6,183 matches
-
în subcapitolul de final, II. 3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, o încercare de a depăși nivelul scrict descriptiv. Dl. Ghercă încearcă și reușește să stabilească mizele avute de respectivele publicații, să identifice caracteristicele lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și s-a suprapus (a coincis) cu perioada începerii formării științifice în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem în urma cercetării este (pe scurt) o imagine asupra evoluției comunității catolice din România, văzută
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au pierdut însă odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția "statului liberal" și au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În acest context, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca miză principală păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif, prin mijloace moderne. De aceea, presa a fost una dintre cele mai importante și utile pârghii. În ciuda faptului că uneori a cedat în planul realităților seculare, Sfântul Scaun a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și locul acesteia în cadrul Bisericii și a societății moderne (lucrarea la care facem referire a fost girată de Sfântul Părinte, fapt ce a legitimat-o și i-a dat caracter oficial). Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice surprinde miza avută de Sfântul Scaun în raport cu mijloacele de comunicare (aceea de a unifica și coordona întreaga presă catolică prin instituții și evenimente special create și aflate sub controlul Vaticanului) și punctul în care s-a ajuns la finalul evoluției intervențiilor în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
decis să structurăm în acest mod primele două subcapitole (adică să prezentăm inițial informațiile legate de teoria asupra mijloacelor de comunicare, adoptată de Biserică în perioada modernă, stadiul evoluției concepției asupra presei, modul în care ea s-a clădit și miza acesteia) înainte de a prezenta evoluția istorică referitoare la intervențiile pontificale asupra comunicării (unde inevitabil întâlnim completări și o dublare a informațiilor din primul subcapitol), pentru că în economia cercetării noastre, central se situează concepția Bisericii asupra mass-mediei în prima jumătate a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din punct de vedere al caracteristicelor tehnice). Acest capitol este unul mai descriptiv, deoarece am intenționat să realizăm un tablou al publicațiilor catolice din diecezele amintite, prin cercetarea directă a acestor surse (completate de documentele de arhivă), în scopul stabilirii mizei urmărite, a diferențelor și asemănărilor cu publicațiile catolice din Occident, a identificării caracteristicilor de bază, a publicului căruia se adresau, a difuzării lor, a existenței specialiștilor și a asociațiilor de presă. Partea finală a lucrării Modalități și încercări de unificare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la nivel de episcopie, câteva fiind caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit; prin care s-a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturală a credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. 3. Orizont bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării În istoriografia modernă, abordarea presei ca sursă istorică tinde să devină o practică frecventă și protigioasă, întrucât presa reflectă îndeaproape și în mod cronologic evenimentele și impactul lor social. Sursele care au servit drept suport pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
confrunte cu idei și curente de idei diferite, transformări sociale (cu statul de tip modern), fapt ce a condus la regândirea și repoziționarea acesteia din toate punctele de vedere, și adaptarea la noile realități. Mijloacele de comunicare au reprezentat o miză și un mijloc pentru Biserică, în vederea impunerii noilor concepții și viziuni într-o lume tot mai informată. Acest fapt a fost demonstrat de numeroasele documente referitoare la mass-media și de dezvoltarea unei prese și "industrii media" catolice foarte active 56
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă, ci au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de raportare la presă, conform cu cel al grupului din care provenea Sfântul Părinte, ca poziție oficială. Dispute, propuneri și abordări diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică erau rezolvate prin intervenția Papei. O altă miză pe care a avut-o Sfântul Scaun în această perioadă a fost aceea de a deveni vizibil și extrem de important pe scena internațională (ca actor pe scena relațiilor internaționale, nu doar ca autoritate spirituală). Acest rol a fost realizat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presă în special, manifestate prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această era una minoritară. La această situație s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele religioase, etniile și riturile catolice pentru realizarea unor scopuri comune. Mizele presei catolice din România (sprijinită activ și consistent de Vatican), au fost realizarea unității catolicismului din țara noastră și crearea unui cotidian reprezentativ în capitală, care să exprime poziția Bisericii Catolice și care să informeze Statul Papal despre realitățile din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
