8,110 matches
-
de la cititori confirmarea apartenenței autorului la umanitate. O teamă de singurătate, transfigurată cotidian sub forma unui recul față de societate, a izolării într-o "lume proprie". A dori gloria de scriitor e o aspirație la una din iluziile nemuririi pe care modernitatea a plăsmuit-o, în efortul ei de a reclădi o lume fără Dumnezeu. De aceea, orice carte e o mărturie a păcatului orgoliului autorului ei, dezvăluindu-i secreta aspirație de a-și fi propriul fundament. * Modestia înseamnă a-ți fi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
contextualizare. Doar că excesul de raționalitate s-ar putea să rateze ceva din această trăire. * Eșecul politicii de a deveni știință este marcat de finalul tragic al experimentelor secolului XX. * Postmodernismul este expresia unei "dispoziții afective sociale", anume pesimismul, așa cum modernitatea este dominată de un optimism social ce ia chipul progresului. Nu doresc negarea rațiunii, ci așezarea ei pe alte fundamente, care să facă vizibile și zonele mari de iraționalitate (cel puțin aparentă) manifeste în existența noastră. Sunt animat de speranța
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în care ne raportăm la timpul liber: avem o așteptare a lui, ne imaginăm ce-am face dacă am fi liberi în timp ce muncim etc.; timpul liber se petrece, în vreme ce perioada de lucru este un timp ce parcă stă în loc. * În modernitate nu individul este fundamentul tuturor lucrurilor, ci societatea. Asta implică o depersonalizare, ce permite o continuă reinterpretare a omului în funcție de interesele puterii. * Existența pendulului dă seama de dorința noastră de a substanțializa timpul, de a-i da o formă perceptibilă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Izolarea cititorului în cărți este semnul dorinței de a închega o altfel de comunitate, în cadrul căreia are libertatea de a-i alege membrii pe baza a ceea ce au mai bun în ei. Kierkegaard dă seama de strigătul creștinismului în plină modernitate, de încercarea instaurării credinței în limitele rațiunii și în contextul "omului nou". Frumoasă ideea lui G. Liiceanu: ceea ce leagă cititorii unui jurnal de autorul lui e aceeași dispoziție afectivă (Întâlnire cu un necunoscut, p. 286). Ar fi vorba de o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lumii contemporane modurile de viață anterioare? Cărei exigențe îi corespunde privirea disprețuitoare pe care omul contemporan o aruncă "lipsei condițiilor civilizate" în care trăiesc cei ce vor să-și conserve modurile de-a fi în care s-au născut? Confirmarea modernității noastre și a progresului, la care ne închinăm, cere să eliminăm orice formă de existență tradițională ce mărturisește că se poate trăi și în afara progresului, după alte coordonate decât cele ale tehnologiei industriale. Țăranii noștri, cu haznaua în grădină și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ca nație, întârzierea cronică în Istorie, mișcându-de continuu în urma Occidentului și la mare distanță de el. După atâtea neamuri perindate prin acest spațiu comunitarul noi pe care ar trebui să-l formăm ca români are un fundament predominant lingvistic. Dacă modernitatea n-ar fi impus moda statului național cred că ne-am fi zbătut și acum la periferia altor națiuni. Un popor nu se face pentru că așa e moda, ci datorită chemării pe care o au diferite comunități de a închega
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la fel"! Ideal de scriitor: să creeze cât mai multe meme. Doar așa îi poate fi asigurată replicarea în mintea altora, făcând astfel să conteze ceea ce propria-i conștiință a produs. Este sensul tare al formei de nemurire pe care modernitatea a așezat-o în locul supraviețuirii sufletului în lumea de dincolo postulată de creștinism. Altfel spus, supraviețuiește sufletul ce reușește să se multiplice cumva în alte suflete. O nemurire comunitară și istorică. Pentru modern Raiul ia forma monumentului. * Apariția antropologiei pare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
salvat de trecerea sa în zona reactivă a societății. * Aplaudacii s-au camuflat sub un nou nume: analiști. * Ca bărbatul să nu se plictisească Dumnezeu a adus pe lume femeia; pentru a da o ocupație femeii a inventat banii. * Odată cu modernitatea Occidentul își întoarce fața de la transcendență către modul de-a fi al omenirii. Se naște o lume centrată pe existența sa, în intervalul dintre sine și propria-i reflecție mentală constituindu-se științele. Idealul (constituit ideologic) îl constituie preocuparea omului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
