19,544 matches
-
legislației nu permite însă conturarea unui model al corelării între identitatea politică și tipul de politici sectoriale care sunt preferate de un anumit actor. Pe de o parte, omniprezența PSD face ca orice profil ce ar putea fi creionat privind preferințele sale în materie de politici să se suprapună pe tabloul general al tuturor legilor promovate de parlamentari. Pe de altă parte, analiza restului legilor, inițiate de celelalte partide, nu scoate în evidență un profil clar. Dar ar putea fi subliniat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în legislativ și pentru a menține un nucleu de alegători, partidele nu ar trebui să acționeze doar în timpul campaniilor electorale sau să aibă recrutări sporadice de membri, de cele mai multe ori generate de evenimente. Relațiile strânse cu membrii oferă bazele stabilizării preferințelor celor din urmă. Pentru scopuri electorale, partidele pot adopta două poziții vis-à-vis de membrii lor. Pe de o parte, pot fi mulțumite dacă membrii au o atitudine politică pasivă și se mobilizează puternic în preajma alegerilor. Acestea din urmă sunt momentele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
că profitorii regimului comunist continuă să tragă foloase și azi, cu vârsta mai puțin avansată și foarte puternic cu încrederea în lumea exterioară, care se dovedește un predictor remarcabil. Atitudinea față de Occident prezice la noi atât orientarea democratică, cât și preferința politică. Opțiunea pentru centru-dreapta este și o opțiune necondiționată pentru Occident, și viceversa, în vreme ce opțiunea pentru centru-stânga se arată încă o dată ca fiind specifică comunismului rezidual prin asocierea cu neîncrederea în Vest și în intențiile acestuia față de România". Cu alte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Unitatea. Conspirația venea din partea teroriștilor, "golanilor" din Piața Universității, moșierilor, ungurilor ș.a.m.d.; Salvatorul era, se-nțelege, Ion Iliescu; Vârsta de Aur era cea a României interbelice, prospere și democratice, a geto-dacilor sau a României lui Gheorghiu Dej, după preferințe; în fine, Unitatea putea fi realizată doar în statul națiune moștenit de la Burebista (Boia 2011, 380-386). Sosise timpul ca poporul român, ce a fost de milenii pavăză a civilizației occidentale, furnizor al marilor genii ale omenirii, care nu a fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care au avut loc în societățile europene în timpul ultimelor decenii (declinul familiei tradiționale, progresul tehnologic, creșterea nivelului de educație etc.), însemnătatea valorilor etice și nevoia individului de autonomie intelectuală au crescut, fapt care induce importante modificări în structura ierarhiilor de preferințe și, implicit, în structura opiniilor și comportamentelor politice. Inconsistențelele lucrărilor despre alegerile locale și lacunele teoretice datorate cecității dovedite la întâlnirea votului "etnic" reprezintă principalele probleme metodologice pe care le tranșăm prin utilizarea unui model de analiză și de interpretare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
European și mai ales decât în grupul Europa Libertății și Democrației, cel al Conservatorii și Reformiștii Europeni sau printre ne-înscriși. O serie de alte cercetări s-au interesat mai degrabă de reprezentativitatea politică a parlamentarilor, adică de similitudinea între preferințele aleșilor și cele ale electoratului, de-a lungul a două axe: atitudinea față de integrarea europeană și cea față de axa dreapta-stânga. Studile în cauză au demonstrat că aleșii sunt, în general, mai favorabili construcției europene decât electoratul lor, dar că poziționarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
au introdus termenul în literatură, că atât campania electorală, cât și rezultatul alegerilor sunt influențate de constelația politică națională 22. Observând rezultatele de la un scrutin la altul s-a afirmat că cetățenii nu folosesc alegerile europene pentru a-și exprima preferințele cu privire la politica europeană sau pentru a-i penaliza sau recompensa pe deputații europeni. Aceste alegeri oferă cetățenilor oportunitatea de a vota "sincer" și nu strategic ("util"). Alegătorii votează mai aproape de preferințele lor ideologice, nu pentru partide mari23. Participarea electorală și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cetățenii nu folosesc alegerile europene pentru a-și exprima preferințele cu privire la politica europeană sau pentru a-i penaliza sau recompensa pe deputații europeni. Aceste alegeri oferă cetățenilor oportunitatea de a vota "sincer" și nu strategic ("util"). Alegătorii votează mai aproape de preferințele lor ideologice, nu pentru partide mari23. Participarea electorală și votul sunt influențate de momentul în care au loc alegerile europene în relație cu ciclul electoral național. De exemplu, dacă alegerile europene se desfășoară puțin timp după cele naționale, partidul sau