crea acele organisme de presă care să contribuie la dezvoltarea ei, la specializarea și profesionalizarea ziariștilor. Presa catolică a promovat și mediatizat mesajele transmise de autoritățile ierarhice și de diferitele instituții clericale sau laice, coordonate de autoritatea bisericească. Una din mizele pe care le-a avut Biserica Catolică (nu doar în România) referitor la presă, a fost încercarea de unificare a catolicismului și de manifestare unitară a acestuia în diverse state și la nivel mondial. Ziarele au fost motorul acestei acțiuni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru sprijinirea revistei și a "Societății Presa Bună" au constituit o sursă importantă de susținere a activității acestora. În Lumina creștinului au apărut și numeroase articole care aveau ca scop lămurirea unor teme teologice și explicarea unor informații din Biblie. Miza acestei publicații a fost cam aceeași cu cea a preotului de la amvon, adică: "să-i instruiască pe credincioși, să-i facă să înțeleagă cine este Dumnezeu, ce reprezintă Biserica, ce e bine și ce e rău în lume"586. Materialele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a fost una ce a avut la bază mai mult orgoliile personale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au pierdut odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția "statului liberal"; aceste evenimente au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În contextul sus-numit, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca principală miză păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif; acest deziderat a fost susținut și prin mijloacele moderne, presa fiind unul din cele mai importante și utile pârghii. Organizarea de către Sfântul Scaun a Congreselor și a Expoziției mondiale a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
coincis totuși cu cele ale României. Papalitatea a urmărit consolidarea comunităților catolice din toate statele (mai ales acolo unde confesiunea catolică era minoritară, cum a fost cazul României) și crearea unei ierarhii locale naționale, cu influență în stat. O altă miză a fost și stabilirea unor raporturi și legături diplomatice cu diferite state, care s-au concretizat în diferite tratate (politica Concordatelor)808. Riscul eșuării acestei politici susținute de Vatican de creare a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a implica pe toți cei responsabili de presa catolică (dar mai ales pe publiciștii catolici) în participarea la Congresul general al presei catolice. Inițiativa a fost așadar girată de însuși Sfântul Părinte, care își exprimase interesul pentru acest eveniment, iar miza a reprezentat-o impulsionarea presei catolice, pentru a o pregăti în vederea problemelor curente ale societății, dar și de a coordona toate forțele implicate în acest fenomen. S-a urmărit ca în cadrul acestei activități, toți cei care s-au ocupat de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
confesiunii catolice din România. Proiectele de constituire a unui ziar catolic reprezentativ menit să apară în capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză pentru reprezentanții presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce țin de spiritualitate). Așadar, acest cotidian nu a reprezentat genul clasic de publicație religioasă așa cum erau celelalte reviste și broșuri apărute în țară (cu teme preponderent religioase), deoarece a tratat și subiecte de actualitate (mai ales social-politice și economice). Mizele apariției sale au fost, pe de o parte, de a informa Vaticanul cu privire la realitățile societății românești (dar din perspectiva unor catolici, ceea ce oferea o credibilitate suplimentară), iar pe de altă parte, de a transmite informații și de a trata subiecte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală asupra acestora, s-a trecute la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulau și propagau idei în acest context capătau o nouă semnificație. O altă miză pe care a avut-o Sfântul Scaun în această perioadă a fost aceea de a deveni vizibil și extrem de important în arena mondială (ca actor pe scena relațiilor internaționale, nu doar ca autoritate spirituală). Acest rol a fost îndeplinit și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și nu se implica activ în această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei a fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această confesiune era una minoritară; la situația prezentată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
neschimbată, deoarece Suveranul Pontif era situat în imediata descendență a lui Christos din punctul de vedere al autorității, iar episcopii erau o deviație directă din oficiul pontifical. Sfântul Scaun, în pofida receptării unui filon spiritual care venea din istoria sa îndelungată, miza în continuare pe ideea unei societăți creștine catolice, în interiorul căreia, în raport cu statele, revendica o "potestas indirecta", iar presa a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943 și Șerban Turcuș
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
roman. Nu-mi construiesc personajele pe ființe pe care le cunosc, ori pe mine însumi. S-au scris multe lucruri bune în felul acesta, dar mie mi se pare un fel de antiroman, fiindcă e de fapt o realitate deghizată. Miza și satisfacția cea mai mare în proză menirea adevărată a prozei este să pătrunzi într-o altă experiență, să te identifici cu ea să încerci să afli cum e în pielea altcuiva. Romanul trebuie să creeze și să descopere. Aceasta
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Dimitrie Onciul susține că poporul roman s- a format la nord de Dunăre; miza politică pusă în joc de problema continuității daco- romane a condus la un blocaj între relațiile dintre istoricii români și unguri după primul război mondial. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]