6,319 matches
-
e un spectacol de fantezie, oniric la modul demențial. Nevertebratul politician are o fiică, Ioana Costa, urâtă ca moartea, dar nu lipsită de istețime, știind să se orienteze chiar mai bine decât tatăl ei și astfel ajungând, după pierderea avutului părintesc, din femeie de serviciu, inginer-șef într-o întreprindere și colaboratoare prețioasă a Securității. Alt personaj central e Ninel Aurăreanu, nepot de rabin, fiu al unui militant comunist în ilegalitate, Beniamin Goldmann (Horia Crișan), ucis de poliția politică antonesciană după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
care dintre culaci e ucigașul, apoi își dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa. Un preot bătrân cu chelie, barbă și plete colilii, venit parcă din adâncul veacurilor să țină slujba mortului. Mujicul Opanas îl privește lung, crunt și neguros, strângând în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întoarce lămurită și se apucă de treabă lângă soț. Același mesaj apare în Sper să ne mai vedem, inginer hidroenergetician se întoarce să lucreze în satul natal, sau în Mireasma ploilor târzii, om de știință revenit și el la casa părintească. Și mai apăsat e pus pe ecran în Acasă - Petre Vârlan e muncitor pe un șantier de construcții și se întoarce să lucreze în agricultură. Cauza vehiculării acestui mesaj este efectul mai dur al crizei economice grave în care se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția progeniturii până ce aceasta este capabilă să-și asigure existența și să se apere de pericole. Concomitent cu acest instinct și mai degrabă ca o consecință a sa, se dezvoltă iubirea părintească, acel sentiment pe care părinții îl nutresc pentru copiii lor, iar, în același timp, între copiii aceluiași cuplu se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune și coabitării în sânul aceleași familii. Toate aceste aspecte, cu puternice resorturi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Deci scopul familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
când resursele în natură sunt mai sărace. Deci microsocietatea formată din părinți și copii (familia) se bazează pe 4 instincte foarte puternice: - iubirea conjugală, în fapt coabitarea a doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru acuratețea și frumusețea demonstrației, vom folosi și noi câteva exemple. Iubirea conjugală și părintească este evidentă acolo unde progeniturile au nevoie de un interval de timp pentru dezvoltare și maturizare, la naștere ele nefiind capabile să se apere, sau săși asigure subzistența. Familia, ca ocrotitoare naturală, cunoaște trei tipuri: - familia maternă - în care masculul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
neavând nici un rol după depunerea ouălor; - familia paternă-maternă, caracteristică păsărilor și mamiferelor. Păsările, de pildă, formează familii monogame în care iubirea conjugală este duioasă, profundă și atât de durabilă încât rareori un partener supraviețuiește celuilalt în caz de deces. Iubirea părintească față de progenituri este la fel de puternică. Papagalii, petroșelul, turturelele, columbele, ponurii, sunt exemple foarte concludente și atent studiate. Mamiferele, la rândul lor, formează familii în general monogame în care iubirea părintească este mult mai puternică decât în cazul păsărilor. Comportamentul leului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rareori un partener supraviețuiește celuilalt în caz de deces. Iubirea părintească față de progenituri este la fel de puternică. Papagalii, petroșelul, turturelele, columbele, ponurii, sunt exemple foarte concludente și atent studiate. Mamiferele, la rândul lor, formează familii în general monogame în care iubirea părintească este mult mai puternică decât în cazul păsărilor. Comportamentul leului și maimuței sunt exemple elocvente. Acolo unde progeniturile nu au nevoie de protecție, fiind ele însele capabile să subziste, familia nu este necesară și în consecință nu se formează. Este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază instinctuală, ea se regăsește pe întreaga scară animală și are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de familie și doar ca sentiment de apartenență familială. El se va regăsi însă în structurile ierarhice comunitare sau statale și păstrează cele două componente ale sale și anume: - afecțiune din partea conducătorilor sau șefilor pentru subordonați sau supuși (asemănător iubirii părintești) și; - respect și gratitudine din partea supușilor, asemănător iubirii filiale. De remarcat că instinctul de proprietate nu se regăsește, acesta rămânând strict la nivelul familiei care folosește în scop personal tot ceea ce-i aparține. Instinctul de familie (tribal) se regăsește și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce se extinde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și afecțiune din partea conducătorilor pentru supuși și un sentiment de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ocupa de educarea și formarea lor, prin încredințarea acestora unor indivizi sănătoși și normali, dar fără apartenență familială. Și acest aspect însă contravine unei laturi instinctuale a ființei umane și anume instinctului de reproducere din care rezultă dragostea conjugală și părintească împreună cu derivatele lor. În esență această filosofie este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați) lăsându-i să moară ca nefiind utili statului. Contravine prin această concepție altor sentimente de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la întâmplare, iar mama își hrănea puii nu pentru trebuința lor ci mai degrabă pentru trebuința ei, pentru ca ulterior aceștia devenindu-i dragi, să-și dezvolte instinctul matern. Doar obiceiul de a trăi împreună a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai elementară noțiune despre instinctul de reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul de a trăi împreună ca o necesitate instinctuală pentru creșterea și ocrotirea progeniturilor. În
