7,693 matches
-
am lăsat lui cutare (urmează portretul). Cînd pun jos telefonul, mîinile încă îmi tremură de efort. *O ascult pe Monica Lovinescu (un comentariu referitor la faptul că autoritățile nu au dat curs invitației Centrului Beaubourg de a-i avea ca oaspeți pe Ana Blandiana, Sorin Mărculescu, ștefan Augustin Doinaș și Mircea Dinescu) și mă gîndesc la risipa de nervi și la tenacitatea folosită de ea pentru a face posibil un bine care mîine va fi uitat. Rezistența sa vine, probabil, din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o mică poveste, de care-mi amintesc, contrariat, ori de cîte ori trec pe acolo. Pe scurt, iat o. La ultima vizită a Ceaușeștilor în Bacău, seara, ei i s-a făcut, nitamnisam, poftă de alune sălbatice. De la Casa de Oaspeți, securiști și activiști au sunat în toate părțile: la Gospodăria de Partid, la Direcția Silvică, la Stațiunea de Cercetare de la Hemeiuși. Au sculat mai multă lume din somn, dar degeaba. Nimeni n-avea, doar să caute în cuiburi de veverițe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
era originară din părțile Fălticenilor. Încercam să obțin date În legătură cu Anastasia Cichirdic, proprietară de moșii, Înmormântată lângă biserica din Lămășeni. (A stăpânit cândva, În secolul trecut, casa În care se află azi „Galeria oamenilor de seamă”). I-a avut ca oaspeți, Între alții, pe B. șt. Delavrancea. Îi plăcea să primească fețe simandicoase, să dea mese. A adus pe cheltuiala sa, de la Viena, ceasul din turnul bisericii Adormirea, ctitoria familiei Gane. Ulterior, casa devine proprietatea Lovineștilor (avocatul Octav Lovinescu). 586 25
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ungro-Vlahiei, Iosif Gheorghian, era frate cu mama lui Vasile Ciurea. Originari din Botoșani, erau copiii protopopului Gheorghe Gheorghian. 137 Nicolae Comino, magistrat, pianist de forță, pe care George Enescu voia să-l aducă la Filarmonica din București. I-au fost oaspeți deseori, pe str. ștefan cel Mare din Fălticeni, Aurel Băeșu, Ion Dragoslav, Vasile Ciurea ș.a. Pictor amator de talent, cutreiera Împrejurimile orașului, cu prietenii amintiți, pentru a surprinde peisaje frumoase, insolite. Aurel Băeșu i-a făcut portretul. Soția lui Comino
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vălul de pe munca mea devotată pentru țară!! Tatăl muzeului 140 Însă este mutat la Suceava. Începe să se aștearnă din nou praful peste lucrurile trimese de mine la (...) „Galeria oamenilor de făcut portretul lui Vasile Ciurea. Era bine primită, ca oaspete ales, și Maria Mihăescu, pictoriță de talent, În egală măsură și sculptoriță. 138 E vorba de Ion Roman, profesorul din București, prietenul lui E. Lovinescu. 139 Aluzie la faptul că m-am zbătut pe lângă forurile culturale județene, pentru a se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a La data de 11 iunie, anul 1977, Într-o sâmbătă, era o zi liniștită de vară. Trandafirii Înfloriți răspândeau parfum Îmbătător, iar livezile din Lămășeni erau În stăpânirea grangurilor și altor păsări cântătoare... O mașină de Iași adusese trei oaspeți necunoscuți 202 și unul cunoscut (de la Suceava)203. Când s-a Înserat, am intrat În sufragerie, să urmăresc emisiunile micului ecran. Fiind semiîntuneric, dau să mă așez pe un scaun. Pipăi și descopăr prezența unui obiect pufos. Era o pălărie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Pipăi și descopăr prezența unui obiect pufos. Era o pălărie străină. Am dat alarma. La fața locului a venit și soția - Întrebându-ne a cui va fi fiind pălăria - numită clop dincolo de munți. Am pus obiectul În legătură cu locurile ce ocupaseră oaspeții. Apoi, câți și care dintre ei avuseseră pălărie. Unul singur: prof. I.A.204 - Iași. Cum Îi aflăm adresa? Căci TÎrgul Iașilor e mare... Ne-am convocat În ședință operativă pentru a doua zi dimineața, orele 8 precis. După oarecare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aducă la cunoștință muzeografului E.D. - Suceava descoperirea obiectului, ca să se știe: și totodată să ne dea adresa păgubașului... Obiectul va fi pus la păstrare În bune condițiuni. Zilele treceau și răspunsul zăbovea - motivat. Ne-am dat cu părerea că distinșii oaspeți ieșeni vor repeta investigațiile pe urmele lui I. Creangă și Gh. Trăsnea - fost angajat ca dascăl de către băneasa Anastasia Cichirdik - În 1854, pe seama bisericii Începute a se zidi În 1852 - pe moșia „D-sale” Lămășeni. Totodată, vor aduce și fotografiile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Am luat hotărârea - tot În unanimitate, ca obiectul să