18,249 matches
-
pentru vina măsluită în ascuns de subversiune, de subminare a puterii politice și a ordinii publice. Chiar dacă sunt precum oile în mijlocul lupilor, creștinii sunt sfătuiți să fie înțelepți ca șerpii și inocenți precum porumbeii. Însă contrar propensiunilor firești ale gândirii omenești, Iisus nu face o deosebire calitativă, valorică, a regimurilor și sistemelor politice pe care ucenicii Săi să le urmeze sau să le respecte. Teocrație, democrație, despotism, „zoocrație”, toate formele de guvernământ sunt de la Dumnezeu. Unele domnii sunt îngăduite de Dumnezeu
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
sunt folosite de Dumnezeu să ne întărească sau să ne încerce credința, alte regimuri politice sânt tolerate, altele ostile, altele indiferente față de credință, toate însă cu un rol în planul divin de mântuire a lumii. Și mai paradoxal pentru înțelegerea omenească, tot după textul biblic, toate guvernele lumii acesteia sunt date pentru o vreme, când se apropie împlinirea profețiilor apocalipsei, pe mâna diavolului. Tot așa pretinsese și diavolul că lumea aceasta este a sa, când l-a ispitit pe Iisus după
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
poarte sabia și să fie mulțumit cu solda pe care o primește, perceptorul trebuie să colecteze taxele dar să nu înșele pe alții, să nu ia mită sau „șpagă”, să nu-și însușească ceea ce nu i se cuvine. Spre deosebire de legea omenească unde de cele mai multe ori nu este crimă atunci când puteai să faci un bine și nu l-ai făcut, după legea divină nu este o binecuvântare și Dumnezeu te poate osândi pentru faptul că ai trecut pe langă rănitul și năpăstuitul
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
misiunea Sa pământească avea să se termine pe „Via Dolorosa” și în moarte pe cruce. De aceea și chemarea primară a Bisericii rămâne înfăptuirea Împărăției lui Dumnezeu prin harul și puterea Duhului Sfânt la care se adaugă efortul și voința omenească liberă de a alege dacă i se închină lui Dumnezeu sau lui mamona. Biserica face deci politica sfântă a cerului, dar prin dimensiunea sa istorică și socială, individuală și colectivă, este oricum parte din politica bună sau rea a acestei
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
a celei creștine și boudaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând știința celor publicate până azi din istoria și limba română, el se află în comoara ideilor și a unor orizonturi fără margini a gândirii omenești. Luxul, starea materială, ambiția și iubirea de glorie, nu au făcut parte din preocupările sale. Eminescu a făcut parte din acea pleiadă de poeți în care exemplaritatea nobleței s-a vădit deopotrivă în viață și în operă. Asemenea atitudini de
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
și dăruind în raportul echivalenței iubirea și nevoia de iubire prin muzică! În toate aceste compoziții, melancolia este subordonată atributivă, firul de maximă conductibilitate a sentimentelor la resorturile sensibilității sufletești. Sunt compoziții care simfonizează viața sufletească dincolo de fluxul trăirilor tipizate, omenești, într-o interioritate a omului lăuntric, numai și numai ideal; sunt compoziții care decodează pentru fiecare un mesaj, căci muzica-i pentru toți. Prin această funcție, operele compozitorului George Natsis in integrum au valoare expresivă pe lângă aceea stilistică, melodică. Ele
GEORGE NATSIS. O MUZICĂ A TOT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374293_a_375622]
-
copil, familie, Biserică și societate. Misiunea lui nu este ușoară, dar poate fi plină de rod dacă efortul său se va îndrepta nu către prezentarea teoretică și distantă a unei religii oarecare, ci către transmiterea unui adevăr care transcende rațiunea omenească, un adevăr capabil să transforme orice suflet de copil întru asemănarea cu Creatorul său. "Educația religioasă sau, mai corect, creșterea copiilor în duhul credinței nu trebuie lăsată doar pe seama profesorilor, ci trebuie să fie rezultatul colaborării dintre familie, biserică și
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
înrobiri de la cei de jos și mai de rând. Dar ce este mai de seamă la El este smerenia Sa și sărăcia și simplitatea. Fiindcă El intră călărind pe un asin, neaducând cu sine nici o pompă și fast nici slăvire omenească. De aceea El singur este Împăratul drept și trăitor întru dreptate, și El este blând, având blândețea în chip deosebit, căci Domnul însuși grăiește despre Sine și spune: "învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima..." (Matei
