6,863 matches
-
reacțiile comportamentale” ale acestuia; alteori, conceptul de „frustrație” este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Ceea ce credem că trebuie precizat în legătură cu nota definitorie a fenomenului de frustrație, în raport cu alte fenomene psihice care sunt implicate în procesul de adaptare a personalității, sunt următoarele lucruri: dacă forma „primară” a frustrației poate fi înțeleasă numai prin privațiune (blocarea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la primatul „intenționalității”, în detrimentul supunerii oarbe, necondiționate în fața adultului). În sfârșit, a treia etapă, care începe pe la 11/12 ani, în cursul căreia „justiția pur egalitară este temperată de preocupări ar fi echitate” ( J. Piaget), pentru comportarea bazată pe respectarea riguros reciprocă a „drepturilor” și a „datoriilor”, pe satisfacerea în mod egal a intereselor, a drepturilor și a datoriilor fiecăruia. Se constituie acum, arată J. Piaget, o atitudine nouă a copilului devenit puber, și anume o dezvoltare a reversibilității atitudinii proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
niciodată până în acel moment. Poate cel mai important efect al sistemelor electorale este introducerea echității în competiție. Ele trebuie să confirme lipsa discriminării, în special pe rațiuni de sex, rasă, vârstă și venit. Echitatea atrage după sine introducerea și aplicarea riguroasă a unor măsuri puternice împotriva fraudei, un fenomen în continuare larg răspândit în multe țări. Echitatea înseamnă și a oferi candidaților mijloace adecvate de a lupta în campanii: de aici optimizarea formelor de finanțare publică a alegerilor și partidelor, larg
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de vedere intelectual ar fi mai satisfăcător să putem proceda prin deducție: dacă am putea folosi logica matematică pentru a dezvolta consecințele unui număr mic de axiome și postulate, am putea da naștere unei teorii elegante. Analizele ar fi mai riguroase. Nicio disciplină științifică nu a procedat în întregime în acest mod, totuși. În fiecare caz (inclusiv în cazul unei științe apropiate matematicii, precum astronomia), progresul a fost marcat de descrieri. Deducția a apărut de obicei după aceea, pentru a consfinți
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai puțin decât trei sute de autori care și-au intersectat cea mai mare parte sau chiar întreaga viață destinul cu cel al Iașului. Cum dicționarul de față include doar cincizeci și trei dintre ei, este de la sine înțeles că face o selecție riguroasă, operând cu cele mai firești criterii de gen, cel axiologic și cel istoric. În cazul autorilor în viață, m-au interesat exclusiv cei care au publicat cel puțin două cărți măcar notabile, dacă nu cumva bune și foarte bune. Excepțiile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care o părăsește. câte străzi atâtea fraze./ una singură nu se mai termină.// orașul alunecă printre poeme. bulă de aer prin tuburile cu perfuzie" (Feluri de a suporta dispariția unui capăt de stradă (file de spovedanie), dicțiunea de sine, confesiunea riguroasă, deși întârziată de subterfugii descriptive ori autoironice, rămâne finalitatea de fond a poeziei lui Dan Bogdan Hanu. Miezul vastului poem intitulat O evacuare de ultimă generație (Poemul care nu poate fi întrerupt) epos nostalgic al ființei poetice, marcată atât de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
foarte puțini se hotărăsc să pătrundă. Visul nu e luat în considerare decît atunci cînd se exprimă în forma tradițională a ceea ce numim utopie, adică a unui gen literar bine determinat, cu finalități didactice clar afirmate, discurs supus unei ordini riguroase, și lesne accesibil doar înțelegerii logice. În acest eseu nu e vorba nicidecum de contestarea legitimității unui astfel de demers, demers, de altfel, paralel celui pe care s-au angajat și pe care continuă să se angajeze istoria literaturii, istoria