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
autoritatea asupra lor nu ar avea nici o motivație. Nu ar exista dreptul de supunere a acestora față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În fiecare din acestea se produce un proces de socializare. Printre aceste situații se numără intrarea la liceu sau facultate, începutul carierei, căsătoria sau concubinajul, momentul când devine părinte, divorțul, adaptarea la situația când copiii se maturizează și părăsesc casa părintească, pensionarea, pierderea părinților ori a soției (soțului) prin moarte. Nimeni nu trăiește chiar toate aceste lucruri și numai unii trec prin câteva dintre ele cel mult odată. Astfel, aceste schimbări nu pot fi gândite ca un ciclu definit cu claritate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
puterea familiei Alegere relativ liberă făcută de parteneri 3. Rezidența Patrilocală, matrilocală, ambilocală, anvuncolocală Neolocală 4. Relațiile de putere Diferite grade de dominație a bărbatului (patriarhale) O mai mare apropiere de putere bărbat-femeie 5. Relația părinți copii Autoritate și dominanță părintească Mai mare toleranță și egalitate părinți-copii 6. Funcțiile familiei Concentrare pe protecția grupului de rudenie ca întreg (neam) Specializate pentru a oferi un mediu de siguranță creșterii copiilor și suport emoțional membrilor familiei conjugale 7. Structura Extinsă Nucleară Sursa: Petru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
detaliat istoria personală: a respins căsătoria cu regale Scoției, cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu care susține deschis dreptul femeii de a alege, în fața unei personalități a vremii atât de importante cum era pontiful roman, dovedește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unealtă fără de care călătoria sa ar fi fost zadarnică: „Ea viața-i mântui și-al lui onor/ și mi l-a scos, prin vrăji, învingător.”692 Medeea pleacă alături de cel drag spre țara lui natală, Tessalia, fără a primi binecuvântarea părintească, și curând va 689 Ibidem, p. 223. 690 Ibidem, p. 225. 691 Ibidem, p. 235. 692 Ibidem, p. 237. 189 cădea în dizgrație, fiind părăsită de Iason, cel pentru care jertfise totul, iar lamentațiile finale devin de prisos. Lucreția reliefează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și oloagă, puteți sânguri să gândiți pozițiea mea cât au fost de critică și astăzi este și mai critică; iar că nu se interesează fratele Matei, vă rog să vă răspundă Dlui singur. Primiți Vă rog profundele mele mulțumiri pentru părinteasca îngrijire a iubitului meu frate Mihai, rugându-vă încă odată a avea bunătate să mă înștiințați ce rezultat veți lua cu betul Mihai. Cu deosebită salutare, Hanrieta Eminovici. (Preiau textul în editarea lui George Muntean, vezi „Eminescu, 100 documente noi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a despărțit de tinerii de aceeași vârstă pare să fi fost, așadar, o seriozitate morală precoce. O seriozitate care era în contrast cu un curs cu totul obișnuit al dezvoltării intelectuale. În copilărie, nu s-a distins prin abilități deosebite. În casa părintească apărea, dimpotrivă, drept mediocru în raport cu însușirile excepționale ale fraților și surorilor sale. Nu a lăsat să se întrevadă nici una din înzestrările muzicale și literare timpurii ale acestora. Mai mult, timorat de standardele artistice foarte înalte din familie, nu a învățat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a mișca lumea.“45 Wittgenstein s-a simțit bine în cercul lui Engelmann din Olomouc unde se asculta muzica lui Mozart, Schubert, Schumann și Brahms și se discuta cu înțelegere despre literatură și artă, la fel ca și în casa părintească din Viena. Devenit ofițer de artilerie, s-a întors la începutul anului 1917 pe frontul rusesc. Pentru fapte de vitejie a fost decorat de mai multe ori și avansat locotenent. În martie 1918, a fost strămutat pe frontul italian. Versiunea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
24. 11 Una din mătușile lui Ludwig, Anna, a luat în tinerețe lecții de pian cu Brahms și a rămas prietenă cu el până la moartea compozitorului. Hermine povestește că, odată, când Brahms a participat la un concert în casa lor părintească, ea și cu sora ei, Gretl, l-au așteptat la ușa de la intrare. Brahms le-a luat de mână și ele au urcat cu el treptele, mândre și fericite. „Noi, copiii, am crescut cu adevărat înconjurați de muzică și am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
teologia „împreuna vorbire cu El”, „convorbirea” cu Părintele Ceresc. Venerabilul Părinte Ion Cârciuleanu, ajuns la vârsta plinătății duhovnicești, a roadelor mântuitoare și pentru toți folositoare ale credinței și rugăciunii personale, ne transmite, cu foarte multă căldură sufletească și cu dragoste părintească, experiența sa de viață creștină, încununată în lucrarea rugăciunii. Paginile prezentei lucrări ne descoperă sufletul unui preot iubit, ascultat, prețuit și urmat de către mulțimi de credincioși. Un sacerdot care a trăit teologia în forma ei cea mai înaltă - de căutare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]