6,959 matches
-
l-a condus pe cărarea întortocheată ca și când ar fi fost acționat de la distanță. După un timp mult mai îndelungat, Virgil a încetat să mai fie conștient de vreun lucru - împrejurimi, corp, orice - în afara fredonatului, care flutura în jurul lui ca o perdea. Apoi acesta s-a stins îdeși corzile sale vocale continuau să producă zgomotul) și vreme de o secundă Virgil n-a mai fost conștient nici măcar că există. Tocmai în timpul acelei secunde striațiile minții lui Vultur-în-Zbor s-au suprapus peste ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
era obosit. Tocmai de-a lungul drumului său își croiau cale Virgil Jones și Vultur-în-Zbor, îndreptându-se spre comunitatea cea pestriță. Când au trecut pe lângă ferma retrasă, Vultur-în-Zbor și-a simțit pulsul accelerându-i-se. Luminile străluceau la ferestre de după perdelele subțiri ca niște insule calde, unde călătorul și-ar putea găsi adăpost. A privit plin de entuziasm înspre Virgil și era gata să dea glas bucuriei sale neașteptate. Dar fața tovarășului său era înnegurată și împietrită. Ar fi fost mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
rămas în drum și l-a urmărit cu privirea. Vultur-în-Zbor s-a ridicat încet pe vârfuri, ca să se uite prin fereastră, și s-a trezit privind drept în ochii care nu clipeau ai unei fețe de granit. Probabil fermierul trăgea perdelele chiar în momentul când Vultur-în-Zbor s-a uitat înăuntru. Omul avea o față plină de zbârcituri. Văi adânci și urme de vărsat o brăzdau, dar ochii îi erau puternici și nu aveau în ei nici o urmă de mânie sau uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lăsând un semn de carte la pagina cu ultimele rânduri scrise, îl prinse cu ambele mâini și-l strânse la piept, rămânând cu privirea pierdută pe fereastră. Va reuși? Va ajunge la el? Luna lumina cerul înstelat jucându-se cu perdeaua de mătase din spatele căreia Karina o privea absentă. Era departe, în acea poieniță înmiresmată, cu iarbă fragedă și flori, în brațele lui, în îmbrățișarea aceea din care nu ar fi vrut să se mai desprindă. Se ghemui la pieptul lui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
gândească la el, să nu-și mai dorească să afle cine e? Karina se rătăcea din ce în ce mai mult în labirintul întrebărilor. Putea doar intui, putea presupune, presupuneri care la fel de bine puteau fi greșite. Se ridică din fotoliu îndreptându-se spre fereastră. Perdeaua de mătase în tonuri de gri o ținu la distanță. Totul în jurul ei avea culoarea aceea. Viața ei era lipsită de culoare. Pe unde rătăcea soarele de întârzia să-i ofere din culoarea lui veselă, din lumina lui? Se ascundea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
gri o ținu la distanță. Totul în jurul ei avea culoarea aceea. Viața ei era lipsită de culoare. Pe unde rătăcea soarele de întârzia să-i ofere din culoarea lui veselă, din lumina lui? Se ascundea după norii cenușii ca după perdele de mătase. Atât de fine, atât de rezistente, atât de întunecate. Prinse perdeaua de la fereastră cu ambele mâini și trase cu toată puterea de țesătura aceea diafană. Clamele cedară ușor rămânând cu ea în mână. Maxilarele îi erau încordate, respirația
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
era lipsită de culoare. Pe unde rătăcea soarele de întârzia să-i ofere din culoarea lui veselă, din lumina lui? Se ascundea după norii cenușii ca după perdele de mătase. Atât de fine, atât de rezistente, atât de întunecate. Prinse perdeaua de la fereastră cu ambele mâini și trase cu toată puterea de țesătura aceea diafană. Clamele cedară ușor rămânând cu ea în mână. Maxilarele îi erau încordate, respirația sacadată, ochii altădată blânzi, scăpărau săgeți printre genele lungi și dese. Ținând-o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
fotoliu în care meditase asupra cuvintelor din scrisoare, fără să se oprească din mers. Nici nu observase că rămăsese încălțată cu cizmele. Călcase pe covoarele pe care le păstra mereu curate fără să-i pese. Covorul, la fel de gri ca și perdeaua de care scăpase atât de ușor. Dacă ar fi reușit să arunce și tristețea pe fereastră la fel de ușor cum aruncase perdeaua, tare bine ar mai fi fost. Dar stăruia sa-i fie mereu aproape, prietenă fidelă, să o urmeze pretutindeni
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