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
pentru universalitate, pentru eternitate“ („Creștinismul și cultura română“, pp. 28-29). Fără această simbioză riscăm să ne dezrădăcinăm de ethosul românesc, de esența spirituali¬tă¬ții și culturii strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire că noi am creat-o și deci ne putem și lipsi de ea
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
o readucere la starea dumnezeirii. Mai mult, această mare taină ne aduce la o împăcare cu noi înșine și cu Dumnezeu. Potrivit celor spuse de Sfântul Ioan Hrisostom, „în această zi, când Iisus Hristos s-a suit la Ceruri, neamul omenesc s-a împăcat, din nou, cu Dumnezeu. Acum s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte părea imposibilă. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăși se va împăca cu oamenii? Nu pentru că Domnul era vrăjmaș al oamenilor, ci
ÎNĂLŢAREA CA O ÎNTOARCERE „ACASĂ” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378682_a_380011]
-
comun al termenului, ci, ca un loc privilegiat în Ceruri. La fel și pentru ceilalți Apostoli, nu e vorba de un loc obișnuit, comun, ci de un „Acasă” care-i așteaptă la capătul unei înălțări. Este momentul îndumnezeirii naturii noastre omenești și al participării trupului nostru trecător la bunurile veșnice, mai presus de fire, o călătorie în lumina lăuntrică a sufletelor noastre. Prin Înălțare, noi, creștinii ortodocși ne întoarcem „acasă” în lăuntrul ființei noastre, pregătindu-ne să pășim împreună cu Domnul Iisus
ÎNĂLŢAREA CA O ÎNTOARCERE „ACASĂ” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378682_a_380011]
-
om care este capabil de iubire este doritor de fapte bune, de fapte eroice până la sacrificiu suprem. De fapt, a iubi înseamnă a trăi viața celuilalt. Putința de a trăi noi înșine în sufletul altuia este singura și adevărata valoare omenească. Cea mai mare binecuvântare pentru un om, în această viață este aceea ca o altă persoană să-l poarte în gând, în suflet, în rugăciune toată viața și dincolo, în veșnicie. Creștinul trăitor al credinței ortodoxe, care face voia lui
ŞAPTE LUMINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378681_a_380010]
-
Peisaj” (Virgil Potârcă), “Primăvară complementară” (Mihaela Baltag), “Amurg” (Geanina Sfinteș), “Narcise galbene” (Florica Ionescu), “Natură statică” ( Speranța Ștefănescu) “Primăvară” (Elisabeta Stănciulescu),- “Peisaj cu sonde” (Ana Maria Drăgoi), “Compoziție” (Victor Munteanu, “Flori” (Cristian Anghel). Nu lipsesc nici peisajele care înfățișează așezări omenești rurale “Margine de sat” (Valeriu Scărlătescu), “Casă la Aluniș” (Dragoș Minculescu) și citadine: “Primăvară la Breaza” (Corneliu Cubleșan), “Veneția” (Tiberiu Adet), “Trepte la Balcic” (Constantin Mazuru), “Geamie la Balcic” (Mihaela Teodorescu), “Prin Bucureștii lui Mateiu” (Dan Alexiu), “Peisaj” (Valeria Zahiu
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
lumină un simbol,neclară Războiul rațiunii ,nebunia lumii e-un falnic cântec de fanfara! Ard manuscrise ,în lumi interzise,în munții ascunși pământești Tu viscol de vise ,acoperi istorii,vestigii străbune tăinuiești Sub galbene file și arse de vreme, minciuni omenești E -atâta durere, ce pleacă-n tăcere în triste povești! Albă poveste ,secretul din veste ,trece departe ,departe Albă călăuza,secretul otrăvește, ce se pierde-n pădurile deșarte Negura vremii de lume se teme ,suspinul tăcut și aparte Iubirea e
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
ne admirăm unii pe alții și ne zâmbeam parcă mai prietenește,măi tolerant,măi ușurați cu sufletul. Era o stare de adevărată sărbătoare și trăire. Era o zi în care ne simțeam iertați de păcate, hotărâți să păstrăm acele valori omenești care ne fac deosebiți. Ce bucurie pe noi când întâlneam adulții, îi priveam în ochi cu dragoste și spuneam:,,Hristos a înviat!” Au trecut multe necazuri peste noi de atunci, am avut parte de multe restriști, dar această sărbătoare nu
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
neistovită iluzie îi e proprie naturii umane. Toată partea rezervată cronicii sociale contemporane își justifică rostul în roman numai prin raportare la tema fundamental: drama erotică. Petrini mizează totul pe fericirea obținută prin dragoste, e singura lui șansă de împlinire omenească. Căzut din poziția lui social de profesor de filozofie în urma pedepsei pentru crimă, Petrini caută scăparea în eros. Dacă primele două femei, Nineta și Căprioara nu-l afectează prea mult, cîtă vreme șansele lui de realizare rămân posibile, cu Matilda