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
public în care sunt dezbătute, în contradictoriu, marile probleme din viața politică. Spațiul public este un cadru de legitimare a politicului, care asigură accesul cetățenilor la informații privind viața politică. Cetățenii dezbat și își pot forma o opinie sau clarifica preferințele politice. Spațiul public permite problematizarea și politizarea chestiunilor de inters public 3. Această observație privește, desigur, viața politică la nivel național. În ce măsură poate fi el transpus la nivel european este o altă problemă. Cum pot fi politizate chestiunile tehnice asupra
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de diferite evenimente conflictuale au înregistrat unele sincope pe această linie (Algeria, Irak, Liban, Libia) sau chiar tendințe descendente (Somalia). Spațializarea integrării în structurile regionale denotă o propensiune pentru organizațiile afro-asiatice și asiatice, deși un număr 10 state au manifestat preferințe aproximativ egale pentru organisme din toate spațiile limitrofe. Relevant este că 80% din întrunirile organizațiilor panarabe s-au desfășurat pe bordura sud și est-mediteraneeană, ce apare astfel drept un arc regional cu valențe de centru de greutate al activismului panarab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
în viața privată cât și în cea publică. Desigur, reglementările codurilor civil sau penal au limitat efuziunile libertății sau derapajele libertinajului. Totuși, aria lor de competență a avut un impact minor asupra vieții cotidiene. Modalitățile de petrecere a timpului liber, preferințele vestimentare sau culinare, stabilirea anumitor reguli și ierarhii în interiorul familiei, urmată - nu de puține ori - de încălcarea repetată a acestora, excesele permise sau interzise, salvgardarea aparențelor „de ochii lumii” ș.a., toate acestea au scăpat reglementărilor oficiale, sau, mai bine spus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
casieră. În Bacău, la fel ca în toate orașele țării, multe din profesoarele cu experiență didactică efectuau și ore particulare de canto, pian sau limbi străine. Accesul într-o casă mare era posibil numai pe baza unor recomandări. În topul preferințelor erau femeile mai în vârstă, tinerele absolvente întâmpinând numeroase dificultăți și rețineri, legate, printre altele, și de așa-numitele „garanții morale”. Numeroasele unități industriale din localitate - în special fabricile de tricotaj, de postav, de basmale și casânci, precum și cea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de plimbare ale domnilor din elită și clasa de mijloc la mare căutare erau cele formate dintr-un pardesiu „Chesterfield” cu guler de catifea, pantaloni cu dungă, pălărie melon, mănuși de piele de diferite culori și, în funcție de vârstă și de preferințe, un baston. Nimeni nu putea ieși pe stradă cu capul descoperit: pălăria, oricât de modestă, era un semn de onorabilitate sau, în funcție de material, formă și, nu în ultimul rând, firmă, chiar de prestigiu. În Bacău, la mare căutare erau pălăriile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Vasiliu, Lulu Nicolau, Gh. Groner și C. Lungeanu în „grandioasa revistă a turneului Alhambra <<Expoziția Alhambra Palace>>” (28 martie 1938), dar și Grigore Vasiliu-Birlic, ce a jucat alături de colegii din trupa „Teatrul Vesel” în piesa „Teoria cocoșului” (31 ianuarie 1938). Preferințele scenice ale publicului băcăuan sunt trădate de numeroasele întâlniri cu actorii Teatrului de Revistă „C. Tănase”. Prima dintre acestea a avut loc pe 16 ianuarie 1930, în cadrul spectacolului „Miss Revista”. Au urmat succesele înregistrate cu „Ai... Nai... Dai” (20 noiembrie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
probabil mai degrabă din politețe, mai mult pentru "om" decât pentru "loc". Cât despre casa lui Nicolae Gane, aflată la o aruncătură de băț de cea a lui Vasile Pogor, nici nu încăpea vorbă să se afle pe lista de preferințe a junimiștilor. Spiritul junimist, atât de invocat ieri și azi, deriva tocmai din spiritul casei lui Pogor, din atmosfera aceea în care lucrurile serioase se intersectau cu ludicul, în care tolănirile pe canapele ale gazdei sau membrilor de vază alternau
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și-a alcătuit el însuși un fel de atitudine de feudal, că și-a arborat cîteva ordine pe piept și un stindard la moșie și că s-a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Publicul este supus unui bombardament mediatic neîncetat. Studiul efectelor cognitive la nivel social, pe termen lung, a arătat că mass-media și în special audiovizualul pun în centrul atenției publice problemele sociale, unele aspecte fiind lăsate în umbră sau chiar ignorate. Preferința pentru subiecte emoționale, care oferă imagini șocante în jurnalele televizate, influențează chiar desfășurarea unor evenimente: câte greve sau demonstrații de stradă nu au fost anulate pentru că televiziunile nu au ajuns la fața locului? Câte persoane n-au fost ridicate din