cizmele. Călcase pe covoarele pe care le păstra mereu curate fără să-i pese. Covorul, la fel de gri ca și perdeaua de care scăpase atât de ușor. Dacă ar fi reușit să arunce și tristețea pe fereastră la fel de ușor cum aruncase perdeaua, tare bine ar mai fi fost. Dar stăruia sa-i fie mereu aproape, prietenă fidelă, să o urmeze pretutindeni, să nu o slăbească nici o secundă cu prezența ei. Rarele momente în care reușea să evadeze erau adevărate oaze de lumină
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
felul de mărfuri, cu reclame insistente pentru a le trece pragul. Nici nu era de mirare la cât de rar ieșea ea din casă. Nu-i plăcea insistența reclamelor, o agasa chiar tot ce era prea mult. În fața magazinului de perdele, spre care o purtaseră pașii, era parcată o mașină albă. Inima ei se făcu în clipa aceea atât de mică, încât avea senzația că nici nu mai avea puterea să bată. I se puse un nod în gât. Picioarele o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ca într-o zi toridă de vară în care nu avea la îndemână nici o picătură de apă. Să fie destinul atât de neprevăzut și de prielnic încât să o ajute să-l întâlnească cu totul întâmplător? Avea nevoie de o perdea pentru că renunțase atât de ușor și într-un mod cât se poate de neconvențional la cea veche, deci trebuia să intre. Și totuși de ce rămăsese pironită în fața magazinului uitându-se la mașina aceea albă ca la un OZN aterizat în fața
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
în ghearele ei. Analiză dintr-o privire interiorul care era destul de mare. Câțiva cumpărători studiau marfa expusă într-un mod armonios, alții cereau informații vânzătoarelor care răspundeau prompt și mereu cu zâmbetul pe buze. Un cuplu era nehotărât asupra culorii perdelei pe care intenționau să o cumpere, fiecare din ei vrând altceva. Îi atrăsese atenția statura înaltă a bărbatului care era cu spatele la ea, încercând să explice ceva femeii care se strâmba mereu la fiecare argument adus de el. Nimic nu-i
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
la fiecare argument adus de el. Nimic nu-i convenea. Nu-i putea auzi pentru că erau la o distanță considerabilă și discutau pe un ton scăzut, dar le ghicea contradicțiile din gesturi și mimica feței. Karinei îi atrase atenția o perdea albă cu trandafiri mici, grena. Se potrivea perfect în bucătăria ei, dându-i un aer de sărbătoare, de veselie. Se apropie pentru a o vedea mai bine, pentru a o studia de aproape. Cuplul, pe care îl văzuse mai devreme
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
apropie pentru a o vedea mai bine, pentru a o studia de aproape. Cuplul, pe care îl văzuse mai devreme, trecuse pe lângă ea chiar în momentul în care se întoarse pentru a cere informații unei angajate a magazinului despre prețul perdelei care îi plăcuse. Revenind cu fața la valul cu mătasea albă imprimată cu trandafiri grena, văzu cuplul ieșind din magazin. Părul negru și cârlionțat strălucind în lumina soarelui al bărbatului, îi produse o strângere de inimă. Se îndreptă și ea spre ieșire
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
că era el, cel pe care îl căuta și totuși altceva îi distrăsese atenția în momentul în care l-ar fi putut vedea. Înapoie paharul gol vânzătoarei care se întorsese pentru a vedea cum se simte, mulțumindu-i. Ceru o perdea cu dimensiunile de care avea nevoie și ieși din magazin căutând cu privirea un taxi. Vântul pătrundea prin fereastra întredeschisă mișcând perdeaua de mătase, în timp ce razele soarelui se jucau vesele cu trandafirii imprimați pe ea. Karina urmărea distrată joaca lor
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vedea. Înapoie paharul gol vânzătoarei care se întorsese pentru a vedea cum se simte, mulțumindu-i. Ceru o perdea cu dimensiunile de care avea nevoie și ieși din magazin căutând cu privirea un taxi. Vântul pătrundea prin fereastra întredeschisă mișcând perdeaua de mătase, în timp ce razele soarelui se jucau vesele cu trandafirii imprimați pe ea. Karina urmărea distrată joaca lor de minute bune. Bucătăria ei se schimbase total de când aruncase pe fereastră perdeaua care o întuneca, dându-i un aspect sumbru. Era
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
privirea un taxi. Vântul pătrundea prin fereastra întredeschisă mișcând perdeaua de mătase, în timp ce razele soarelui se jucau vesele cu trandafirii imprimați pe ea. Karina urmărea distrată joaca lor de minute bune. Bucătăria ei se schimbase total de când aruncase pe fereastră perdeaua care o întuneca, dându-i un aspect sumbru. Era puțin mai veselă în ultimul timp. Își propusese să facă o schimbare atât a vestimentației, cât și a organizării interioare a apartamentului. Avea nevoie de o schimbare, dar de fiecare dată