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acțiune paradoxală de a transcrie iraționalul în limbajul inteligibilului nu ascunde faptul că rezultatele unei astfel de investigații riscă să apară incerte, parțiale și incomplete. Realitatea mitică, prin unele din aspectele sale, va scăpa întotdeauna celei mai subtile și mai riguroase analize. E o speranță bineînțeles deșartă de a pretinde că ai depășit definitiv opoziția dintre rațional și imaginar. Sîntem plasați într-un domeniu unde cunoașterea adevărată nu poate fi decît de ordin existențial: numai cei care trăiesc mitul în deplină
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un consemn special, care se schimba semestrial și care era în mod regulat transmis de Marele Orient fiecărei loje aflate sub controlul lui..." Protejată de privirile celorlalți prin legea secretului, Organizația se impune pe de o parte prin organizarea internă riguroasă și prin structura ierarhică. Forma sub care se prezintă de obicei e aceea a unei piramide cu eșaloane succesive, strict delimitate: urcînd o treaptă, cel implicat în complot știe mai mult, e mai puternic și are o responsabilitate mai mare
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întotdeauna foarte pricepuți în a pune mîna pe moșteniri, în a deturna, spre folosul lor, prin intermediul duhovnicilor, Testamentele muribunzilor. Dar în discursul rabinului, ca și în Protocoale, mijloacele descrise au cu totul alte dimensiuni. Mai întîi, trebuie menținut un control riguros asupra întregului sistem bancar, ca și asupra tuturor mecanismelor de investiții ale Occidentului european, scopul fiind acela ca "nicăieri, nici o operație financiară, nici o activitate importantă să nu se poată executa fără fiii lui Israel, fără influența lor imediată." În al
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
poate debarasa de monarhie și de aristocrație, dar cine ne va elibera de corupție?"... Răspunsul este dat imediat de definiția unui program precis de restaurație morală, termenul de restaurație ar trebui să fie înțeles aici în sensul său cel mai riguros, pentru că e vorba înainte de toate de regăsirea și restabilirea virtuților atribuite sublimilor lacedemonieni și nu mai puțin admirabililor romani. De unde și insistența asupra unei educații cu finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
recurgerea la aceleași simboluri: spațiul închis, grădina, insula, templul sau clopotnița 60... Tema comunicării sociale, a contopirii spiritelor și inimilor nu e doar solidară, ci se confundă în intimitatea sa cu o altă aspirație, cu o altă, nu mai puțin riguroasă exigență: aceea a siguranței. "Cînd oamenilor nevinovați și virtuoși le plăcea să-i aibă pe zei alături, ei locuiau împreună în aceleași colibe; dar deîndată ce s-au ticăloșit, s-au plictisit de acești martori incomozi... În fond, natura omului
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
noi o mireasmă de plante de grădină (...). Din staul aburul se ridica". El opunea artei naturaliste un impresionism pitoresc apropiat de subiectivismul punctului de vedere [...]. Puțin cîte puțin, noua tehnică începea să se contureze (...). Simbolismul se îndrepta din ce în ce mai mult către riguroasa tehnică a punctului de vedere; referindu-se la Bysance al lui Jean Lombard, Alfred Valet nota: "Descrierea sa (...), ceea ce unii descriptori naturaliști nu au înțeles niciodată, este fracționată, gradată, mereu corespunzătoare și proporțională acțiunii. Nimic nu este mai lipsit de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din lucrările elaborate pe bază experimentală ofereau astfel de teze. Experimentele inițiate atunci au perfecționat tehnica de cercetare în domeniul pedagogiei, care rămăsese mult în urma altor științe. Experimentul se completa cu metoda statistică, cu metoda anchetelor și cu o mai riguroasă utilizare a observației. Inițial, pedagogia experimentală s-a orientat, mai ales, spre cercetarea, prin metoda experimentală, a copilului. Această orientare era într-un fel o continuare a acelei pedagogii care reducea legile educației la legile dezvoltării vieții psihice a copilului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în pedagogie și a unei pedagogii experimentale. "Pedagogia veche" afirma el "cu toate că în amănunt are și părți bune, trebuie cu totul înlăturată, pentru că are un păcat mare: ea este rezultatul ideilor preconcepute; ea operează cu afirmații necontrolate, ea confundă demonstrațiile riguroase cu citațiile literare, ea dezleagă problemele cele mai grele invocîndu-l pe Quintilian și Bossuet, ea înlocuiește faptele cu discursuri și nu s-ar putea caracteriza mai bine decît cu titlul de "Vorbărie"" (2, p. 1). Critica era, cum se vede