întoarce fața de la transcendență către modul de-a fi al omenirii. Se naște o lume centrată pe existența sa, în intervalul dintre sine și propria-i reflecție mentală constituindu-se științele. Idealul (constituit ideologic) îl constituie preocuparea omului față de om. Modernitatea este inevitabil narcisistă, petrecându-și timpul (ce capătă numele de Istorie) admirându-și chipurile. Închiderea acestei lumi în propriul mod de-a fi, în obsesia față de propria existență, în finitudinea raportării la Istorie, este dezvăluită de valorile pe care le
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
-și forma în elanul acestei tinderi către Divinitate, se trezește aruncat în anonimatul impersonalului se (care este chiar modul de-a fi al societății) și nevoit să-și fie propriul fundament. Pentru a-i lăsa o rază de speranță ideologiile modernității dezvoltă un surogat al mântuirii: Progresul, ce-și așteaptă continua venire în orizontul viitorului. Este momentul în care copiii devin mediatori ai mântuirii personale, ei fiind calea de acces la viitor. Pentru asta era nevoie de o formă de memorie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu ne reprezintă. Este una din modalitățile înstrăinării față de propriul destin. Câte mame iubitoare stau în fața pușcăriilor! Semn că iubirea nu este suficientă. * Odată cu vârsta începi să observi semnele destinului pe chipurile celorlalți. * A fost nevoie de accentul pus de modernitate pe gândire pentru ca scriitorii să capete rolul social pe care-l au de atâta timp, înnobilați de truda într-ale spiritului. Avântul comunicării și tehnicilor de reproducere a informației conduce la situația în care scriitorii încep să depășească numărul cititorilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din vreun conservatorism programatic, ori din cine știe ce limitări, fără leac, ale resurselor lui creatoare, ci din - multiple - cu totul altfel de rațiuni. Autorul Baltagului și al Crengii de aur avea alte opțiuni și priorități decât să i se recunoască neapărat „modernitatea” și, în linia mare a operei sale, a scrierilor sadoveniene majore, a rămas consecvent cu sine însuși. Dar dacă „analiza psihologică” îi este, ca analiză (cu tot ce înseamnă această subliniere), străină, trebuie oare dedus de aici că romanele sale
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
definitorii, din Baltagul, indiscutabil: o capodoperă, poate conduce nu numai spre un răspuns (argumentat) de dat întrebării tocmai formulate, ci - prin el - și la o altfel de abordare a raporturilor poeticii sadoveniene a romanului atât cu „tradiția”, cât și cu „modernitatea”. Tot ce precede în Baltagul începutul „anchetei” propriu-zise a eroinei pare a se reduce, din punctul de vedere care ne interesează aici la „notații” descriptive (natură, portrete, atmosferă) și momente, secvențe narative pregătitoare: și funcționale doar ca atare. Așa pare
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
basse province) ar fi lipsite de interes, de dramatism și complexitate. Iar cultivându-le acestora deschiderile și irizările simbolice, mitice, n-a mers spre tipare ale „romanului parabolă”. Tot atâtea „motive” care au funcționat ca obstacole în ce privește recunoașterea modernității (nu a apartenenței la „modernism”) discrete, „litotice”, surdinizate și subtile, de o mare finețe în formula ei stilizantă, proprie artei romancierului Sadoveanu, în aria operei sale majore. 25 martie 2006
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a creat pe această cale o viziune ce avea înfățișarea sistematicului și comprehen¬sivului în ceea ce privește istoria și cultura acelui spațiu al Europei, Răsăritul, ce nu putea să înfățișeze altceva decât o etapă depășită, arsă, în evoluția către gloriosul spirit al modernității. Abia ceea ce s-a petrecut în filosofia apuseană a veacului XX a putut reprezenta o posibilitate de reală evaluare a gândului în înfățișarea sa bizantină. Este vorba, desigur, de reacția pe care fenomenologia și existențialismul au exprimat-o față de pretențiile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu atât a unor teme sau concepte, a unor motive filosofice noi, cât a accentelor și insistențelor sau a nuanțelor care marchează stilul unui autor. Probabil că ar trebui să căutăm în spatele acestei înțelegeri a filosofiei o atitudine diferită de modernitate în ceea ce privește conceperea libertății. A gândi liber în modernitate înseamnă a gândi dezlegat de constrângeri, a te situa în afara oricărei căi spirituale ce te-ar limita prin rigoarea sa, ceea ce pentru bizantin ar fi fost împotriva ideii sale despre filosofie. Dacă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unor motive filosofice noi, cât a accentelor și insistențelor sau a nuanțelor care marchează stilul unui autor. Probabil că ar trebui să căutăm în spatele acestei înțelegeri a filosofiei o atitudine diferită de modernitate în ceea ce privește conceperea libertății. A gândi liber în modernitate înseamnă a gândi dezlegat de constrângeri, a te situa în afara oricărei căi spirituale ce te-ar limita prin rigoarea sa, ceea ce pentru bizantin ar fi fost împotriva ideii sale despre filosofie. Dacă există o libertate în gândire, și ideea era