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
basmelor sunt individualizați. Poveștile lui Creangă au o structură dialogică specifică, ceea ce le dă o mare putere de reprezentare scenică. Spre deosebire de creatorul popular de basme, care e interesat mai curând de latura epică, de evenimențialul în sine, Creangă manifestă o preferință netăgăduită pentru plăcerea de a reda întâmplările prin dialog, care „imită” vorbirea. Fragmente precum cel de mai jos, în care dialogul se îmbină cu monologul, se întâlnesc peste tot în povești și ar putea fi cu ușurință puse în scenă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
epice printr-un „descriptivism interior”. De aici și până la a afirma, așa cum a făcut-o Octav Șuluțiu, că romanul lui Holban (Ioana) este un „reportaj psihologic” este totuși o distanță destul de riscantă. Impresia de „reportaj” vine probabil tocmai din această preferință pentru fragmente analitice din care scriitorul a eliminat, pe cât posibil, „adjectivul inutil” Structura romanelor lui Anton Holban este, în esență, una repetitivă. În Ioana regăsim aceeași arhitectură fragmentară din O moarte care nu dovedește nimic, dar mult mai accentuată. Procedeul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
reprezintă o reflexie a modului de înțelegere a celui care a elaborat-o. 3. Modelarea intereselor pentru învățare a elevilor preadolescenți Schimbările care au loc la nivelul factorilor care definesc personalitatea în timpul preadolescenței explică, în mare măsură permanenta fluctuație în preferințele și interesele tinerilor. Schimbările care se constată în dinamica intereselor sunt expresii firești ale unui proces de evoluție care tinde spre atingerea nivelului de maturitate psihologică a individului. Din momentul în care tânărul începe să-și construiască un sistem de
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
unor conglomerate gigantice și corporații multinaționale, este totuși o forță coercitivă, capabilă să subjuge toate valorile, activitățile și relațiile umane imperativelor sale. Nici un despot din Antichitate n-ar fi sperat să pătrundă în viața personală a supușilor săi în alegerile, preferințele și relațiile lor în amănunte atît de cuprinzătoare și intime, nu numai la locul de muncă, ci și în toate ungherele vieților lor." Concluzia ei a fost sinceră și directă: "Poate că este timpul ca noi, cei din Vest, să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și hrăniți și capătă încredere în ei înșiși, dar recunosc diferența ca fiind un drept și o obligație a fiecăruia. Acești noi cetățeni sînt de părere că în lumea contemporană identitatea este mai mult o problemă de politică și de preferință decît de destin. Au reacții alergice față de naționalism și o empatie profundă pentru oamenii care suferă discriminări sau sînt exilați forțat din iubitele lor națiuni și teritorii. Ei sînt discreți în privința propriei lor identități naționale, interesați de a altora, preocupați
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Welt), iar o astfel de fragilitate mărește probabilitatea ca sancțiunile morale și restricțiile asupra resortului violenței să fie respinse sau evitate de unii dintre membrii lor. În mod deosebit, cînd sînt combinate cu discriminări sociale, să spunem, prejudicii rasiale sau preferințe la angajări, aceste neliniști și frustrări amorale îndeamnă la atitudini violente, uneori chiar împotriva propriului grup de apartenență. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care rata omuciderilor între negrii americani este de șapte ori mai mare decît la albi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care, în ultimul deceniu, popularitatea jocurilor video printre copii este determinată, chiar dacă doar în mod intuitiv, de subiecți ce năzuiesc la puterea de a co-determina rezultatul jocului lor mediat electronic. Este adevărat că forma comercializată a jocurilor video a demonstrat preferințele copiilor. Un exemplu îl reprezintă acel joc în care figuri de femei sînt manipulate și adesea victime, fiind răpite și trebuind să fie salvate 15. Jocurile video îi provoacă, totuși, pe copii să se familiarizeze cu noile mijloace de comunicare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Procesul de politizare subminează diviziunea acceptată în mod convențional dintre "public" (unde controversele privind puterea sînt considerate a fi problema legitimă a altora) și "privat" (unde astfel de controverse, se spune, nu au nici un rol legitim în raport cu suveranitatea "intimității", a preferințelor individuale, a ceea ce vine de la Dumnezeu sau a "naturalului" biologic). Politizarea dezvăluie caracterul arbitrar sau convențional al definițiilor tradiționale ale "intimității", făcînd mai greu de justificat orice acțiune ca fiind de natură privată (așa cum constată în prezent, cu durere, diverse
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]