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
pradă anilor. Roadele lui sunt dulci și parfumate pentru că ramurile pe care se coc sunt umbră a sânului. Fiecare cântec asemănat cu mângâierea e un pârâiaș ce curge din izvor cosmic în fântâniță sufletească, nimic nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în vuietul melodiei dinlăuntrul sufletului omenesc înlăuntrul conștiinței cosmice, cu acest cântec. Frumos, elegant, inteligent cântec! După cum, în taina stâncii de sub care țâșnește izvorul susură porunca „pleacă la fântână!”, în „Cântecul vântului” vuiește sufletul stigând către văzduh, „vin la tine!”. Taine lăuntrice și taine cosmice îl
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Despre știința de a păși cu folos spre locuri care păstreză cele mai proaspete tonuri visate de ochiul omenesc, leac întăritor pentru suflet, se poate rosti uneori un singur cuvânt. O vorbă aflată într-o dimineața te poate urmări o perioadă sau o întreagă viață. Așa mi s-a întâmplat, când cineva a rostit “Germisara”, toponim asociat cu numele
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
ordin. Articolul 1 Se acordă autorizația de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Petru Mușat“, cu sediul în Calea Unirii nr. 15, municipiul Suceava, județul Suceava, pentru nivelul de învățământ „postliceal“, domeniul „estetică și igiena corpului omenesc“, calificarea profesională „stilist“, limba de predare „română“, forma de învățământ „cu frecvență (zi)“, începând cu anul școlar 2024-2025. Articolul 2 Autorizația de funcționare provizorie conferă unității de învățământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Petru Mușat“ din municipiul Suceava, județul Suceava
ORDIN nr. 4.631 din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285808]
-
precum și a tuturor celorlalte reglementări legale în vigoare; ... b) de a solicita acreditarea în termen de maximum trei ani de la absolvirea primei promoții, conform prevederilor legale în vigoare, pentru nivelul de învățământ „postliceal“, domeniul „estetică și igiena corpului omenesc“, calificarea profesională „stilist“, limba de predare „română“, forma de învățământ „cu frecvență (zi)“, dar nu mai târziu de anul școlar 2028-2029; ... c) de a întocmi și înainta Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar raportul anual de evaluare
ORDIN nr. 4.631 din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285808]
-
Când ? De ce ? Cum?; 3. Răspunsul la întrebări și formularea altor întrebări la întrebări; 4. Aprecierea privind întrebările create, modul de cooperare, interacțiune. Problema de discuție este poezia „Baba Iarna", de George Coșbuc. Elevii își adresează întrebări de tipul: * Ce însușiri omenești sunt atribuite de autoare iernii ? Ce acțiuni face Baba Iarna în sat ? * Ce cadouri aduce Baba Iarna ? * Cum arată satul în anotimpul de iarnă ? Cum explicați sintagma : “iarna suflă-n pumnii reci” ? * Când intră iarna în sat ? * De ce iarna are
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
punem accentul pe această unitate fundamentală de vederi care, după Tucci, ar rezulta din faptul că natura omului, fiind în mod fundamental una, una singură sau, oricum, convergentă, ar trebui să fie și soluția la diferitele probleme puse de sufletul omenesc. La comunitatea generică de natură se adăuga în cazul limbii indiene, grecești și latine și comunitatea lingvistică ce releva, cum s-a spus, o comunitate și mai adîncă a unei întregi lumi spirituale. Tocmai la această ultimă comunitate ar trebui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este ătman, sau, atlfel spus, absolutul este spirit. De unde derivă clasica formulă upanisadică: "tat twam asi", acesta ești tu, tu ești în interior brahman: ătman al tău este brahman pentru că brahman este un ătman. Brahman-Ătman cuprinde toate perfecțiunile pămîntești, omenești, mai ales perfecțiunile spirituale, dar în același timp transcende absolut toate determinările empirice, deci și cele spirituale. De aici rezultă posibilă doar o filozofie, o teologie negativă [78], care va vorbi despre Absolut: "neti, neti", nu, nu, sau nimic din
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]