7,801 matches
-
cine știe la ce vă mai pot trebui), iată câteva astfel de anvelope, cu scuze pentru osteneala de care nu mi-a trecut prin cap să vă scutesc trimițându-vile o dată cu paginile de corecturi! Sincer Îmi pare rău! Sigur că, la rigoare, astfel de pagini pot fi Îndoite. Dar abia așa fac plicurile mai voluminoase. Domnule Dimitriu, deși am sentimentul că Încep să abuzez, revin cu câteva noi chestiuni, unele chiar de pe paginile pe care le-ați mai văzut, survenite după mici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mari insistențe, În avans, tot acum doi ani, de un specialist). Dacă la ora de față aș fi avut de dat la cules cele trei sute de pagini de note și aș fi avut de efectuat cele două trei corecturi de rigoare, nici vorbă nu putea fi să mai iasă cartea până În decembrie. În fine, mare-i Dumnezeu; poate răzbat și anul ăsta. Fapt e că nu mai fac nimic alta; am lăsat la o parte casă, fel de fel de probleme
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Întâlnit cu domnul Ciopraga și care e rezultatul cu prefața. Când urmează să apară cartea? Am citit cu satisfacție recenzia doamnei Bucur (e bucureșteancă?), deoarece a remarcat calitatea principală a lucrării: „edificiu... pregnant și precis, fără improvizații, fără speculații subiective... , rigoare și simplitate stilistică, lirism auster” ș.c.l. Așa este. Dumneavoastră sunteți dintre cei puțini care Înțeleg valoarea detaliului pentru sensul Întregului. Pasiunea cu care faceți totul nu inflamează, ca la alții, expresia, care Într adevăr rămâne liric-austeră. Sper să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
adus la cunoștința forurilor superioare. Era vorba de un director de IAS care, având relații și rude sus-puse până la Comitetul Executiv al partidului, care îl protejau, își permitea să prejudicieze, cu mari sume de bani, averea obștească fără a suferi rigorile legii. Despre acest caz s-a scris și în Scânteia din 5 septembrie 1973, articolul Oaia cu cinci picioare [...]. Am remarcat faptul că prejudiciul adus averii statului a echivalat, în total, cu o frumoasă turmă de 693 de oi de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de Finanțe al României și ceva membru ori supleant în Comitetul Politic Executiv. Prin urmare, trebuie să se știe că Păunescu stă bine sus, că are relații. Domnul Petre Gigea, căruia i s-a transmis bineînțeles revista cu sublinierile de rigoare, nu face ce a făcut Marcea, adică nu scrie la Flacăra că nu este de acord cu asemenea lingușiri. Acceptă și tace. El nu este destituit. Nici Păunescu. Același poet numit de curte (cam cum se spune și despre găini
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
anunță un nou an-record al recoltelor de cereale. Măsurile recente îl și prefigurează. Numai 10 litri de benzină pot primi cetățenii patriei în trecere prin Capitală, până de curând singurul oraș în care benzina era la liber (cu cozile de rigoare, dar necartelată). În schimb, turiștilor străini nu știu ce să le mai facem spre a-i atrage să-și lase banii lor, obținuți din afaceri capitaliste și din exploatare, în buzunarele statului socialist, aflat în plin avânt spre comunism, ultima platformă a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
arhivă este cea publicată zilele trecute de întreaga presă: Nicușor cu mâinile reunite în poală. Întocmai atitudinii atât de cunoscute, stând în picioare în fața părinților săi cărora le prezintă, în numele organizației de tineret al cărui jupân absolut este, felicitările de rigoare la orice aniversare; în plan secund, cei câțiva adjuncți ai săi, printre care și nora celui felicitat! Ce ziceți? La noi lumea zice că respectiva căsătorie nu are la bază niciun sentiment, ci un calcul simplu: pentru a putea parveni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
surprinderea mea însă, am fost tratat omenește, vorbindu-mi-se frumos și, lucru demn de remarcat, s-a căutat a mi se rezolva situația în cel mai scurt timp. Am ajuns în Traiskirchen, unde mi s-au făcut formalitățile de rigoare, documente de identitate și primele demersuri pentru emigrarea în Statele Unite ale Americii. Atitudinea deosebit de politicoasă și calmă a oamenilor, rafturile încărcate ale magazinelor cu tot ceea ce îți poftește inima îmi transformaseră bucuria reușitei într-o adevărată euforie. Astfel cred se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Cei care promit, specialiști bine intenționați și cu putere de decizie, se pun imediat pe treabă. Numai că tocmai atunci se întâmplă să fie convocați la o ședință de partid extraordinară cu prezență obligatorie. Urmează ședința după tot tipicul de rigoare bine cunoscutul scenariu al vorbelor goale și lătrate și conducătorii noștri de unități se reîntorc în colectivele lor de