7,857 matches
-
ocupe în partidul reîntregit, ca o situație intermediară, până la preluarea șefiei partidului. Ideea era susținută de liberali apropiați familiei Brătianu, precum Tancred Constantinescu, Bebe Brătianu, C. Neamțu de la Craiova, N. Pilat din Dorohoi, Al. Lapedatu, Valer Roman, G. Cipăianu 614. Liberalii guvernamentali care considerau reîntregirea imposibilă, își argumentau poziția, reamintind că acțiunea "Frontului Constituțional" fusese îndreptată împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Ei insistau asupra posibilității ca, în cazul realizării fuziunii celor două partide liberale, ignorarea concepțiilor politice ale liderului liberalilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constituțional" fusese îndreptată împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Ei insistau asupra posibilității ca, în cazul realizării fuziunii celor două partide liberale, ignorarea concepțiilor politice ale liderului liberalilor georgiști să determine apariția unor disensiuni grave, sau chiar ruptura Partidului Național Liberal fuzionat. Frământările din interiorul partidului liberal de guvernământ erau deosebit de puternice. Dacă asupra șefiei partidului s-a ajuns la un consens, toți liberalii diniști susținând necesitatea ratificării alegerii președintelui în persoana lui Dinu Brătianu, majoritatea fruntașilor s-au pronunțat pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concepțiilor politice ale liderului liberalilor georgiști să determine apariția unor disensiuni grave, sau chiar ruptura Partidului Național Liberal fuzionat. Frământările din interiorul partidului liberal de guvernământ erau deosebit de puternice. Dacă asupra șefiei partidului s-a ajuns la un consens, toți liberalii diniști susținând necesitatea ratificării alegerii președintelui în persoana lui Dinu Brătianu, majoritatea fruntașilor s-au pronunțat pentru "înființarea unui comitet de direcție care să reprezinte toate curentele liberale". Tinerii liberali din partidul condus de Dinu Brătianu opinau pentru numirea lui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
organizațiilor județene. O formulă de compromis era absolut necesară. În urma întrevederii desfășurate la 30 aprilie, între Gheorghe Tătărescu și Bebe Brătianu, ideea reunificării partidului cu adepții lui Gheorghe Brătianu a fost abandonată, cu acceptul președintelui partidului 615. Pretextul afirmat de liberalii diniști se referea la poziția adoptată de Gheorghe Brătianu în acele momente față de problemele politicii interne și externe. În schimb, Gheorghe Tătărescu a renunțat la cererea de a fi numit în funcția de prim-vicepreședinte al partidului, mulțumindu-se cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu se proclamă azi [...] locul acesta revine de drept și fără nici un fel de discuțiune d-lui G. Brătianu, pentru ziua foarte apropiată când cele două organizațiuni liberale se vor împăca"617. Interesant este că și după Congresul general al liberalilor diniști, problema reîntregirii a continuat să-l intereseze, în special pe Dinu Brătianu care, potrivit unei note informative a poliției, în octombrie 1936 a făcut propuneri, în acest sens, nepotului său, respinse însă de istoric 618. În cursul anului 1937
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că fuziunea, care "nu s-a putut face de sus în jos, a început să se facă de jos în sus". El aprecia, de asemenea, că în unele părți ale țării, "întregirea a fost mult mai ușoară, căci raporturile dintre liberalii vechi și georgiști au fost totdeauna, dintre cele mai cordiale"620. Totuși, în noiembrie 1937, conducerea centrală a celor două partide a trecut în plan secund negocierile privind reîntregirea liberală. Președintele georgiștilor arăta că această situație se datora eșecului înregistrat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în acel moment prin intermediul emisarilor. Cercurile georgiste apreciau că dificultatea care se ridica în calea reîntregirii provenea din faptul că Dinu și Gheorghe Brătianu doreau ca aceasta să se realizeze în opoziție, în timp ce Gheorghe Tătărescu dorea realizarea fuziunii și menținerea liberalilor la guvernare. Pronunțându-se împotriva reîntregirii, Constantin Hențescu arăta că acest act ar însemna o abdicare a lui Gheorghe Brătianu de la intransigența dovedită până în acel moment, o intrare "în spiritul politicianist al vechilor partide" deschizând drum lui Corneliu Zelea-Codreanu "pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
constata existența unui număr îngrijorător de mare de străini în întreprinderile implicate în asigurarea apărării naționale 688. Plecând de la această constatare, el adresa guvernului o interpelare. Apreciind că plana încă pericolul restaurării habsburgice asupra țărilor membre ale Micii Înțelegeri, șeful liberalilor georgiști își exprima nemulțumirea pentru faptul că politica educațională guvernamentală neglijase pregătirea unui personal calificat pentru fabricile producătoare de armament. El atrăgea, de asemenea, atenția asupra contrastului dintre ușurința cu care străinii pătrundeau în țară și ocupau posturi importante pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
