6,561 matches
-
timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase. Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Șcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) și prin platouri și coline cu caracter structural (zona Mănăstirea Zamca, zona Cetatea de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
contactul Socoloțului cu dealurile mai joase, urmând pe sub Tîlva Gabroțului, Izvoarele Băniuței, pe sub Țînțora (pe Ogașul Corbului). Urmează apoi Valea Mare până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
sfinți în picioare, medalioane, scene, este realizată cu economie de mijloace reprezentative dar căutându-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu stil propriu tehnicii adoptate. Icoanele catapetesmei sunt pictate în tehnica ulei, de factură realistă, cu încercări de modelări în clar obscur și cu o redare oarecum perspectivică a spațiului scenelor. Icoanele împărătești și ușile diaconești, de mai mari proporții vădesc o și mai mare apropiere de tradiția picturii de șevalet în tratarea personajelor.” [3] 4. Sfințiri Nu se
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
românesc ca o unitate de viață și trai: "satul nu este o asociație liberă de indivizi în care fiecare să se poată comporta după gustul său, ci o comunitate puternică de viață, un tipar și un factor de transformare și modelare". După Dimitrie Gusti, unitatea socială se manifestă în multiple cerințe de trai ale oamenilor, manifestările sociale sunt de atâtea faluri de câte sunt și trebuințele omenești, și anume: manifestări economice, adică privitoare la satisfacerea nevoilor de ordin material de hrană
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Modelarea dimensională este o metodologie de modelare a datelor favorizând performanța și ușurința în realizarea de cereri SQL, pornind de la o mulțime de măsuri de bază. Metoda a fost dezvoltată de autorul american Ralph Kimball. Strucura utilizată în cadrul modelului se numește
Modelare dimensională () [Corola-website/Science/300058_a_301387]
-
Modelarea dimensională este o metodologie de modelare a datelor favorizând performanța și ușurința în realizarea de cereri SQL, pornind de la o mulțime de măsuri de bază. Metoda a fost dezvoltată de autorul american Ralph Kimball. Strucura utilizată în cadrul modelului se numește schema în stea. Grație inerenței sale
Modelare dimensională () [Corola-website/Science/300058_a_301387]
-
și 1100 m și deține acest statut din anul 1969.Formațiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăți în ruine sau a capului unui corb, de unde și denumirea. Stâncile sunt supuse unui proces intens de modelare și dezagregare. Crestele stâncilor sunt presărate cu ace și turnuri ascuțite și surplombe imense ce indică locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de rocă. Numeroasele excavații din stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse. În apropierea
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Studii și Proiectări Energetice (ISPE). În 1964 Dan Farcaș a început să se ocupe de simularea rețelelor neuronale, beneficiind de colaborarea cu prof. Iurii Nikolaevici Kușeliov de la Moscova. Principalul scop al acestor cercetări erau automatele autoinstruibile. În principiu se căuta modelarea fenomenelor de excitație și inhibiție a neuronilor la apariția, respectiv dispariția stimulilor. În final s-a obținut un model a unei rețele neuronale cu șase straturi, asemănătoare cu cea a creierului. Erika Domokos a scris un program de traducere automată
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
continuă a patului de aluviuni. Comuna Brazi împreună cu cele 6 sate componente se află situată în zone de luncă comună a Ploieștiului și Leaotului, pe partea stangă a acestuia din urmă, excepție făcând satul Stejaru. Din punctul de vedere al modelării actuale a reliefului Câmpia Ploieștiului este afectată în principal de procese de eroziune și acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost puternic influențat de extinderea terenurilor arabile și de defrișări. Prin arături și prin lipsirea solului de protectia vegetației, omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului sunt prezente și urme ale modelării antropice. Astfel
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
lipsește. Regimul modelării actuale a fost puternic influențat de extinderea terenurilor arabile și de defrișări. Prin arături și prin lipsirea solului de protectia vegetației, omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului sunt prezente și urme ale modelării antropice. Astfel, cea mai extinsă acțiune antropică o constitue arătura, la care se adaugă folosirea numeroților fertilizatori ce au modificat ph-ul solului. În cadrul modelării antropice a reliefului trebuiesc menționate și cele 158 de movile presărate neregulat pe tot podul terasei
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului sunt prezente și urme ale modelării antropice. Astfel, cea mai extinsă acțiune antropică o constitue arătura, la care se adaugă folosirea numeroților fertilizatori ce au modificat ph-ul solului. În cadrul modelării antropice a reliefului trebuiesc menționate și cele 158 de movile presărate neregulat pe tot podul terasei Bănești, și care sunt puse pe seama popoarelor migratoare ("aceste movile constituind de fapt tumuli cu dimensiuni de 3-4m înălțime"). În cadrul comunei Brazi, ca forme
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
dau naștere la câteva tipuri de excavațiuni: cratere simple, caldere, maare. Au formă de pâlnie și rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani. Modelarea versanților se face prin alunecări, prăbușiri, solifluxiune și șiroire. De multe ori în interiorul acestor cratere se formează lacuri. La vulcanii activi, o nouă explozie reactivează și intensifică modelarea craterului. Un tip aparte rezultă prin prăbușirea lavei bazaltice consolidate de tip
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani. Modelarea versanților se face prin alunecări, prăbușiri, solifluxiune și șiroire. De multe ori în interiorul acestor cratere se formează lacuri. La vulcanii activi, o nouă explozie reactivează și intensifică modelarea craterului. Un tip aparte rezultă prin prăbușirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian; este craterul puț (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidată, prezintă pereți verticali, iar în interiorul lor se găsesc adesea lacuri de lavă (lacuri de foc
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
uscat, unde se fac simțite simultan : Relieful litoral este în general format din trei fâșii geomorfologice : Litoralul actual este fâșia de teren pe care apa mării poate înainta sau se poate retrage și pe care se face simțită acțiunea de modelare a valurilor, curenților și mareelor. În zonele unde fluxul și refluxul sunt importante, cum este de exemplu golful Fundy din Canada, pe coasta atlantică, lățimea sa poate atinge până la 15 km, iar denivelarea între flux și reflux până la 20 m.