muncă, unde-i convoacă de urgență pe toții șefii de compartimente. Dar care credeți că ar putea fi noile sarcini primite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o formulasem În Anii de ucenicie...? Recunoscându-mi, cu modestie și amar, „risipirea”, implicarea În „destinul comun”, discretele „efecte de solidaritate”, mă delimitam, deși admirativ și cu destulă invidie, de „Înalta tehnică a distanțării”. De scenariul intangibilității, adică, urmat cu „rigoare iacobină”. Reiteram, cam apodictic, convingerea mea că În colonia totalitară În care trăisem, „nimeni și nimic nu a putut, de fapt, scăpa de «atingeri», chiar când instantaneu le uită”. Știam ce mă atrăsese la Radu, de ce Înfruntasem scepticii la tipul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și după 1989, semnate, de data asta, nu doar de scriitori care au suferit de pe urma cenzurii și persecuțiilor comuniste, ci și de câțiva dintre cei care se afirmaseră, ei Înșiși, prin nu puține compromisuri și complicități, În chiar anii durei rigori partinice. Interesantă mi s-a părut, din acest punct de vedere, relatarea unui altfel de martor al epocii, reprezentând o categorie aflată, În perioada de Început a regimului comunist, la mijlocul „indecis” al categoriei „tovarășilor de drum”, ezitând În adeziunea „deplină
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
realitatea interioară a naratorului. Îndoiala ca premisă și mijloc de cunoaștere se extinde firesc și asupra eului, dacă nu chiar pornește din miezul Însuși al individualității, deopotrivă receptor, transmițător și emițător de realitate umană. Regăsim aici o veche tradiție a rigorii, a spiritului critic care, Înainte de a focaliza spre ceilalți, se Întoarce spre sine, cu severitate, cu maximă exigență. Cel ce afirmă că „răul sunt ceilalți” are obligația elementară de a se cerceta, În prealabil, pe sine. Înainte de a vorbi despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Se Încleștează de viața pe care o urăște, pentru a evita valul care l-ar arunca Într-o alta, pe care nu o Înțelege.” Curiozitatea și tensiunea clasei creșteau. Adevărata surpriză părea nu atât inversarea unei interpretări deja consacrate, ci rigoarea, paradoxalul răsturnat bun-simț, logica demonstrației. „Bérenger susține că prietenul său ar fi «greșit» pentru că el (Bérenger) este incapabil să afle o mai justificată alegere, opac la dorința fostului său prieten pentru o «viață nouă». Dacă viața Rinocerilor este fără sens
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
temperament, de ambianța socială. Istoria alienării și regenerării lui Pereira pare istoria relației sale cu adevărul. Pereira trăiește În trecutul cu care a stabilit un cod cotidian protector. Ritualurile sale gastronomice intră și ele În subterfugiile de a evada din rigorile prezentului. În pofida sfaturilor cardiologului și a crizelor de oboseală și transpirație, continuă să consume vicioase limonade dulci și ispititoare omlete interzise. Rușinat de fiecare dată, dar gata să-și acorde, apoi, din nou, micul act rebel de plăcere. Când se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Recrutare: - Au făcut tot posibilul ca să scape; - Au încercat la vizita medicală, făcându-și și injecții cu seruri maladive, ca să fie scăpați; - Au încercat amânări, acolo unde nevoile nu-i solicitau, ca toți să fie trimiși la muncă; - Iar la rigoare, au făcut tot posibilul ca să fie dați la detașamente mai bune (din același oraș, la întreprinderi, etc.). c). Ajunși în detașamente: - Randamentul lor la lucru a fost în general submediocru; - Au încercat să se pună bine cu comandanții respectivi; - Au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
satele unde aveau interese; - În trenuri, prin sate, unde au fost, purtarea lor a fost egală cu aceea a ina micilor țării, răspândind vești alarmiste, curente comuniste și au întreținut chiar legături cu românce; - Au obținut învoiri prin corupție; - La rigoare, și-au făcut procese între ei, au fost citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; - Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmariă, cojocari, etc.) s’au dat drept meseriași ca să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scutiri medicale nemotivate. 4. Medicii cari vor fi dovediți că au înlesnit sustragerea în mod intenționat dela muncă obligatorie a evreilor, prin acordarea de scutiri și concedii medicale nemotivate, precum și acei cari au consimțit clasarea nejustificată a evreilor, vor suferi rigorile legii. Deasemeni, în cazul când se va dovedi că nu și-au făcut datoria de a menține o bună stare sanitară. 5. Evreii cari, potrivit cererilor lor de a fi reexaminați de către medicii Corpurilor Teritoriale, în urma examinării au fost găsiți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ființei prin cuvânt”. Anchetatorul era o brută reală , nu avea pic de rafinament . Cel puțin din umanism politic nu trebuia să terorizeze un om stilat ca Prutianu . Sau , mai știi? Dublura imaginară a domnului Spiridon și-a potrivit ținuta de rigoare să-și impresioneze rivalul !. Se găsea doar în imbrânceala pentru locul întâi pe podium pentru FPR . Oricum, ultima lectură a cărții inainte de publicare a făcut-o Casian . El a hotărât ce se numește sau nu revoluție . El a decis
