6,309 matches
-
în gând asta, nu m aledzeam... si nu merdzea de loc, neicusorule; făți idee! Familia mea de la patuzsopt (coborând cătră public) si eu, în toate Camerele, cu toate partidele, ca rumânul imparțial... si să remâi fără coledzi! Tipătescu: Vezi bine! (mușcându-și buzele.) Dar nu ne-ai spus sfârșitul istoriei... scrisoarea. Zoe: Da, scrisoarea... Dandanache: Care scrisoare? Tipătescu: Scrisoarea becherului... Dandanache: Care becher? Zoe: (nervoasă) Persoana însemnată... scrisoarea... de amor... arma d-tale politică, cu care te-ai ales... Tipătescu: Scrisoarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lume! Ce lume!... SCENA V Tipătescu, Zoe, apoi Pristanda Zoe: (coborând precipitat treptele) Ai auzit, Fănică? Ai auzit? Onestul tău d. Agamiță, care reușește, care triumfează, păstrează scrisoarea... Ce trebuie să facă onestul Cațavencu, care n-a reușit, care-și mușcă acuma mâinile, își mestecă turbarea și mă ochește din cine știe ce ascunzătoare? (agitată.) A! Mi-e groază să mă gândesc. Ce face Cațavencu? Unde e ascuns șarpele? De unde o să-și arunce veninul asupra mea? Tipătescu: Zoe! Zoe! Fii bărbată... Zoe: (înecată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spus mai sus, În decursul evoluției speciei umane, gura a fost treptat Înlocuită cu mâna, funcțiile sale primare continue să fie prezente. Ne referim În sensul acesta la câteva acțiuni care-i sunt proprii, specifice: a apuca, a ține, a mușca, a zdrobi și a mesteca. Acestea pot fi considerate ca reprezentând „funcții/acte” cu caracter violen, dar și operații ale actului de hrănire, În raport cu apetențele alimentare. Este interesant de subliniat faptul, că la om, gura, În decursul evoluției, va dobândi
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Nici dumicatul, îmbibat cu alcool,/ nu-i stă spre moarte în gât/ Acum așteaptă pieirea a tot ce e bun pe pământ/ Pe cei vrednici i-alungă, iar cel/ ce-nvârtește sapa și plugul/ (povești de demult)/ e lătrat și mușcat de câini asmuțiți/ de acest târâie-brâu cu capul de lut" etc. Toate contribuie la configurarea unei atmosfere sumbre, colorate expresionist, pe care cititorul este undeva invitat, prin intermediul adresării directe, să o trăiască la cote halucinante: "Tu numeri clipele, ciocanele de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
obsesie a alunecării lente în vidul existențial. Nu puține dintre texte meditează pe mai vechiul raport Eros-Thanatos. Dragostea întunecată, care dă naștere și paradoxal ucide, este invocată câteodată, ca un etern Ianus bifrons ("O, dragoste,/ zeu cu două fețe,/ una mușcând-o pe cealaltă,/ însângerând-o,/ insomnie a clipei,/ levitație tristă,/ lentoare..."), mai ales în șirul de invocații având ca pretext drama celor uniți printr-o iubire vinovată. Același zeu multiform, veritabil Hermes contopit cu Hades, pare a-și lumina, succesiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
faci să-l dai jos de pe cal/ aici însă totul se poate/ fu adus un bursuc de oțel/ aport i s-a spus tăvălește-l/ pe acel ce se vrea mai acel // minunat! Strigară bursucii cu toții/ minunat! Am strigat eu mușcat de genunchi/ doar durerea aprinsă suind înspre creștet/ din oțel înfipt cu putere-n rărunchi// în sfârșit m-au găsit, eram singurul care/ vinovat e de-a fi mai puțin vinovat/ eu pe calul meu alb ei bursuci fără număr
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
câmpului se-apropie cu teamă/ Cu răni în palme și pe pleoape, e năuc;/ În răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
disperării cu care este percepută curgerea ireversibilă, irecuperabilă, salutată înșelător cu un Bravo-bravissimo!: "Bravo-bravissimo! dar tu/ privind prin toba spartă a trecutului/ ți-ai permis un respiro, ai surprins/ cum prezentul se apropie bălăbănindu-se/ de mireasa viitorului și o mușcă de buci". Chiar și o exclamație aparent glumeață ca cea care se repetă în Trăiască poezia și marii visători nu poate ascunde ceea ce traversează în filigran întreaga lirică a lui Ioanid Romanescu: regretul marii treceri, ciuda nemascată pentru pierderea iubirii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