fie bine Împachetat: să nu sufere de pe urma contuziunilor - la poștă. Dar, cu aceasta s-a Îndepărtat repetarea vizitei, rămânându-ne o speranță: Când va fi albumul gata. Până atunci adresăm acelor oaspeți deosebite salutări și mulțumiri pentru cinstea ce ne-au făcut, de a vizita doi soți Învățători pensionari dintrun sat cu multă liniște: Lămășeni. și s-a scris acest zapis În 4 exemplare, spre aducere aminte, azi 20 a lunii lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sigur și-ar fi dorit-o. Mulți „anonimi” au mai făcut parte din elita fălticinenilor, chiar dacă n-au avut veleități artistice sau literare. Oricum, odată cu stingerea generației trăitoare a acelor vremuri, uitarea se va așterne, rămânând doar Întrebarea distinsului dumneavoastră oaspete, Abdel Aziz Belal: „Mais comment s’explique-t-elle, cette explosion spirituelle, dans une petite ville?”. Cu stimă, Dr. șandru Ecaterina (Molnar Katy) 854 șERBAN, Mihail 387 1 București, 8.I.1973 Stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru urările pe care mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Teodor Tatos În perioada interbelică. 448 Gheorghe Cazaban. În vacanțele sale fălticenene, era găzduit la d-na Veronica Anastasiu, cu care se Înrudea: scriitorul Alexandru Cazaban, rudă cu Cazabanii, era frate cu mama sculptorului Ion Irimescu. Iscusitul condeier a fost oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl artistului). 449 Aluzie la volumul de schițe O femeie și o picătură de Întuneric, publicat de Teodor Tatos În perioada interbelică. 884 * „Informatorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
eventuală primire În Uniunea Artiștilor Plastici. și Irimescu și Schweitzer-Cumpăna au avut posibilitatea să aprecieze opera artistului fălticenean, socotind-o valoroasă. 929 Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu 559. Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești 560. Am făcut și eu acest lucru cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
până la încrucișarea cu str. Al. Sahia, iar de aici pe C.A. Rosetti până la Vasile Conta și N. Filipescu. în Drumul Taberei, un alt record de lungime și de așteptare. O anume decență ori poate pur și simplu rușinea față de oaspeți i-a făcut pe milițieni să organizeze șirurile tovărășești (așa se cheamă, la noi, cozile, pe străzi cât mai dosnice (în spatele Casei Scânteii, de exemplu) pentru cei care așteptau la Miorița, astfel ca oaspeții să nu vadă, dar mai ales
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poate pur și simplu rușinea față de oaspeți i-a făcut pe milițieni să organizeze șirurile tovărășești (așa se cheamă, la noi, cozile, pe străzi cât mai dosnice (în spatele Casei Scânteii, de exemplu) pentru cei care așteptau la Miorița, astfel ca oaspeții să nu vadă, dar mai ales pentru ca Securitatea lui Ceaușescu să fie asigurată. După plecarea celor doi, serviciile specializate ale Securității, prin cozile lor de topor, au pus pe seama șireteniei lui Ceaușescu blocarea stațiilor de benzină, explicând că șefu a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toate cargourile au făcut cale întoarsă cu produsele necompetitive refuzate, repet, chiar de țara-soră a orânduirii socialiste. Dar numai în industria multilateral dezvoltată s-a consumat enorma plusvaloare a muncii însușită de partid de la proletariatul țării? Dar vizitele miilor de oaspeți, care sunt invitați de peste mări și țări și pe care le suportă statul nostru? Dar ajutoarele materiale cu care pleacă apoi acasă? Dar costul vizitelor numeroase (istorice) în aproape toate țările lumii pe care le face președintele cu familia și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai necesare pentru noi, cei de azi, decât satisfacerea lipsurilor mai sus arătate. Noi să luptăm cu nevoile, cu consolarea că urmașii vor prețui realizările? Sper să-mi dați un răspuns, căci nu înțeleg. Șeful statului primește zilnic vizita unor oaspeți străini: șefi de state sau de guverne, delegații ale partidelor politice sau ale unor parlamente, oameni politici, gazetari etc. etc. Toți la invitația noastră. Formula: La invitația noastră cuprinde și observația de a suporta noi cheltuielile legate de aceste vizite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acestor vizite, care pentru țara noastră ar fi cum nu se poate mai avantajoase, numai aprobări unanime, mulțumiri și felicitări călduroase. Eu unul nu am văzut vreun produs provenit din Pakistan, Coreea de Nord, Islanda sau vreuna din țările africane ai căror oaspeți ne-au vizitat țara