6,450 matches
-
trecutului" (e vorba despre o reacție pur instinctuală, caracterizând psihologia omului comun, "natural"); 2. depășirea experienței personale prin resuscitarea unui trecut îndepărtat, ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinescian se dovedește un reflexiv și un contemplativ, cu precizarea că activitatea sa intelectuală "nu pornea dintr-un instinct de continuitate în timp" (ca în cazul lui Eminescu, care exalta trecutul glorios și istoria neamului din acest motiv poetul fiind revendicat de curentele tradiționalist-naționaliste), ci numai "din jocul superior al unor forțe spirituale, ce-și găseau satisfacția în simpla lor destindere fără altă finalitate", în genul unor acte reflexe. Bizu e un om fără însușiri și fără personalitate. Sentimentul morții învinge
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
caracterului de "autobiografie spirituală" al nuvelei Sărmanul Dionis (oare nu tot o astfel de "autobiografie" scrie și Lovinescu, în opera lui literară?), referindu-se apoi la acuitatea analizei psihologice din celelalte proze (îndeosebi din Cezara). Altminteri, interpretarea lui Ibrăileanu se revendică de la aceleași premize psihologiste, potrivit cărora "farmecul inefabil" al lirismului eminescian se cuvine detectat în capacitatea de sugestie și în muzicalitatea limbajului. Or, recursul la sugestie presupune refuzul transcrierii mimetice a "realității", al ancorării în biografic și în istoric, în favoarea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinesciană a biografiei și operei poetului "nepereche" nu se regăsește integral în niciuna din cele trei categorii sus pomenite (chiar dacă autorul lui Mite insistă asupra caracterului reprezentativ, specific național, al operei eminesciene). Spre deosebire de colegii săi de generație, "liberalul" Lovinescu își revendică, onest, dreptul la infidelitate și la greșală, aducând în sprijinul propriilor "teorii" "argumente" subiective, de ordin pur afectiv, ca în următoarea mărturisire: "De când țin o carte în mână, personalitatea lui Eminescu m-a covârșit, și am purtat-o în mine
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pretext pentru a face un periplu erudit în estetica Antichității, coborând în timp până la rădăcina disocierii eticului de estetic, moment prim al esteticii europene și referință fondatoare a gândirii românești asupra literaturii, dintotdeauna obsedată de autonomie. De la estetica aristotelică se revendică și teoreticienii mai noi ai melodramei precum Peter Brooks, James L. Smith, Michael R. Booth, Frank Rahill ș.a., citați în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce mizează pe datele clasice ale științei economice: ,,mijloace de producție,, , ,,profit,, , ,,raport cerere- ofertă,, , ,,vânzare-cumpărare,, , ,,credit,, , ,,salariu,, , ,,capital,, etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Auge și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acest studiu terorismul românesc din 1989 din perspectiva hermeneuticii de tip fractal, metodă dezvoltată de Ioan Petru Culianu în cărțile sale de după 1986. Această nouă epistemologie aplicată de autorul român istoriei religiilor, fenomenului social și politic, modei, literaturii etc. se revendică din fizică și matematică. În Mind Tools the Five Levels of Mathematical Reality, matematicianul american Rudy Rucker definea "spațiul Hilbert ca un spațiu matematic cu un număr infinit de dimensiuni". Spațiul social românesc în care s-au desfășurat evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fizică și matematică. În Mind Tools the Five Levels of Mathematical Reality, matematicianul american Rudy Rucker definea "spațiul Hilbert ca un spațiu matematic cu un număr infinit de dimensiuni". Spațiul social românesc în care s-au desfășurat evenimentele din '89 revendică și el un set de mai multe dimensiuni (teoretic infinite) pentru a reuși să cuprindă toate meandrele și jocurile de culise ale acțiunilor teroriste. Aceste dimensiuni au fost practic sincrone și, prin urmare, puteau fi ghicite, anticipate, cu condiția de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