geamurile unui acvarium imens" (p. 103). d) metamorfozarea peisajului descris într-un spectacol ce trezește interesul. "Îi conduse pe "multstimații domni" către un alt teren, unde paisprezece țărani, goi pînă la brîu și cu picioarele crăcănate, coseau secara. Tăișurile șuierau mușcînd din tulpinile ce se răsturnau pe partea dreaptă. Fiecare descria cu coasa, în față, un mare semicerc, înaintînd în rînd cu ceilalți. Cei doi parizieni le admirară brațele vînjoase, simțindu-se cuprinși de o venerație aproape religioasă în fața pămîntului atoateroditor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu câți și cu cine, pe Marin Preda, spre a socoti câte lucruri s-a înfrânat să întreprindă, din câte refuzuri se compune statura sa literară și care să fie prețuirea nu numai a unui astfel de gest [...] să nu mușcăm din păcăleala că mâine, acest mâine e întotdeauna sever și ironic, scara valorilor artistice, a notorietății, a circulației culturale va fi cu siguranță aceea de ieri sau aceea de azi.” Din decembrie 1983, Caraion deține o rubrică permanentă de comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
însăși capacitatea de a concepe și analiza noul tip de război îi rămîne străină cetățeanului occidental, și chiar și specialistul în strategie, atunci cînd estimează amenințarea nucleară, se vede prins într-un dublu joc între rațional și demențial, care își mușcă unul altuia coada. Cît despre cetățenii Europei de Est, aceștia sînt deposedați de opțiunile elementare ale cetățeniei. În această situație, sîntem noi înșine deposedați de orice posibilitate de a interveni pentru a-i ajuta să-și redebîndească drepturile în afara neputincioaselor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
spune că ceea ce îl deosebește pe intelectual în economia de ansamblu a cetății e însușirea lui de a emite idei și a prevedea, pe cât posibil, desfășurările viitoare. Destinul său e să se afle mereu înainte, să-și transgreseze timpul, să muște, cum spunea Eliade, din eternitate. Trăind "sub vremi", el e chemat a le depăși mereu, altfel nu devine ceea ce trebuie să fie și cade sub incidența neantului. Utopia lui e într-un fel și anacronie. Prezența continuă a spiritului critic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Office. 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teama de boala vacii nebune Ziarul ajunge pe masa dumneavoastră și citiți: „Vaca nebună este printre noi”. Oroare! Dintr-odată nu vă mai vine să mușcați din friptura de vită... Și totuși, v-ar mai fi fost atât de frică dacă ați fi citit un titlu precum: „Cazuri de encefalopatie spongiformă bovină identificate în orașul Pas-de-Calais”? Nu, cu siguranță ați fi devorat antricotul cu multă poftă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bărbătești, mașina de nituit și ochelarii de pro-tecție nu se potrivesc câtuși de puțin cu coafura ei conservatoare. Așezată pe un scaun înalt de regizor de film (vezi numele ei scris pe spătarul scaunului), cu un sandviș, din care a mușcat, în mâna stângă, Rosie reprezintă un icon pe care este greu să-l etichetezi ca femeie sau bărbat. Ea pare mai degrabă o reprezentare umoristică a androginului, o caricatură a combinației femeie-bărbat, decât întruchiparea muncitoarei se-rioase, hotărâte să preia sarcinile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vs/ de limbile actuale). Salutînd definirea semnului ca arbitrar, Émile Benveniste (1939, Nature du signe linguistique) îl contrazice însă pe Saussure în interpretarea noțiunii de arbitrar pe care o corelează relației semnificant/referent (cf. celebra frază saussuriană "Cuvîntul cîine nu mușcă") și nicidecum legăturii semnificant/semnificat care este o relație necesară, o "consubstanțialitate". De fapt, însuși Saussure evidențiase indisociabilitatea celor două entități ale semnului în pregnanta metaforă a foii de hîrtie cu rectoul și versoul inseparabile, dar și în formularea (din
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exemple tipice ale unei asocieri "naturale" de semnificanți cu sunete (cu toate acestea "cocoșul german" cîntă /kikiriki/, în timp ce "cocoșul englez" cîntă /cock-a-doodle-doo). Mai frecventă însă decît această motivare la nivelul marginal în limbă (cf. pertinența formulării saussuriene: "Cuvîntul cîine nu mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