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de-a doua parte vizează, în urma unei cercetări incisive, reconstituirea unor profiluri literare: A.E. Baconsky, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Nichita Stănescu sau Mircea Ivănescu. Înzestrat mai cu seamă pentru lectura poeților, scriind cu vervă și aplicație, finețe interpretativă și rigoare analitică, criticul se dovedește a fi la înălțimea spirituală a poetului. După o lungă absență de pe scena literară românească, F. revine cu volumul Viață de probă (1998), care alătură poeme inedite din perioada de exil unor piese vechi, preluate din
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
a fenomenelor lingvistice, apelând la metoda comparatistă. Pe de altă parte, literatura medievală germană îl provoacă să dea o versiune în românește a poeziei lui Walter von der Vogelweide, text dificil, ale cărui probleme traducătorul le rezolvă cu ingeniozitate și rigoare lexicală. F. transpune în română și romane moderne, între acestea Opiniile unui clovn (1975), Destinul unei cești fără toartă (1986) și Fotografie de grup cu doamnă (1988) de Heinrich Böll, autor pretențios prin oralitatea stilului și sarcasmul vehement al discursului
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
de rondeluri Ne caută o veste (1995) are o formulă lirică ce îmbină meditația sentențioasă gravă cu simbolurile și alegoriile ce țin de ontic. Rondelurile, având unele afinități cu cele ale lui Al. Macedonski, se caracterizează prin formule gnomice, prin rigoarea, sobrietatea și exactitatea expresiei lirice, prin bogate referințe la arii largi de cultură sau la religie. Același lucru se poate afirma despre cea mai bună carte a poetei, Întoarcere în Marele Volum (1998). F. mai semnează versuri pentru copii și
FURDUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287116_a_288445]
-
Lexiconul cu ciornele sale, Gramatica în latină și română, graiul natal al autorului, textele de literatură română veche care au intrat în atenția scriitorului. F. a pornit și aici de la lectura directă a manuscrisului, ceea ce nu se mai făcuse cu rigoare de la ediția lui Gh. Cardaș (1925), ale cărei greșeli au fost preluate, unele chiar de ediția lui J. Byck (1953). Un amplu capitol de note dă măsura priceperii, a informației și efortului investit. O altă lucrare, care reia o întreprindere
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
cursuri de filologie romanica, cât și de limbă și literatura română. Publicând încă de foarte tânăr (primele lucrări științifice îi apar în 1932, sub numele Göbl), G. a lăsat în urma lui o operă ce numără lucrări de valoare, caracterizate prin „rigoare științifică, o impresionantă informație, o rară forță de disociere și numeroase soluții originale” (Florica Dimitrescu). Și-a redactat articolele și studiile nu numai în limba maghiară, ci și în română, franceza, italiană, germană și rusă. A colaborat la „Annales Universitatis
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
valorificată și în volumele de versuri Încercare asupra bucuriei (1978; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara) și Cicatricele bucuriei (1995). Componenta cerebrală și livrescă este aici prevalentă. Stilisticianul pare chiar dispus a da lecții de compoziție, dar nici rigoarea versificației și nici perfecțiunea aparent înghețată a imaginilor nu plasează versul în sfera construcțiilor artificiale. Asimilările culturale reprezintă particularitatea definitorie a acestei poezii, și ele transpar fie la nivelul imaginii (de factură avangardistă), fie la acela al structurării exterioare a
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
O, 1986, 2; Nicolae Manolescu, Poezie și limbaj, RL, 1986, 45; Al. Călinescu, Un alt fel de a citi poezia, CRC, 1986, 46; Liviu Franga, Spațiul poeziei, VR, 1987, 1; Livius Ciocârlie, Dilema poeticianului, O, 1987, 18; Vasile Popovici, Exigențele rigorii, O, 1987, 40; Mircea Borcilă, Crișu Dascălu, „Dialectica limbajului poetic”, CLG, 1987, 2; Ruja, Parte, I, 197-202; Cornel Ungureanu, Mic tratat despre implozia poetică, „Timișoara”, 1995, 155; Șerban Foarță, Crișu Dascălu-55, O, 1996, 6; Adriana Iliescu, „Havuze de nisip”, PSS
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]