6,144 matches
-
Gdzie wschodzi słońce i kędy zapada, (Unde răsare și apune soarele), 1974 Ziemia Ulro, (Ținutul Ulro), 1977 Ogród nauk, (Grădina științei), 1979 The Witness of Poetry, (Martorul poeziei), 1983 Kroniki, (Cronici), 1987 Dalsze okolice (Împrejurimi îndepărtate), 1991 Metafizyczna pauza (Pauza metafizică), 1995 Życie na wyspach (Viața în insule), 1997 s.a. Motivația juriului Nobel: "a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiția precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde". 5. WISŁAWA SZYMBORSKA, 1996 - literatură "Poezie:" De ce trăim (1952) Întrebări către
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]
-
și chiar cu Dumnezeu însuși. Conform susținătorilor teoriei astronauților antici, acest loc care se întinde pe o zonă de peste 1.600.000 de km, între Florida, Bermude și Porto Rico a fost și este gazda a numeroase fenomene fizice și metafizice neexplicate. Există energii stranii care pot să ajute în a explica de ce piloți, marinari și căpitani de vase au intrat în zonă și nu au mai fost văzuți și nu s-a mai auzit nimic de ei. Se pune întrebarea
Răpiri stranii () [Corola-website/Science/329210_a_330539]
-
avea gemeni, ceea ce îi mai alină suferința provocat[ de pierderea fiicei). Titlul lucrării este expresiv, reprezentând atât latura figurată, cât și cea proprie a "eclipsei". Ambele conotații marchează atât temporal romanul (acțiunea se desfășoară în perioada 1998 - 1999), cât și metafizic (romanul este împărțit în patru capitole, care evidențiază fazele unei eclipse). Trăirile personale ale Haybei în perioada post traumatică coincid cu fazele eclipsei, aceasta trecând treptat de la viața desfășurată mai mult noaptea, în "umbră" (când nu interacționa cu nimeni și
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
numită "Tanzimat", pătura intelectuală va lupta prin intermediul literaturii să modernizeze statul turc și să-l apropie de Occident, intrând în conflict cu marele vizir de la acea vreme, Ali-pașa, care era prea conservator. Operele sale reflectă o întreagă paletă de reflecții metafizice, lăsând temele politice pe plan secund. Tema morții este explorată de Abdulhak Hamid Tarhan, considerat a fi cel mai de seamă poet liric turc. Durerea cauzată de pierderea soției a dat naștere poeziei Mormântul „Makber”, o capodoperă a literaturii turce
Abdulhak Hamid Tarhan () [Corola-website/Science/330938_a_332267]
-
sunt modernizate. De asemenea, Fethullah Gulen este implicat activ în dezbateri sociale privind viitorul statului turc și islamismul în lumea modernă. Acesta susține numeroase cursuri, seminarii și conferințe pe diverse teme printre care: moralitatea, iubirea de Allah, importanța rugăciunii, viața metafizică, Coranul, zakat-ul. Fethullah Gulen s-a născut în data de 27.04.1941, în localitatea Erzurum din estul Turciei. În anii `50, acesta și-a completat studiile și educația religioasă sub îndrumarea a diverși învățați sufi. Gulen a primit primele
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
grec și doctrina creștină, ce a ajuns să definească, în cele din urmă, filosofia catolică. Aquino a pus mai mult accent pe rațiune și argumentare și a fost unul dintre primii care au folosit noua traducere a lucrării epistemologice și metafizice a lui Aristotel. Aceasta a fost o detașare semnificativă de gândirea neoplatonică și augustiniană care a dominat în mare măsură scolastica timpurie. Aquino a arătat cum este posibil să preiei mult din filosofia lui Aristotel fără să cazi în „erorile
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
înțelegere oferit de religia musulmană. Astfel, organizarea sistemului filosofic pornește de la încercarea de a exprima un adevăr demonstrabil cu privire la conținutul revelației coranice, încercare asimilată deseori gândirii teologice. În timp ce "falsafa" a fost stimulată de raționalismul grecesc - pornind de la logica aristotelică și metafizică - s-au dezvoltat deopotrivă direcții de gândire divergente. Principiul rațional invocat de filosofi precum Al-Kindi (n.801-m.873), Al-Farabi (n.870-m.950) si Ibn Sina (n.980-m1037), s-a confruntat cu nevoia cultivării experiențelor spirituale, astfel că sufismul
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
ar fi făcut parte dintr-un ordin, cu toate că „pare informat de întreaga gândire mistică”. Experiențele sale spirituale au fost transmise de discipolii săi sub formă de povestiri, până a fi consemnate în scris, iar ansamblul lor este „de o calitate metafizică și spirituală neprețuită”. Abu Yazid nu a scris, cugetările sale au fost adunate ulterior de discipolii săi, mai apoi consemnate în scris de cei a căror activitate se învârtea în jurul misticii. Maximele de acest gen sunt denumite shatahat în istoria
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