precum "numerus proportionalis", sau "numerus romanus", foarte apropiate de cele susținute de Al. Vaida-Voevod700. Politica guvernamentală era dăunătoare, potrivit georgiștilor, pentru că putea să conducă spre formarea unui "bloc al tuturor minorităților", primejdie posibilă pentru securitatea României și pentru ordinea internațională. Liberalii conduși de Gheorghe Brătianu apreciau că formula "numerus valahicus" dezvăluia ipocrizia și demagogia celor care o susțineau. Ei se delimitau și de "acțiunile clandestine și conspirative" ale acestora, ca unii care desfășurau acțiuni "fățișe, sincere și categorice". Cu atât mai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu preciza că unul din obiectivele definitorii ale pactului a fost răsturnarea guvernului, care era considerat "inamicul public numărul 1"742. Potrivit liderului georgist, au existat anumiți factori care l-au determinat să treacă peste marile deosebiri doctrinare existente între liberali, național-țărăniști și legionari și să semneze acest acord. Astfel, poziția asemănătoare a celor trei grupări politice față de problema națională, atitudinea lor anticarlistă și anticamarilistă, precum și necesitatea de a contrabalansa cartelul electoral încheiat între Gheorghe Tătărescu și șeful "Frontului Românesc", Al.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
determinat pe georgiști să afișeze o atitudine intransigentă față de problema extinderii comunismului în țara noastră. Astfel, în toamna anului 1934, constatând înființarea organizației "Amicii U.R.S.S.", ei subliniau că noua grupare politică urmărea să introducă în România germenii comunismului. Totodată, liberalii conduși de Gheorghe Brătianu atrăgeau atenția asupra amestecului interesat al sovieticilor, care, afirmau ei, operau din umbră, cu fonduri primite fie de la centrala Federației Comuniste Balcanice, din Viena, fie și mai direct, de la Moscova 747. Deși aprecierile referitoare la amestecul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
evident, iar atacul împotriva guvernului și a politicii sale este explicabil, dacă luăm în considerare faptul că în perioada anterioară Gheorghe Brătianu protestase vehement împotriva politicii externe duse de Nicolae Titulescu în scopul apropierii României de U.R.S.S. Capitolul 7 Liberalii georgiști și problemele politicii externe a României 755 7.1. Partidul Național Liberal -Gheorghe Brătianu între acceptarea si critica politicii externe tradiționale a României Gheorghe Brătianu a venit în examinarea problemelor internaționale dinspre practica istorică, el însuși având preocupări în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu la politica externă a României. Acestea sunt cuprinse în schița de program al partidului, dată publicității în septembrie 1930, sub titlul Îndrumări trimise organizațiilor județene în vederea modificării programului Partidului Național Liberal. Documentul păstrează linia preluată din programul Partidului Național Liberal tradițional. Astfel, noul partid se declara "credincios sistemului de alianțe inaugurat de marii săi conducători"760, dornic să păstreze raporturi bune cu statele vecine și să conserve cadrul internațional validat de Societatea Națiunilor. Aceeași poziție față de politica externă este formulată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care prima era reprezentată de "o concepție a intereselor prezente, călăuzite de un realism practic al momentului", iar cea de-a doua consta în "conservarea integrală a drepturilor naționale, cu sacrificiul unor avantaje imediate"763. Pentru rezolvarea contradicției, susținea președintele liberalilor georgiști, se impunea respectarea unor principii, subordonate consolidării statului național. Chiar dacă accepta ideea că oportunismul reprezenta un mijloc util în politică, Gheorghe Brătianu considera că acesta trebuia să fie pus în slujba unui scop nobil, a unui ideal. Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în centrul atenției problema politicii externe a României. Apreciind că Guvernul I.G. Duca era "guvernul camarilei și al creditorilor străini", Gheorghe Brătianu susținea că la formarea lui au contribuit puteri străine, compromițându-se astfel independența statului național. În concepția liderului liberalilor georgiști, I.G.Duca și Nicolae Titulescu erau vinovați de subordonarea economică a țării față de puterile străine. El considera că acceptarea condiției plății integrale a cuponului datoriei externe transforma noua guvernare într-una de robie economică și financiară, cu dictatori din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu statele din Europa centrală. Constituirea unui organ director ale cărui hotărâri se luau în unanimitate, președenția prin rotație și egalitatea absolută erau numai câteva din principiile care au făcut din Mica Înțelegere o organizație politică inovatoare în Europa 774. Liberalii de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu apreciau că alianțele bilaterale existente până atunci între cele trei țări nu asigurau în suficientă măsură afirmarea poziției lor unitare. Ei considearu că, pentru reprezentarea eficientă a intereselor statelor membre, era necesară formarea unui organism