din plin doar de o pătură intelectuală citadină destul de subțire. Această audiență trebuie însă extinsă și îmbrățișată și de formațiuni de diferite tipuri, care să-și facă din idealul european un punct important al programului lor politic. Unele dintre acestea revendică, într adevăr, pe față, de pe acum, un astfel de model european. Această orientare nu poate fi, bineînțeles, nici neutră, nici apolitică, nici desideologizată. Dimpotrivă. Europa reprezintă prin excelență o ideologie și o idee politică activă, afirmată în mod deschis și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cum s-a și spus, line în adâncime, latine în extensiune, gotice în înălțime. Treptat se ajunge chiar și la spiritele europene cele mai profund asimilate la o imagine tot mai personalizată și subiectivizată a Europei culturale. Suntem, devenim, ne revendicăm de la un model cultural european din ce în ce mai interiorizat și asumat ca o experiență strict personală și irepetabilă. programul se transformă acum într-o adevărată confesiune, iar aceasta din urmă se confundă cu enunțarea și afirmarea unor opțiuni de esență. purtăm fiecare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
realizate efectiv prin transplantare, ci în primul rând unde au fost descoperite, asumate și cultivate, într-un fel sau altul, pentru prima dată. Chiar de la primele descoperiri oricât de naive ar fi fost ele la început ale culturii europene. Nu revendic nici un merit special. Riscul acestui tip de confesiuni-program este de a nu fi niciodată bine înțelese. Mi-l asum din nou până la capăt. problema s-a complicat foarte mult în anii dictaturii și printr-o reacție de alt ordin. și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mod natural, fără nici o inhibiție și, în ultimă analiză, fără nici o intenție de a deveni neapărat european. Fiindcă, într-un fel, nici nu mă consideram altfel. Aceasta era chiar lumea mea, preocupările mele, convingerile mele și atât. Nu poți să revendici o evidență și o stare firească de spirit. Scriam și cărți de călătorie și credeam uneori dintr-o supremă naivitate că pot aduce și în acest mod Europa acasă. Bineînțeles, proiectul a trecut neobservat sau răstălmăcit. În împrejurările de atunci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cooperare, pentru coordonare și unitate, individualismul nostru acerb, pulverizarea permanentă a conștiințelor și eforturilor, tot prin acest eminent fond traco-getic? În baza aceleiași referințe de prestigiu? Este lipsa de unire o calitate de invidiat, de elogiat în continuare? Ne putem revendica mereu de la astfel de calități ancestrale, profund antisociale, nepolitice, fundamental ostile oricărei coeziuni și organizări statale? presupun că nu. Sunt chiar convins că nu. Să citim însă pe Herodot și ceva mai departe. Merită. poporul român știm bine este foarte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nici un fel de propagandă confesională. Uniții ne-au introdus, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem, în bună parte, în Europa, fără a ne desnaționaliza câtuși de puțin. Vina lor, în această optică restrictivă, este doar faptul că ei se revendică de la un centru spiritual extrasau supranațional. Aceste biserici sunt definite (superior? disprețuitor?) drept simple... filiale. Ceea ce ideologia statului național închis și centralizat refuză să accepte pe orice plan. Izolaționismul (implicit antieuropean) este reflexul său permanent și fundamental. De fapt, problema
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aparent) simplă: ideea europeană a fost chiar de la începuturile sale românești o descoperire și un angajament ideologic al unei elite restrânse. și de fapt, trebuie să recunoaștem, situația nu s-a schimbat foarte mult nici până azi. De la Europa se revendică doar o elită intelectuală, o pătură culturală foarte subțire. Ea are puternici adversari în izolaționismul și antioccidentalismul atât de specific național comunismului. O ideologie se ce manifestă deosebit de virulent și după 1989. Vom reveni asupra acestei teme. publicațiile centrale și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa este elină în adâncime, latină în extensiune, creștină în înălțime. Alții vorbesc de un corp istoric, de caractere comune, de un tezaur, de un conservatorio etc. etc. Dar toți, fără excepție și nu putem să nu le dăm dreptate , revendică o tradiție și o identitate culturală comună, de o mare vechime, prestigiu și soliditate. Iar a fi european înseamnă, în consecință, a cultiva, a apăra, sau măcar a adera la aceste valori recunoscute, cu respect, uneori cu venerație, drept specific
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de substanță: european-mondial în literatură. Se pot adăuga și alte nume mai recente: Claudio Guillen, A. Owen Aldridge și din nou Etiemble cu recenta sa carte: Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (1988) etc. Nu este vorba, repetăm, de a revendica o competență universală (utopică) specializarea și lucrul pe echipe rămân mereu tot mai necesare ci doar de a gândi în mod constant literatura toată literatura, fără nici o discriminare sub specia universalității. Ceea ce se impune este în primul rând o schimbare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