precum și interjecțiile, inversiunile ori cuvintele folosite în forma lor arhaică, sugerează, ici și colo, o atitudine ironică, adesea contrapunctică a poemului față de realitate și a poetului față de destin. Chiar lipsa de fermitate acuzată anterior ascunde o indecizie funciară, o legănare metafizică, o lene creatoare care dă senzația de perspectivă a realității dinspre vis și metafizic. Trecerea la Exerciții de transparență (1983) se face printr-un poem amplu cu douăsprezece părți și epilog, Vizionarea unui poem. Aici poetul își trădează, printre rânduri
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
o atitudine ironică, adesea contrapunctică a poemului față de realitate și a poetului față de destin. Chiar lipsa de fermitate acuzată anterior ascunde o indecizie funciară, o legănare metafizică, o lene creatoare care dă senzația de perspectivă a realității dinspre vis și metafizic. Trecerea la Exerciții de transparență (1983) se face printr-un poem amplu cu douăsprezece părți și epilog, Vizionarea unui poem. Aici poetul își trădează, printre rânduri, câteva slăbiciuni și secrete ale facerii poemului („Priviri furișe printre lucruri/ totul în notații
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
al-hakim” (înțeleptul). În urma unui vis considerat cu semnificație în care i s-a cerut să renunțe la astrolab, al Tirmidhi renunță la acesta. Cu toate acestea, cercetători contemporani îl consideră "primul sufi care a avut o anumită cunoaștere a învățăturilor metafizice și cosmologice ale grecilor”, ”teoretician minuțios și prolific”, cu ”anumite influențe elenistice”. La vârsta de 28 de ani, al-Tirmidhi realizeaza pelerinajul ("hajj") la Mecca și în drum vizitează Basra, un centru major de învățătură islamică în Irak. Experiența sa la
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
la conținutul romanului, același critic afirma în 2014 că fresca galactică descrisă în romanul pus sub emblema Uezen este tributară operelor spațiale comune..., soluția de rafinament încercată de Ionuț Caragea presupunând o simbioză a motivelor SF „de consum” cu speculația metafizică în descendență biblică. Criticul mai considera că erudiția în materie e concurată doar de strategia lui Ionuț Caragea - în care îl servește și simțul poetic, și detașarea ironică - de a estompa tiparele miturilor de referință, încurcând personajele biblice cu cele
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
mai multe diferențe față de versiunile ulterioare, pe care Poe le-a publicat începând din 1835 cu titlul de „Bon-Bon”. Pierre Bon-Bon este un bine-cunoscut bucătar și proprietar de restaurant francez, cunoscut atât pentru omletele sale, cât și pentru ideile filozofice metafizice. Naratorul îl descrie ca un om profund și de geniu, după cum și pisica sa știa. Bon-Bon, care are „o înclinație către băutură”, tocmai bea niște vin în miezul unei nopți de iarnă cu multă zăpadă, când aude o voce. El
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
cu René Descartes și dictonul său „Cuget, deci exist”. La începutul secolului 17, cea mai mare parte a filosofiei era dominată de scolastică, scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine timpurii. Descartes afirma că multe doctrine metafizice predominant scolastice erau fără sens sau false. Pe scurt, a propus începerea filosofiei de la zero. În lucrarea sa cea mai importantă, "Meditație metafizică", el încearcă anume aceasta, prin șase esee succinte. El încearcă să stea deoparte, cât mai mult posibil
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine timpurii. Descartes afirma că multe doctrine metafizice predominant scolastice erau fără sens sau false. Pe scurt, a propus începerea filosofiei de la zero. În lucrarea sa cea mai importantă, "Meditație metafizică", el încearcă anume aceasta, prin șase esee succinte. El încearcă să stea deoparte, cât mai mult posibil, de toate credințele sale, pentru a determina dacă știe ceva sigur. El constată că poate pune la îndoială aproape orice: realitatea corpurilor fizice
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
existența unui spațiu de trecere spre tărâmul celălalt și acceptarea prezenței unor fenomene miraculoase în viața cotidiană. Peștera de diamant (pe care o vede Iozi în apa din pivniță și Oana în vis) este lumea sacră aflată sub stăpânirea luminii metafizice. Trecerea la lumină este precedată de orbecăirea prin întunericul înspăimântător al necunoașterii. Incursiunea într-un spațiu sacru, adică ascensiunea într-o nouă stare de existență, conține o serie de primejdii precum posibilitatea de a rătăci drumul de întoarcere, așa cum încearcă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de adevar: Distincția metafizică dintre adevărurile necesare și contingente conține implicații ale cunoașterii a priori și a posteriori. O propoziție este cu necesitate adevărată dacă negația ei este contradictorie în sine (și este adevărată în orice lume posibilă). Să luăm ca exemplu propoziția „Toți
