7,442 matches
-
un cântăreț din fluier a început să cânte melodia „Will you come to the bower I have shaded for you?” Generalul Houston a condus personal infanteria, postând Regimentul 2 de voluntari al colonelului Sidney Sherman în flancul stâng, urmat de Regimentul 1 al colonelului Edward Burleson. În centru, două mici tunuri neghintuite donate de cetățenii orașului Cincinnati, Ohio denumite „Twin Sisters,” ("Surorile gemene") erau împinse înainte sub comanda maiorului George W. Hockley. Ele erau susținute de patru companii de infanterie conduse
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
În centru, două mici tunuri neghintuite donate de cetățenii orașului Cincinnati, Ohio denumite „Twin Sisters,” ("Surorile gemene") erau împinse înainte sub comanda maiorului George W. Hockley. Ele erau susținute de patru companii de infanterie conduse de căpitanul Henry Wax Karnes. Regimentul de soldați texani al colonelului Henry Millard alcătuiau flancul drept. În flancul drept extrem se aflau 61 de cavaleriști texani conduși de proaspăt promovatul colonel Mirabeau B. Lamar ce plănuiau să încercuiască flancul stâng mexican. Cu o zi înainte, Lamar
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
Lebrón, făceau parte din clasa medie criollo. Erau suficient de înstăriți pentru a-și trimite fiul la școală. Tatăl a fost o vreme subdelegat pentru provincia spaniolă Veracruz. În iunie 1810, la 16 ani, Santa Anna s-a înrolat în regimentul de infanterie Fijo de Veracruz drept cadet, împotriva dorinței părinților săi, care voiau ca el să urmeze o carieră comercială. În 1810, an în care Miguel Hidalgo y Costilla a inițiat prima tentativă a Mexicului de cucerire a independenței față de
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
cartier dubios. Ei sunt primiți acolo de un domn pe nume Thaddeus Sholto, fiul maiorului John Sholto din Upper Norwood, unicul prieten din Londra al căpitanului Arthur Morstan. Acesta le povestește sfârșitul căpitanului Morstan. Maiorul John Sholto, fost ofițer al Regimentului 34 de Infanterie din Bombay, murise la 28 aprilie 1882. Pe patul de moarte, el le relatase celor doi copii ai săi, frații gemeni Thaddeus și Bartholomew, un secret legat de o comoară. Cu ani în urmă, maiorul și cu
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
povestea comorii lui Holmes, Watson și Jones. Originar din Worcestershire, de lângă Pershore, Small a părăsit Anglia pe la vreo 18 ani. El intrase într-o încurcătură din pricina unei fete și, pentru a scăpa, a fost nevoit să se înroleze într-un regiment care era pe punctul de plecare spre India. Într-o zi, pe când s-a dus să înoate în Gange, a fost atacat de un crocodil care i-a retezat piciorul drept de la genunchi în jos. Salvat de un sergent, bun
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
în ianuarie 1937) și Franța au reprezentat momente esențiale în viața sa. El a găsit aici elemente de inspirație pentru opera din țara sa. A participat activ la campaniile militare din cadrul primei conflagrații mondiale. A fost încorporat în 1916 în cadrul regimentul 47 de infanterie, a fost trimis în scurt timp la regimentul feroviar din București și, în final, detașat la Grupul Apărării Dunării. Alături de alți arhitecți și ingineri, a avut misiunea să distrugă podurile în timpul retragerii în Moldova. De asemenea, a
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
sa. El a găsit aici elemente de inspirație pentru opera din țara sa. A participat activ la campaniile militare din cadrul primei conflagrații mondiale. A fost încorporat în 1916 în cadrul regimentul 47 de infanterie, a fost trimis în scurt timp la regimentul feroviar din București și, în final, detașat la Grupul Apărării Dunării. Alături de alți arhitecți și ingineri, a avut misiunea să distrugă podurile în timpul retragerii în Moldova. De asemenea, a construit centre medicale și instalații sanitare, în momentele în care tifosul
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
de geologie - geografie a Universității din București. Școala primară o face la Hotărani (1921 - 1926), apoi învață la liceul "Ioniță Asan" din Caracal (1926-1933) iar bacalaureatul îl susține la Craiova la liceul "Regina Elisabeta". Concomitent cu îndeplinirea serviciului militar la Regimentul 2 Călărași din Caracal, fiind concentrat pe frontul de est la Armata a IV-a între 1938-1939, urmează cursurile secției de geografie a Facultății de Filozofie și Litere a Universității din București între anii 1933 și 1940, având printre profesori
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