noțiunii și imaginii Apusului luminat, ceea ce dovedește încă de la început conținutul tipic iluminist al acestei formule. Ea se menține neschimbată și în secolul următor, admirator integral al apusului luminat al Europei. De la această lumină spiritele românești preiluministe și iluministe se revendică de la primii lor pași: Dascălii Europei scria Ienăchiță Văcărescu în 1794 sunt oameni vrednici și de laudă. În 1798, arhimandritul Grigore, un luptător pentru introducerea limbii române în cântările bisericești, are următoarea imagine globală (și foarte laică) despre Europa, care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acționeze. Nu cu ostentație, nici cu umilință, nici prin uitarea calității de român. Ci din patriotism și pură obiectivitate, din convingerea că națiunea nu se poate dezvolta spiritual decât printr-o astfel de orientare europeană. Conștiința literară a epocii se revendică de la același model, care începe să inspire și să legitimeze întreaga activitate a traducătorilor, a animatorilor teatrului național etc. programul lor este identic cu al europenilor, al Europei luminate (texte din 1829-1830). Acest ideal european constituie în principate prima formă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu gând bun consideră acest veac ca bază pentru ridicarea științelor. Teza, formulată pentru românii din Banat încă din 1776, voia să justifice politica școlară a imperiului habsburgic. Ea este însă tipică și tendințelor de luminare din principate, care se revendică de la același principiu. În 1836, p. poenaru, deschizând anul școlar la Sf. Sava, făcea la o distanță de peste jumătate de veac declarații identice în spirit și literă: Măria Sa vă încurajează a vă face vrednici de o nouă epocă, străduindu-vă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
specifice de raportare, un autor român, sub un aspect sau altul, poate să intereseze undeva, selectiv, în spațiul literaturii universale? Deci selectivitate fără frontiere, prin depășirea complexelor subalterne și a subordonării mimetice și sterile. În ce ne privește, ne-am revendicat și nu o dată, inclusiv în această carte calitatea de român și european în același timp. și ceea ce ar fi valabil pentru operele literare, devine virtual posibil și pentru critica și estetica literară. Studiile literare comparatiste, de orientare ideologică și teoretică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al Bacăului medieval nu a fost un caz izolat în rândul localităților moldovenești. Dimpotrivă. Cea mai mare parte a centrelor ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate pe același calapod. Fiecare dintre acestea își revendică începuturile din funcția lor de centre comerciale (târguri și locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală. Destinate a înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Viața cotidiană Reflexul cercetătorilor de a reține din Istorie, cu precădere, faptele și evenimentele majore a avut drept consecință marginalizarea „obișnuitului”, a rutinei de zi cu zi. Plasată când la limita obscurantismului, când la cea a acceptabilului, „istoria minoră” își revendică, tot mai vehement în ultimul timp, dreptul la afirmare. Vom căuta să deslușim, prin intermediul tipologiei anunțată încă din Introducere, aspectele esențiale din viața cotidiană a locuitorilor orașului Bacău - viața de familie, gusturile vestimentare și alimentare, modalitățile de petrecere a timpului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lettres, 1964, p.263-265) Textul lui Cezar descrie în detaliu lucrările contravalației din fața Alesiei; ultimele rînduri fac aluzie la circumvalația (val de apărare) orientată către exterior. Situl de la Alesia a dat naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon al III-lea, săpăturile arheologice au permis identificarea localității Alise-Saint-Reine cu Alesia; aceste săpături au confirmat în multe puncte descrierile lui Cezar. Astfel
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în magistrați pe adversarii despotismului ministerial și părinții patriei. Pentru a curma această obstrucție, ministrul de justiție Lamoignon încearcă, în mai 1788, o reformă inspirată din cea a lui Maupeou, care se lovește de o opoziție generală, dar ambiguă, fiecare revendicînd pentru sine controlul puterii regale. Alianța este deci fragilă între parlamentarii care-și apără puterea și privilegiile, nobilii preocupați să continue să domine stările provinciale, acolo unde ele există, și patrioții din starea a treia care cer o monarhie temperată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]