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
lui Kant este preocupată de însăși bazele experienței. Trebuie mai întâi să determinăm cum funcționează rațiunea, și care sunt limitele ei, pentru a putea ulterior să o aplicăm corect experienței senzoriale și să observăm dacă poate fi aplicată tuturor obiectelor metafizice. Tema centrală a Criticii Rațiunii Pure este determinarea posibilității, întinderii și limitelor cunoașterii cu valabilitate obiectivă (cunoașterea obiectivă sau științifică are enunțuri ce posedă atributele universalității și necesității - temeiurile ei trebuie căutate în structuri date a priori și nu în
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
legată de aceste afirmații apare odată cu interpretarea lor deoarece nu există o interpretare standard a idealismului kantian. Există două moduri de interpretare care au devenit influente în timp. Prima este cea tradițională și consideră mișcarea centrată în esența pe teza metafizică care operează o distincție între două clase de obiecte: fenomen și lucru-în-sine. Spre deosebire de prima, cea de-a doua se preocupă de două aspecte diferite ale aceleiași clase de obiecte (apariția ca fenomen și imposibilitatea cunoașteri lucrului-în-sine ), fără să considere că
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
secolului XIX. Până într-un anumit punct, această orientare poate fi identificată cu mișcarea idealistă germană, deși kantianismul presupune în același timp acceptarea poziției kantiene pe domeniile filosofiei politice, filosofiei minții, epistemologiei și în special pe etică, pe lângă idealismul său metafizic. Este des asociat cu mișcarea romantică. În anii 1780 și 1790, Kant a încercat să redefinească naiva formulare a idealismului pe care însuși ierarhul și filozoful George Berkeley a dat-o curentului, care presupunea că realitatea fundamentală constă doar din
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
oamenii. Conceptul de animal rațional este des folosit în filozofia scolastică. Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură rațională. Când Descartes ajunge în "Meditații metafizice" la memorabila concluzie „Cuget, deci exist”, se va întreba că „dacă nu cunosc încă cu destulă claritate ce sunt, eu cel care sunt sigur că sunt în așa fel încît de acum înainte trebuie să iau seama cu mare atenție
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
și șarpe se dovedește a fi o legătură magică, directă. Și numai el, care, poate, e un zmeu din lumea noastră, are o putere reală asupra șarpelui”". Textul literar are un pronunțat simbolism, impunându-l pe Andronic ca un centru metafizic al nuvelei. Personajul este un om total care trăiește în același timp în ambele lumi. El își recuperează condiția naturală, deși continuă să trăiască în lumea considerată civilizată, acționând în concordanță cu omologia psiho-cosmică și transformând cotidianul în mister. Andronic
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
acest prilej: „Cartea anului. Un eveniment memorabil în literatura ebraică. Acțiunea cărții "Hahistoria haolamit shel ahavat gvarim" ("Istoria mondială a dragostei între bărbați") din anul 2001 se petrece în anul 2024, și trece în revistă dintr-o perspectivă literară și metafizică avatarurile existenței homosexualilor, inclusiv o prigoană presupusă a avea loc în anul 2013 și întoarcerea în noua Sodomă. O altă carte cu caracter fantastic este Yemey Dagon (Zilele Dagonului), în care se povestește despre dispariția orașului Dagon într-un catastrofal
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
urbană, rapidă, democratică, post-industrială și consumeristă. Nu are familie. E ca un cowboy a cărui viață depinde de viteza și de capacitatea de reacție atunci când intră într-un "saloon". Donald Duck este simbolul politicii sterile de dreapta și al ratării metafizice. Intrarea lui Donald Duck în Bizanț este ceea ce a pățit Europa de est în ultimii douăzeci de ani", scrie Goran Stefanovski "Hotel Europa vorbește despre coliziunea a două lumi, cea a oamenilor proveniți din zona Bizanțului - (Est-Europenii) care bat la ușile Europei
Programul 9 G la Teatrul Național din București, dedicat tinerei generații de artiști by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105858_a_107150]
-
așadar tipic pentru mijlocul anilor "40, în care câmpul din prim-plan se echilibrează în contradicție valorică cu albastrul cerului, acest fundal devine locul predispus spiritualizării. Devine element de statornicie, punct din care Țuculescu reușește să pornească spre chestionarea înțelesurilor metafizice. Arta primitivă, corelată cu ramificările ei în arta populară românească - alt element de statornicie și continuitate - primește aici o însemnătate aparte. "Legendă" ne îndreptățește să o catalogăm în rândul operelor ce definesc ruperea esteticului de mimetic și a mimeticului de
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]