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răsărit a României. Șeful georgiștilor cerea ministrului de Externe să îi pună la dispoziție, pentru informare, dosarul privitor la acțiunea diplomatică a României, în această chestiune. Problema pactului de neagresiune a fost adusă în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre Polonia și U.R.S.S., semnat în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sovietice prin teritoriul României. În replică, Gheorghe Brătianu preciza că opinia publică a țării nu era potrivnică destinderii relațiilor cu U.R.S.S., dar dorea ca aceasta să fie sinceră din ambele părți 797. Încercând să afle motivele pentru care președintele liberalilor georgiști se pronunța atât de hotărât împotriva politicii promovate de Nicolae Titulescu față de U.R.S.S., unul din diplomații sovietici, Vinogradov, s-a întâlnit cu Gheorghe Brătianu, care și-a exprimat convingerea că odată intrată pe teritoriul României, Armata Roșie ar
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un pact de asistență mutuală împotriva oricărui stat agresor. Acest lucru ar fi obligat România și Iugoslavia să intervină în ajutorul Cehoslovaciei, în cazul unui atac german asupra ei. Evenimentele din prima parte a anului 1936 au consolidat convingerea liderului liberalilor georgiști că Liga Națiunilor și principiul securității colective nu mai erau eficiente. În martie, Germania ocupase zona demilitarizată renană, fără reacții din partea Angliei și a Franței, iar în iulie Societatea Națiunilor a ridicat sancțiunile împotriva Italiei. Aceste evenimente semnificau sfârșitul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
periplul prin Europa, în Germania, întâlnindu-se la Berlin cu personalități ale vieții politice precum Goering și Rosemberg 855. Capitolul 8 Reîntregirea Partidului Național Liberal 8. 1. Revenirea georgiștilor în Partidul Național Liberal Mereu reluate, mereu amânate, negocierile pentru reunificarea liberalilor se încheiau la 9 ianuarie 1938, prin scrisoarea trimisă de Gheorghe Brătianu președintelui PNL, Dinu Brătianu, în care nepotul se declara de acord cu reunificarea partidului, sub președinția unchiului său, căruia îi promitea tot sprijinul: "Prietenii mei împreună cu mine, înțeleg
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alegerile care urmau, regele a cerut demisia Guvernului Goga. La 11 februarie, după demisia guvernului, regele procedează la instaurarea regimului monarhiei autoritare și formează guvernul condus de patriarhul României, Miron Cristea. Din guvern, care avea un caracter eclectic, făceau parte liberali, național-țărăniști, precum și șefi ai unor formațiuni politice mai mici, între care Alexandru Vaida-Voevod, șeful "Frontului Românesc", Alexandru Averescu, președintele Partidului Poporului sau Nicolae Iorga, președintele Partidului Naționalist-Democrat. Acestora li se adăugau generalii Ion Antonescu și Paul Teodorescu. Potrivit unor analiști
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nimic acțiunea noului guvern al M.S. Regele", dar "ține să lămurească totodată, că membrii săi care participă în guvernul prezidat de Î.P.S.S. Patriarhul, o fac în calitate de foști sfetnici ai tronului, iar nu ca reprezentanți ai PNL"879. Între fruntașii liberali care făceau parte din noul guvern se numără Constantin Angelescu, Gheorghe Tătărescu, dar și Arthur Văitoianu, provenit de la georgiști. La 30 martie, Miron Cristea a demisionat, considerând că prin adoptarea noii Constituții, guvernul său și-a îndeplinit menirea. S-a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Văitoianu, provenit de la georgiști. La 30 martie, Miron Cristea a demisionat, considerând că prin adoptarea noii Constituții, guvernul său și-a îndeplinit menirea. S-a format un nou guvern, condus tot de patriarh, din care făceau parte, în continuare fruntașii liberali Mircea Cancicov și Victor Iamandi. În aceeași zi a apărut și decretul de dizolvare a partidelor politice. Reacția conducerii liberale, consemnată într-un document păstrat în arhiva lui Gheorghe Brătianu, a fost categorică : Dacă am putut admite ca unii membrii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
luat contact cu fostul secretar general al grupării politice pe care o condusese, Constantin Toma, pentru a lua o hotărâre în legătură cu propunerile care îi fuseseră înaintate 896. În același timp, răspunzând unui chestionar provenit din cercurile palatului, referitor la poziția liberalilor față de partidul unic și față de regimul politic din România, Gheorghe Brătianu preciza că liberalii rămâneau adversari ai Frontului Renașterii Naționale, pe care îl considerau "o consecință a unei conjuncturi nenorocite, fără nici o rațiune de stat, fără nici o bază socială și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Toma, pentru a lua o hotărâre în legătură cu propunerile care îi fuseseră înaintate 896. În același timp, răspunzând unui chestionar provenit din cercurile palatului, referitor la poziția liberalilor față de partidul unic și față de regimul politic din România, Gheorghe Brătianu preciza că liberalii rămâneau adversari ai Frontului Renașterii Naționale, pe care îl considerau "o consecință a unei conjuncturi nenorocite, fără nici o rațiune de stat, fără nici o bază socială și economică, fără nici o continuitate cu trecutul"897. Întrebat dacă, în cazul în care ar
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]