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cursul în Apus, recursul la Platon sau Aristotel joacă cel mult rolul unui loc comun, unei referințe ce nu oferă altceva decât reperele necesare unui gânditor pentru a-și dovedi originalitatea propriului discurs. Renașterea pregă¬tește în spațiul discursului filosofic modernitatea, ceea ce este echivalent cu o masivă ruptură în tradițiile meditației filosofice. Tocmai această folosire într-un fel tot mai impropriu a ideilor și temelor clasicismului grec, crezându- se că ar fi de fapt o reluare a preocupărilor anticilor, a putut
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
logoi. Experiența pe care bizantinul a făcut-o în fața lumii era aceea a descoperirii unei taine mereu mai adânci, niciodată epuizabile. Putem sesiza aici care este diferența între modelul cognitiv bizantin și ambițiile sub care a stat teoria cunoașterii în modernitatea europeană apuseană, mai ales ceea ce s-a numit cunoaștere științifică. O asemenea comparare atrage atenția asupra relativității modelului care a descris obiectivitatea și „științificitatea” cunoașterii în timpurile moderne. A vrea să descrii în mod „obiectiv” o realitate anume presupune credința
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sistemic”. Sunt elemente care ar reprezenta serioase dovezi în favoarea tezei că elementele conținute în aceste definiții acoperă realitatea sub care a stat doctrina imperială bizantină. De ce însă Imperiul Bizantin ar fi un exemplu privilegiat pentru dovedirea existenței unei ideologii înainte de modernitate ? Argumentul cel mai semnificativ este situația aparte în care s-a găsit Imperiul Roman de Răsărit atunci când creștinismul a fost oficializat în vremea lui Constantin cel Mare. Trebuia redefinită concepția sub care era înțeleasă relația între împărat și Biserică, între
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe care a dat-o existentei actuale a umanității, rezultată în urma căderii protopărinților. Este identificabilă aici o reală diferență între modul răsăritean de înțelegere a omului și rosturilor sale și ceea ce a conturat spiritualitatea europeană apuseană în discursul filosofic al modernității. Direcția fundamentală pe care a cunoscut-o scolastica latină a Evului de Mijloc, aceea a apofatismului naturii, și-a pus amprenta asupra modului de investigare a naturii umane în antropologia filosofică modernă. Idealul surprinderii a ceea ce este în mod esențial
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
409-410 21 Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, întro inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. 22 III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria și critica literară. Unei scrutări sincronice a fenomenului literar românesc și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dincolo de care nu mai e cu putință decât saltul în neant.”2 Nici că se poate o mai fericită caracterizare a poeziei soresciene a anilor ’65! La Ioan Alexandru sunt vizibile două mișcări contrare: una este a voinței aprige de modernitate, cealaltă - a instinctului vetrei strămoșești: „În versurile lui oarecum nestrunjite sau mai curând stilizat aspre glăsuiește parcă un suprarealist al lumii noastre rurale, un modern ieșit surprinzător dintr-un fecior de țăran ardelean.” 3 Lectura atentă a textelor critice streiniene
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
noastre literare: „Dincolo de sistem și metodă, care îi 1 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 157 2 Pagini de critică literară, vol. V, p. 297 67 grevează gândirea estetică, Mihail Dragomirescu mânuia așadar un grup de idei a căror modernitate și dată de formulare îl așază printre esteticienii europeni.” 1 La moartea lui E. Lovinescu, Vladimir Streinu putea scrie cu seninătate admirativă aceste fraze: „El a fost în ultimii douăzeci de ani factorul principal de progres al literaturii române, prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic...”3 Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică și revoluționară”4; Baronzi făcuse dovada „unei modernități destul de curajoase”5 prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era „un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești”6, notabil fiind la el „realismul intelectual”. Concluzia criticului la acest prim
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]