6,252 matches
-
de soiul lui Despot Heraclidul -, puterea, prerogativă ducând la excesul discreționar, și omenia, evghenie a inimii, stau să intre într-un ca și ireconciliabil divorț. Dar sacrificiul lui Vlad (căruia îi este sortit să rămână Vlad Anonimul pentru că, printr-un paradox aparent, tocmai calitățile lui îl fac inapt să domnească) zguduie conștiința ușuratecului Petru Cercel, silindu-l să-și reconsidere mănunchiul de valori după care se călăuzise până atunci. Sunt, în scrierile dramatice ale lui O., câteva personaje-cheie. Fie prin încărcătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
volum rezidual. Se observă (fig. 73) că la baza plămânului are loc un volum de schimb mai mare și există un volum de repaus mai mic decât la vârf; în consecință ventilația la baza plămânului este mai mare. De observat paradoxul: cu toate că baza plămânului este relativ puțin expansionată în comparație cu apexul, ea este mai bine ventilată. Aceeași explicație este dată și pentru ventilația mai bogată a plămânului când subiectul este în poziție de supinație sau decubit lateral. O schimbare importantă a distribuției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ISTORIA RELIGIILOR Introduceretc "Introducere" RELIGIE ȘI RELIGIITC "RELIGIE ȘI RELIGII" Giovanni Filoramotc "Giovanni Filoramo" 1. PARADOXUL RELIGIEITC "1. PARADOXUL RELIGIEI" Ceea ce se numește de obicei religie constituie, la fel ca În cazul limbajului sau al artei, un aspect al vieții, fundamental fie pentru Înțelegerea pe care o are omul despre sine Însuși, fie pentru Înțelegerea raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ISTORIA RELIGIILOR Introduceretc "Introducere" RELIGIE ȘI RELIGIITC "RELIGIE ȘI RELIGII" Giovanni Filoramotc "Giovanni Filoramo" 1. PARADOXUL RELIGIEITC "1. PARADOXUL RELIGIEI" Ceea ce se numește de obicei religie constituie, la fel ca În cazul limbajului sau al artei, un aspect al vieții, fundamental fie pentru Înțelegerea pe care o are omul despre sine Însuși, fie pentru Înțelegerea raporturilor culturale și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a societății, a culturii, a istoriei): diferență pe care „rațiunea” Încearcă să o umple și să o Întoarcă În favoarea sa, În timp ce „pietatea credinciosului” o apără și o păstrează cu orice mijloc. Așadar, chiar În ireductibilitatea acestei diferențe rezidă și consistă paradoxul distinctiv al religiei: dacă religiile provin de la o ființă supraumană și conduc la aceasta - oricare ar fi mai apoi numele și figura prin care este recunoscută -, ele sunt totodată asemenea unei monede, care circulă doar Între și pentru oameni, obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
superioară inteligenței, o abandonare progresivă a tuturor formelor, chiar și a celor inteligibile, pentru a rămâne „față În față” cu Unul. Autorul afirmă că În acest avânt de iubire sufletul este dispus „să disprețuiască inteligența” (Enneade, VI, 7, 34-35). Aparentul paradox al unei gândiri care, pe de o parte, tinde să Își salveze toate drepturile Înaintării sale logico-raționale și, de cealaltă parte, afirmă că este necesară o trecere dincolo de intelect, este depășit de Plotin atunci când afirmă că numai În situația În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
517,519,528,536,537,551,566,567,596 Zrvan 446,518 Zuarasici 571 Zukki 203 Zurwa>n 442,501,518,524,525 Zurwa>n ș akana>rag 501 tc "" CUPRINSTC "CUPRINS" Introducere. Religie și religii (Giovanni Filoramo) 5 1. Paradoxul religiei 5 2. Categoria religiei 6 3. Religie și modernitate 7 4. Religie și religii 9 5. Identitate și tradiție 10 6. Planul lucării 11 PREISTORIA Religiile din preistorie (Francesco Fedele) 17 1. Problemele generale ale cercetării 17 2. Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
el declară că întotdeauna a fost mânat de „aceeași nestăvilită sete de aventură spirituală, de neîncetată creștere în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
apare în 1967. I s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Eseuri asupra stării de grație (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor (1978, 1984, 1994, 1995) și Premiul Academiei Române (1989). Poezia lui L. își extrage substanța din valorificarea unui paradox. Structură artistică preponderent cerebrală și iubitoare de abstracțiuni, susținută de o pregătire filosofică riguroasă și de o bună cunoaștere a deschiderilor teoretice oferite de experiența marii poezii moderne, poetul adoptă o atitudine lirică romantică, în care reluarea unor teme la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
lipsit de „coiful mântuirii” și de „pavăza credinței”, poate ajunge „vrăjmaș luiș”. Idealul său etic, dedus din experiența mirobolantă a personajelor biblice, se așază ca sub o „stea noao” sub raza unui umanism creștin, care este un sigiliu al epocii. Paradoxul ar fi că acest cărturar cu o imaginație spectaculoasă și terifiantă a răului, care s-ar fi desfătat, desigur, citind terținele Infernului lui Dante, are o statornică încredere în posibilitatea unei lumi mai bune. Meliorist, propunerile lui de combatere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Mihai UNGUREANU Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferințe individuale și preferințe sociale Ediția a doua Mulțumiri Orice persoană care întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rând, le mulțumesc mamei mele, Monica Ungureanu, tatălui meu, Ion Ungureanu și bunicii mele, Ștefania Sârbu, pentru sprijinul oferit și grija purtată de-a lungul anilor. Prefață pentru cea de-a doua ediție Cea de-a doua ediție a cărții Paradoxuri Libertariene în Teoria Alegerii Sociale apare ca răspuns pentru două probleme pe care le-am întâmpinat cu prima ediție. În primul rând, o parte dintre cumpărătorii celei dintâi ediții (de multe ori, prieteni sau oameni care interacționează cu mine frecvent