a atras replica imediată a localnicilor, care au organizat baricade și demonstrații împotriva acțiunilor JNA. Momentan, nu au avut loc lupte, ambele părți părând să aibă o politică neoficială de a nu fi primii care deschid focul. O unitate a Regimentului Antiaerian 306 al JNA (Armata Populară Iugoslavă), cu baza în Karlovac, Croația, trece granița slovenă la Metlika. Câteva ore mai târziu, o coloană de tancuri și transportoare blindate ale Brigăzii de Blindate nr.1 a JNA părăsește cazărmile din Vrhnika
Războiul de Zece Zile () [Corola-website/Science/316486_a_317815]
-
Nova Vas, la sud de Ljubljana. Depozitul de muniție al JNA de la Črni Vrh este incendiat și explodează, afectând serios orașul. Forțele slovene capturează depozitele de la Pečovnik, Bukovžlak și Zaloška Gorica, intrând în posesia unei cantități importante de armament. Coloana Regimentului 306 de Artilerie Antiaeriană Ușoară al JNA se retrage din poziția expusă de la Medvedjek și se îndreaptă către pădurea Krakovski (Krakovski gozd) lângă granița cu Croația. Întâlnește însă o blocadă slovenă lângă orașul Krško și este înconjurată de forțele STO
Războiul de Zece Zile () [Corola-website/Science/316486_a_317815]
-
care aveau scopul să lupte în zonele lor de baștină, menținând producția de apărare locală esențială pentru efortul general de război. Trupele TO mai includeau și unități mai mari și mai bine echipate, cu responsabilități operaționale mai extinse. Batalioanele și regimentele TO operau în zonele de responsabilitate cu artilerie, armament antiaerian și un număr limitat de blindate. Folosindu-se de mobilitatea și inițiativa lor tactică, aceste unități aveau ca țintă atenuarea presiunii coloanelor blindate și a loviturilor aeriene ale inamicului prin
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
mare prin Canalul Duez în India și Australia. Leopold și Franz Ferdinand s-au certat iar Leopold a părăsit excursia la Sydney și s-a întors în Austria. El a fost demis din marina austro-ungară și a intrat într-un regiment de infanterie la Brno. În cele din urmă a fost numit colonel al regimentului 81. Leopold s-a îndrăgostit de o prostituată, Wilhelmine Adamovicz, pe care a întâlnit-o pentru prima dată în Augarten - un parc din Viena (alte surse
Leopold Ferdinand de Austria () [Corola-website/Science/322433_a_323762]
-
certat iar Leopold a părăsit excursia la Sydney și s-a întors în Austria. El a fost demis din marina austro-ungară și a intrat într-un regiment de infanterie la Brno. În cele din urmă a fost numit colonel al regimentului 81. Leopold s-a îndrăgostit de o prostituată, Wilhelmine Adamovicz, pe care a întâlnit-o pentru prima dată în Augarten - un parc din Viena (alte surse susțin că prima lor întâlnire a avut loc în Olmütz), a avut un copil
Leopold Ferdinand de Austria () [Corola-website/Science/322433_a_323762]
-
unitate militară din componența Gărzii Imperiale Franceze, care a participat la majoritatea marilor bătălii ale războaielor napoleoniene. Făcând parte din „Vechea Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în Garda Consulară, organizată prin hotărârea din 28 noiembrie 1799 și care cuprindea două batalioane de grenadieri pedeștri, de câte 4 companii fiecare. Cele două batalioane se remarcă în mod deosebit la bătălia de la Marengo. După această
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
adaugă 2 companii, apoi, de la 18 mai 1804, se adaugă un corp de veliți, care vor fi trecuți progresiv în rândurile batalioanelor de grenadieri. De la aceeși dată, Mareșalul Imperiului Davout devine colonel comandant al grenadierilor din Gardă, iar comandant al regimentului de grenadieri este numit colonelul Hulin, cu rang de general de brigadă, secondat de maiorul Dorsenne, cu rang de colonel. Regimentul este organizat în iulie 1804, având două batalioane de câte 8 companii. Regimentul avea propriul personal administrativ și propria
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
batalioanelor de grenadieri. De la aceeși dată, Mareșalul Imperiului Davout devine colonel comandant al grenadierilor din Gardă, iar comandant al regimentului de grenadieri este numit colonelul Hulin, cu rang de general de brigadă, secondat de maiorul Dorsenne, cu rang de colonel. Regimentul este organizat în iulie 1804, având două batalioane de câte 8 companii. Regimentul avea propriul personal administrativ și propria fanfară. Din 1805, prin încorporarea veliților în regiment, se urmărește aducerea fiecărei companii la efectivul complet de 100 de oameni. Înălțimea
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
