Până în ianuarie 1941, Antonescu a guvernat țara alături de legionari. Pe plan extern, Ion Antonescu a luat decizia ca România să intre în război alături de Germania în scopul recuperării teritoriilor pierdute în vara anului 1940. La 23 august 1944 a avut loc lovitura de stat prin care Ion Antonescu a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
principale: relativa stabilitate a economiei; încrederea populației în posibilitățile democrației de a rezolva problemele țării; în deceniul al patrulea, mișcarea legionară s-a aflat în ascensiune datorită mai multor factori: compromiterea partidelor politice; situația economică a țării; contextul european; membrii legionari erau recrutați din rândul micii burghezii, și mai ales al preoților, studenților, țăranilor, lucrătorilor ruinați; în 1920, A.C.Cuza și Nicolae Iorga au pus bazele Partidului Naționalist Democrat; rivalitatea dintre N. Iorga și A.C.Cuza a dus la retragerea celui
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și a format Legiunea Arhanghelului Mihail; în 1930, a înființat o aripă militară a Legiunii, numită Garda de Fier, nume folosit ulterior pentru întreaga organizație; dizovată în 1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de unii oameni politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]