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prima ediție. După trei ani de la finalizarea acestei lucrări, am simțit că unele dintre rezultatele prezentate nu fac parte, în mod necesar, din argumentul principal al acesteia. Am renunțat, de aceea, la demonstrațiile alternative ale teoremei May, la discuția despre paradoxul libertarian în cadre informaționale alternative, sau la problema criticii lui Perelli-Minetti la adresa teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost semnalate a fi fost neclare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări oferă o viziune de ansamblu asupra preocupărilor de cercetare din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trata problema alcătuirii unui juriu în așa fel încât să se maximizeze probabilitatea membrilor juriului de a lua decizii corecte. Tot în 1792 publică o analiză a sistemului de vot propus de regimul revoluționar, descoperind, așa cum remarca Urken (1991), un paradox de tipul celui pe care Borda îl descoperise în alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
greu de anticipat la momentul inițial. Nu voi relua decât câteva dintre rezultatele obținute în cadrul paradigmei în cei aproape 60 de ani de existență. În perioada imediat consecutivă apariției lucrării lui Arrow, efortul de cercetare s-a concentrat asupra rezolvării paradoxului propus de acesta. În general, au existat patru strategii: fie s-a renunțat complet la una dintre condiții, fie una dintre acestea a fost slăbită considerabil, fie s a considerat că paradoxul se bazează pe informație insuficientă, fie importanța acestuia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
efortul de cercetare s-a concentrat asupra rezolvării paradoxului propus de acesta. În general, au existat patru strategii: fie s-a renunțat complet la una dintre condiții, fie una dintre acestea a fost slăbită considerabil, fie s a considerat că paradoxul se bazează pe informație insuficientă, fie importanța acestuia a fost contestată. Primele două strategii sunt cele care au întărit paradigma și i-au dat importanța pe care o are astăzi. Ultimele două au venit dinspre alte paradigme. Spre exemplu, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
autorului, aceea de a renunța la termenul, „mult mai puțin clar, de liberalism.” [Sen, 1976, p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezultate similare celui arrowian; alte teoreme de imposibilitate, sisteme de vot, regula majorității, sisteme reprezentative de alegere, drepturi individuale și alegere socială, libertatea de alegere axiomatizată, alegere socială în logica fuzzy. În direcția efortului de demonstrare cu alte mijloace a paradoxului arrowian, de rezolvare, dezvoltare sau de propunere a unor rezultate asemănătoare cu condiții mai slabe sau mai tari decât cele originale, voi mai menționa câteva rezultate: Kemp (1953-1954), Blau (1957), (1971), (1972), Alfred F. MacKay (1973), (1980), Fishburn (1974), Niemi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar, condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. 2.3. Drepturi individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. 2.3. Drepturi individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
interpretare tare și una slabă<footnote În ceea ce privește paradoxul Gibbard, în interpretarea tare, la fel ca în cazul paradoxului Sen, gândirea libertariană este inconsistentă. În interpretarea slabă însă, una dintre condiții este greșit formulată, sau este mai tare decât necesar. Soluția paradoxului Gibbard argumentează în favoarea celei de-a doua interpretări: rămânând în cadrul informațional arrowian, formulăm o condiție libertariană care să nu sufere de inconsistența descoperită de Gibbard, dar care să o prezinte pe cea descoperită de Sen. footnote>. În interpretarea tare, gândirea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978), Suzumura scria: „[...] pentru a evita această dificultate (paradoxul lui Sen) suntem forțați să slăbim fie regula Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta în cazul în care nu dorim să renunțăm la aplicabilitatea generală a procedurii noastre de alegere colectivă (domeniul universal)” [Suzumura, 1978, p. 329]. În aceeași direcție, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre condiții, sau cel puțin una dintre ele trebuie slăbită într-un mod substanțial” [Sen, 1983, p. 12]. Aceasta este strategia standard de soluționare a rezultatelor de imposibilitate în TAS. O caracteristică importantă a acestei abordări este aceea că rezolvă paradoxurile libertariene fără a ieși din cadrul informațional arrowian<footnote Am definit această noțiune, în primul capitol, în secțiunea dedicată descrierii paradigmei. Toate soluțiile prezentate în acest capitol, inclusiv întăririle altor soluții din literatura de specialitate, rămân în acest cadru informațional. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
așa fel încât, cu profilurile rămase, conflictul dintre condiții să nu mai apară” [Sen, 1983, p. 12]. Soluția restricționării domeniului avea notorietate la momentul publicării în (1970a), (1970b) a teoremei de imposibilitate a unui paretian liberal, fiind adoptată pentru rezolvarea paradoxului Arrow<footnote A se consulta, în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o soluție consacrată, nu este de mirare că a fost adoptată și pentru eliminarea paradoxului libertarian. Spre exemplu, în (1977), Aldrich nota chiar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]