grenadierilor din Gardă, iar comandant al regimentului de grenadieri este numit colonelul Hulin, cu rang de general de brigadă, secondat de maiorul Dorsenne, cu rang de colonel. Regimentul este organizat în iulie 1804, având două batalioane de câte 8 companii. Regimentul avea propriul personal administrativ și propria fanfară. Din 1805, prin încorporarea veliților în regiment, se urmărește aducerea fiecărei companii la efectivul complet de 100 de oameni. Înălțimea minimă admisibilă era de 1,78, apoi, din 1815, 1,76, într-o
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
rang de general de brigadă, secondat de maiorul Dorsenne, cu rang de colonel. Regimentul este organizat în iulie 1804, având două batalioane de câte 8 companii. Regimentul avea propriul personal administrativ și propria fanfară. Din 1805, prin încorporarea veliților în regiment, se urmărește aducerea fiecărei companii la efectivul complet de 100 de oameni. Înălțimea minimă admisibilă era de 1,78, apoi, din 1815, 1,76, într-o epocă în care înălțimea medie masculină nu depășea 1,68. De-a lungul Războaielor
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
companii la efectivul complet de 100 de oameni. Înălțimea minimă admisibilă era de 1,78, apoi, din 1815, 1,76, într-o epocă în care înălțimea medie masculină nu depășea 1,68. De-a lungul Războaielor napoleoniene, încorporarea în acest regiment s-a făcut mai întâi prin crearea unui al doilea regiment, iar soldații din acest regiment erau trecuți în mod regulat în primul. Apoi, în 1808, cel de-al doilea regiment a fost reunit cu primul, pentru a se completa
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
era de 1,78, apoi, din 1815, 1,76, într-o epocă în care înălțimea medie masculină nu depășea 1,68. De-a lungul Războaielor napoleoniene, încorporarea în acest regiment s-a făcut mai întâi prin crearea unui al doilea regiment, iar soldații din acest regiment erau trecuți în mod regulat în primul. Apoi, în 1808, cel de-al doilea regiment a fost reunit cu primul, pentru a se completa efectivele acestuia din urmă. În fine, din 1811, un nou decret
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
din 1815, 1,76, într-o epocă în care înălțimea medie masculină nu depășea 1,68. De-a lungul Războaielor napoleoniene, încorporarea în acest regiment s-a făcut mai întâi prin crearea unui al doilea regiment, iar soldații din acest regiment erau trecuți în mod regulat în primul. Apoi, în 1808, cel de-al doilea regiment a fost reunit cu primul, pentru a se completa efectivele acestuia din urmă. În fine, din 1811, un nou decret prevedea că soldații „din linie
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
68. De-a lungul Războaielor napoleoniene, încorporarea în acest regiment s-a făcut mai întâi prin crearea unui al doilea regiment, iar soldații din acest regiment erau trecuți în mod regulat în primul. Apoi, în 1808, cel de-al doilea regiment a fost reunit cu primul, pentru a se completa efectivele acestuia din urmă. În fine, din 1811, un nou decret prevedea că soldații „din linie” care aveau 10 ani de serviciu militar puteau fi admiși în al doilea regiment, iar
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
doilea regiment a fost reunit cu primul, pentru a se completa efectivele acestuia din urmă. În fine, din 1811, un nou decret prevedea că soldații „din linie” care aveau 10 ani de serviciu militar puteau fi admiși în al doilea regiment, iar după 1 an de serviciu în cadrul acestuia, puteau fi admiși în primul regiment. Același decret prevedea că soldații care serveau cel puțin 6 ani în regimentele de pușcași ai Gărzii puteau trece în cel de-al doilea regiment, iar
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
urmă. În fine, din 1811, un nou decret prevedea că soldații „din linie” care aveau 10 ani de serviciu militar puteau fi admiși în al doilea regiment, iar după 1 an de serviciu în cadrul acestuia, puteau fi admiși în primul regiment. Același decret prevedea că soldații care serveau cel puțin 6 ani în regimentele de pușcași ai Gărzii puteau trece în cel de-al doilea regiment, iar după un an de serviciu aici, puteau trece în primul regiment. În 1813, după
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
care aveau 10 ani de serviciu militar puteau fi admiși în al doilea regiment, iar după 1 an de serviciu în cadrul acestuia, puteau fi admiși în primul regiment. Același decret prevedea că soldații care serveau cel puțin 6 ani în regimentele de pușcași ai Gărzii puteau trece în cel de-al doilea regiment, iar după un an de serviciu aici, puteau trece în primul regiment. În 1813, după dezastruoasa campanie din Rusia, în urma ravagiilor făcute de nemiloasa iarnă rusească în rândurile
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]