visezi pisică, nu-i lucru curat; dacă visezi alte animale (vaci, porci) este semn de boală; dacă în vis îți cade un dinte, îți va muri unul dintre apropiați; dacă visezi câine înseamnă că ai un dușman dar dacă te mușcă înseamnă că îți va face un rău" (C.Ș., 68 ani, Neamț). Unele relatări sunt și mai interesante, pentru că se combină starea de vis și cea de veghe. "Eram foarte tânăr când încercam să învăț o rugăciune. Nu era grea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nuntă românești). Simbolizat metaforic ca o superbă felină, sentimentul iubirii ia forma agresivă a leoaicei care pândisen încordare mai demult. Întâlnirea cu Iubirea e violentă, imprevizibilă, având forța unui impact resimțit fizic: Colții albi mi ia înfipt în față / Ma mușcat leoaica azi de față. Toată secvența e dominată de verbe, numai că prezența activă, agresivă este sălbăticiunea vânată, nu vânătorul. Scenariul bazat pe motivul vânătorii pare a reedita astfel un mit, într un spațiu originar, neconfigurat încă deplin. Întâlnirea „fațăn
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
preconștiente. în realitate, legătura aceasta are o semnificație infinit mai profundă. Leagănul culturilor mitice este Orientul, unde șarpele apare frecvent. El se tîrăște prin praf și nu are nici o posibilitate de a se înălța. Mușcătura lui veninosă e mortală. El mușcă pe neașteptate, Ară șanse de scăpare. Cum de știa omul primitiv că, transpuse în plan psihic, aceste trăsături se aplică vanității? Vanitatea înseamnă lipsa elevației sublime și spirituale (orbire afectivă). Omul este pradă vanității, fără să prevadă pericolul care îl
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
multiple și pămîntești (reprezentate de măr, simbol al pămîn-tului). Satan-șarpele (simbol al seductibilității vanitoase a omului și al tentației de a exalta dorințele) îi șoptește omului promisiunile lui mincinoase (simbol al falselor promisiuni de satisfacție subconștientă). Devenit vinovat după ce a mușcat din măr (optînd pentru dorințele multiple și nu pentru cea esențială, pentru apelul "spiritului"), ființa devenită conștientă, omul ieșit din animalitate, supus de acum înainte principiului răului și vanității, este expus chinurilor: Adam, simbol al umanității născînde, este alungat din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
SALLY: Nu vreau să dau naștere unor zvonuri, dar... (Urmează o bârfă picantă despre Sue. ) Bob ar fi făcut mai bine să evite cursa, să schimbe subiectul sau să încheie conversația. Sally a aruncat o momeală din care el a mușcat și este gata să fie prins și tras ca un pește. Alte două expresii favorite sunt: "Să nu mă înțelegeți greșit", care înseamnă "N-o să vă placă ceea ce o să vă spun, dar nu-mi prea pasă" și "Nu-i vorba
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de elevi. Atenția elevilor e remarcabilă. Nici un incident, nici o notă falsă, momente rare am trăit în acest colegiu, în mijlocul adolescenților din La Goutte d'Or. A doua zi, vedem că articolul jurnalistei începe cu aceste cuvinte: "Ieri, un elev a mușcat un supraveghetor". Nici un cuvânt despre ședința de prezentare, numai un articol despre "sălbaticii" din La Goutte d'Or, de ce nu canibali? Fără să cred că jurnalista și cu atât mai puțin ziarul sunt rasiști, mi se pare evident că acest
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca "ecvestru", "tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. semem [sememe]. 1. Setul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al lui Faraon și interpretarea înțeleaptă pe care o face Iosif. În credințele amerindiene, reacția la un eveniment trebuie să fie aceeași, indiferent dacă acesta a avut loc în realitate sau în vis. Când un indian cherokee visează că este mușcat de un șarpe, este tratat ca și cum ar fi fost într-adevăr mușcat; altfel, locul s-ar umfla, s-ar produce obișnuita ulcerație, deși pot trece ani buni până la apariția lor. Spiritul unui șarpe este cel care l-a mușcat în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este mușcat de un șarpe, este tratat ca și cum ar fi fost într-adevăr mușcat; altfel, locul s-ar umfla, s-ar produce obișnuita ulcerație, deși pot trece ani buni până la apariția lor. Spiritul unui șarpe este cel care l-a mușcat în vis (Frazer). Și în tradiția musulmană visul ocupă un loc privilegiat. Există mii de tratate de oniromanție scrise în limba arabă. Musulmanii împart visele în două categorii: visele veridice (inspirate de Dumnezeu) și visele mincinoase (inspirate de demoni). Primele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]