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
țările unde există maree, linia „litoralului” este în mod convențional fixată la limita fluxului, partea submersă temporar (zona tidală dintre linia de bază a refluxului și „litoral”) aparținând domeniului apelor interne ale statului, aidoma lacurilor și râurilor. Agentul principal al modelării reliefului litoral este apa mării, prin formele sale specifice de mișcare. Valurile reprezintă principala formă de mișcare a apelor marine (în condiții normale este de câțiva metri). În zona de țărm, valurile se manifestă prin trei procese: În afara valurilor provocate
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
uedurilor din regiunile înalte, glacisul pătrunde în interiorul acestora sub forma unor golfuri conice (conuri de eroziune). În schimb, spre aval glacisul trece pe nesimțite într-o câmpie de acumulare ("playa" sau "bajada") ce se suprapune în general depresiunilor endoreice. La modelarea glacisurilor de eroziune iau parte procese complexe: dezagregarea și alterarea, scurgerea în pânză, șiroirea și eroziunea laterală. Dezagregarea și alterarea rocilor este mai intensă pe abrupturile neprotejate de sol sau de vegetație, care delimitează glacisul (pedimentul) către amonte. Aceste procese
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
retragerea paralelă a versanților, lăsând spre aval suprafața netedă a glacisurilor. Pentru înlăturarea sfărâmăturilor de rocă intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
unor pante abrupte și în continuă retragere. Glacisurile au fost semnalate și în alte zone, dar cu o frecvență mult mai mică. O dezvoltare mai mare o au în regiunile periglaciare. Formarea și tipurile de glacisuri sunt în funcție de condițiile de modelare, de rocă, de locul de formare. În literatura geomorfologică au fost făcute o serie de clasificări: Pentru țara noastră Gr. Posea evidențiază următoarele tipuri: Evoluția glacisurilor este marcată de extinderea și scăderea altitudinală a suprafețelor netede, precum și de retragerea tot
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
zonele granitice din Carpații Meridionali și Orientali, în care predomină distrugerea rocilor ca rezultat al gelivației, și un alt gen specific zonei hercinice a Dobrogei, care reprezintă un relief peneplenizat. Datorită proprietăților fizice și chimice și a condițiilor specifice de modelare, în granit se conturează următoarele forme: Arena granitică apare în climatele calde și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
uscare accentuată, argila poate ajunge până la stricarea coeziunii particulelor componente, fiind ușor pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ele pot fi modelate de șiroire, alunecări superficiale. Dacă nisipul nu conține liant el este afectat de creeping sau spulberat de vânt. Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare. Aspectele cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc în regiunile cu climat arid și semiarid, și în special în cadrul regiunilor deșertice, care oferă cele mai favorabile condiții
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
având o rezistență destul de mare, asemănătoare cu cea a gresiilor. Se găsesc în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile cuarțoase curate, prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de modelare principal. Pentru nisipurile argiloase procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea. Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin acțiunea șiroirii se formează piramide de pământ sau piramide coafate. O trăsătură morfologică a nisipurilor o creează și dunele, tipice
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ponderea precipitațiilor atmosferice este superioară temperaturilor și vânturilor în ceea ce privește procentul de descompunere a rocilor, de degradare în masă și de eroziune. Astfel, ploile și zăpezile se evidențiază ca fiind cele mai semnificative din punct de vedere cantitativ și calitativ. În modelarea reliefului și degradarea terenurilor nu numai faptul că plouă este important, ci și felul în care plouă. În funcție de intensitatea și durata lor se deosebesc ploi repezi și ploi lente, respectiv ploi scurte și ploi îndelungate. În urma acestor ploi este transportată
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]