la invitația noastră. Am văzut în schimb în țările capitaliste occidentale produse alimentare, îmbrăcăminte, mobile etc. Made in Romania, pe care la noi nu le putem găsi. În aceste condiții, am ajuns să mă întreb dacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Însă, tot greul cade, din păcate, asupra ta și știu sub ce presiune de timp te afli În permanență! Oricum, gândește-te, te rog, la rugămintea mea; să vedem ce s-ar putea face! L-am avut, săptămâna trecută, ca oaspete al Universității pe profesorul Nemoianu; a ținut la Cluj o serie de cinci prelegeri, care au stârnit un interes enorm și care au adunat un public academic (și nu numai) neașteptat de numeros. Cred că prezența dânsului la Universitatea din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rămâneau trucurile unei elite care Încerca, mereu, să negocieze privilegii cu Puterea, În tipica manieră „elitară” dintotdeauna, cu efecte nule sau chiar negative asupra situației generale. Îi scrisesem totuși autorului despre contrarierea cu care citisem descrierea serii În care fusese oaspetele meu. Luni, 22decembrie 1980, aflam din Jurnal, „societate foarte numeroasă, din care rămân până la urmă vreo douăzeci de inși (lumea se foiește, vine, pleacă, un soi de party ca În filmele lui Woody Allen)”. Musafirul clujean părea copleșit sau neatent
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adesea, despre neagra perioadă nazistă, dar și despre ambiguitățile situației politice postbelice. Tac și ascult. „De la un anumit nivel uman, indivizii se Înțeleg instantaneu, să știți. Indiferent de limba, culoarea sau experiența lor”, spune profesoara de germană care lucrează cu oaspeții la DAAD. Prietena mea bibliografă intervine: „Să nu idealizezi. Dacă ar trebui să lucrezi, să trăiești viața zilnică, ai Întâlni repede și viclenia, și răutatea, și invidia”. Berlinul mă avantajează, probabil: nu sunt silit să descopăr rutina, pot căuta doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de vorbă, chiar când Îl rețin mai mult decât ar fi firesc. Pe umăr poartă o geantă totdeauna plină, iar În mână un teanc de plicuri. Începe totdeauna traseul cu casa În care locuiesc. Poate pentru că aici trăiesc mai mulți oaspeți din străinătate, deci scrisorile sunt mai multe. Ziua Începe În jurul orei zece. * Micuța mașină galbenă, parcată chiar În fața casei, sub fereastra mea. „Schreib mal wieder”2, scrie pe portieră. Domnul amabil și pedant iese, vioi, dar fără grabă, din mașină
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vedeam pentru prima dată - era causticitatea față de vechii prieteni. Mai ales față de Noica. Se amuza, surescitat, să descrie servilismul și flateria grotescă a Maestrului În relațiile sale cu profesorii, studenții și amicii, și nu avea vreo reținere a Împărtăși unor oaspeți aproape necunoscuți secvențe penibile din popasurile pariziene ale autorului Sentimentului românesc al ființei, titlu pe care Îl ironizase, de altfel, și În scris. În relatarea sa, mai curând condescendentă decât revoltată, Noica juca rolul de fidel apărător al Marelui Fiu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al Academiei Franceze, nu i se asigură o vilă, cu grădină și ambianță corespunzătoare, așa cum proceda Rinoromânia socialistă cu „clasicii” săi, precum musafirul Însuși. Academicianul francez nu părea insultat. A chemat-o pe Marie-France și a rugat-o să arate oaspetelui micuța ei cameră, ca acesta să se convingă că apartamentul are totuși Încă o Încăpere... Ascultam, și nu prea, miezoasa anecdotă. Expresia de nobilă tristețe a chipului abia văzut, Într-o clipire a destinului, continua să mă urmărească. „Nu mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bănuiesc. Elegant, cordial, detașat, Saul Bellow nu lăsa să se bănuiască tensiunea În care se desfășura, de fapt, vizita, cum avea să rezulte nu doar din romanul menționat, ci și din relatările celor care avuseseră ocazia să discute direct cu oaspetele. Bellow trăia „un fel de psihoză... că este mereu urmărit pe stradă, că peste tot sunt microfoane”, povestește, recent, În Observatorul cultural (119/2000), doamna Antoaneta Ralian, traducătoarea sa În română. „Când a văzut că acolo unde stătea, În locuința
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și cu lumea. * La o săptămână după afectuoasa Întâlnire, am avut prilejul, tot la Berlin, să discut despre Imre Kertész cu o amică newyorkeză, bursieră și ea la Wissenschaft College. Profesoara de filosofie de la Columbia University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]