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de fiecare dată când își propunea să iasă la cumpărături, intervenea ceva care-i dădea toate planurile peste cap. Parcă cineva conspira împotriva schimbărilor din viața ei. Nu îndrăznise să mai iasă din casă după episodul neplăcut de la magazinul de perdele. Ce o fi crezut vânzătoarea aceea despre ea? Nu trebuia să dea emoții oamenilor din jurul ei, nu voia să îngrijoreze pe nimeni cu stările ei de slăbiciune. Fiecare întâlnire cu acest personaj era pentru ea un moment de neputință, de parcă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
verde-pământiu. Avea senzația că privește într-un vas gol, iar ea știa că „ochii sunt oglinda sufletului”. Pe unde se pierduse conținutul? Îl devorase suferința, durerea, dezamăgirile, lacrimile? Nu, era acolo, ascuns bine chiar și de privirea ei iscoditoare, după perdele groase de tristețe, nemulțumiri și neputință. Bine că putea să-și ascundă frumusețea interioară cu atâta strășnicie, de parcă ar fi riscat să fie jefuită dacă o lăsa la vedere, dar nu era în stare când venea vorba de alte lucruri
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de a nu realiza nimic în viață? Poți mai mult de atât! Încearcă! Curaj!” Avea dreptate. Deși erau multe care nu-i plăceau la ea, în care nu se regăsea, nu schimba nimic. Un mic pas făcuse totuși, începuse cu perdeaua și o nouă colecție de haine care aveau menirea de a mai colora puțin griul în care trăia. Își aduse aminte de imaginea din oglindă de dinainte să iasă din casă. Nu fusese încântată de ce văzuse, dar nici nu schimbase
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
cer socoteală pentru toate astea.” Karina vorbea tare în cabina de probă a magazinului, chinuindu-se să îmbrace o bluză care se încăpățâna să nu stea așa cum încerca ea să o aranjeze. Avea nevoie de o mărime mai mică. Trase perdeaua, pentru a cere vânzătoarei mărimea potrivită, dând nas în nas cu aceasta, care se uită curioasă în cabină să vadă dacă mai era cineva acolo. „- Vorbești singură, dar te aud toți”, își spuse Karina, când vânzătoarea era suficient de departe
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
știu să gătesc!). Își face o cafea pe fugă (de ea cumpărată - nu se amestecă niciodată În lucrurile mele), o soarbe repejor, schimbă cu mine câteva politețuri și dispare... ca o boare. O urmăresc, ca de fiecare dată, furișat după perdeaua geamului de la bucătărie, neînchipuit de trist că va trebui să nu o mai văd un timp. Există În ființa ei un amestec de ceva liniștit și exploziv, de simplu și complicat, de senin și furtună. Există În ființa ei ceva
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care locuim noi se află la nord-est de centrul orașului, așa că o grămadă de vajnici lucrători din domeniul financiar, ca mine, s-au mutat aici și s-au ruinat renovând dărăpănături victoriene igrasioase și coșcovite. Casele noastre sunt cele fără perdele, proprietarii lor preferând să se bizuie pe obloanele lor recondiționate cu cheltuială, În timp ce vecinii noștri mai săraci Încă se bucură de confortul clasicelor perdele sau Își ascund treburile În spatele unor plase ca niște văluri. În anii ’70, cuplurile ca noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
aici și s-au ruinat renovând dărăpănături victoriene igrasioase și coșcovite. Casele noastre sunt cele fără perdele, proprietarii lor preferând să se bizuie pe obloanele lor recondiționate cu cheltuială, În timp ce vecinii noștri mai săraci Încă se bucură de confortul clasicelor perdele sau Își ascund treburile În spatele unor plase ca niște văluri. În anii ’70, cuplurile ca noi smulgeau vechile decorațiuni victoriene - șemineuri, cornize, băi cu gheare Încleștate de monștri În fiecare colț - În numele modernității și acum noi, În numele unui nou tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Ce ochiu veghiază umed? Ce suflet se frământă, Ce suflet țipă-n doliu, ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!.. Privesc trecutul, și-icoana lui barbară E zugrăvită aspru d-ursita-ne amară. {EminescuOpIV 59} Și gândul meu nu poate să rup-acea perdea, Ce-ascunde viitorul puternic după ea. Cîntarea? Cea mai naltă și cea mai îndrăsneață Nu e decât răsunet la vocea cea măreață A undelor teribili, înnalte, sgomotoase A unui rău, ce nu-l vezi. - Sunt undele de timp Ce viitoru-aduce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]