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
medici, pedagogi, psihologi, membri ai corpului didactic. Rezultatul aprecia Tăbăcaru ar fi fost mult mai fructuos decît acela al unei discuții pe tema conținutului învățămîntului primar (32, pp. 72-77). Ideea unor astfel de cercetări, care să permită măsurări cît mai riguroase ale unor aspecte ale educației, l-a urmărit pe Tăbăcaru toată viața. În perioada 1908-1910 a apărut la București, sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru (Gr. Tăbăcaru fiind unul dintre redactori), revista Pedagogia experimentală, cu subtitlul Revistă pentru didactica și organizarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fi învățat de altcineva (studiul individual learning înlocuiește predarea teaching); fiecare progresează în ritm propriu, fără a mai fi reținut sau grăbit ca în sistemul instruirii pe clase; programul de lucru se adaptează înclinațiilor și aptitudinilor elevului; se asigură o riguroasă evidență a situației la învățătură a elevului, obținîndu-se date nu atît asupra volumului de cunoștințe, cît a capacității intelectuale a elevului. După cum a putut rezulta din această succintă descriere, sistemul de instruire Dalton Plan prezintă numeroase deficiențe, pentru care a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să hotărască asupra posibilității de continuare a studiilor. Prin noua organizare, școala secundară dobîndea și mai mult caracterul unei școli destinate elitelor: se reducea numărul elevilor, iar prin examene de sfîrșit de an și prin bacalaureat se făcea o selecție riguroasă a celor ce intrau în învățămîntul superior. Împotriva legii din 1928 au fost formulate numeroase critici, mai ales pentru ponderea redusă a matematicii și științelor naturii, precum și pentru renunțarea la secții, care permiteau aprofundarea acelor discipline pentru care elevii aveau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
omul de cultură Petre Andrei spera în posibilitatea lărgirii ariei de recrutare a viitoarei "elite". Decretul-lege prevedea organizarea unor licee model, în fiecare din cele zece unități administrativ-teritoriale (în care era împărțită țara atunci), cu elevi bursieri, selecționați, printr-un riguros examen, din cei mai buni absolvenți ai școlilor primare. Intenția era lăudabilă, dar nerealistă, condițiile social-politice din acea perioadă nu îngăduiau o selecție obiectivă a celor mai capabili copii din straturile nefavorizate ale societății, precum și întreținerea lor gratuită în școli
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fundamentale ale pedagogiei și, pe această bază, o "sistematică a științei pedagogice". Constituindu-se ca o reacție față de "pedagogia filosofică", "Cercul de studii" a combătut orice amestec al filosofiei în cercetarea fenomenului educației. Dar, dincolo de metodele de cercetare, oricît de riguroase ar fi, există anumite principii filosofice materialiste sau idealiste, mărturisite sau nemărturisite pe baza cărora datele obținute sînt interpretate. Fără o viziune filosofică unitară, cercetările experimentale rămîn fragmentare, incapabile să se sintetizeze. Criticînd, așadar, pedagogia filosofică (și pe bună dreptate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rezultă cea de-a treia dimensiune "realitatea socială". Dat fiind rolul pe care îl atribuie "realității microscopice" de principiu activ al devenirii și perfecționării vieții sociale (20, p. 17) -, Moreno a căutat să ofere o modalitate de măsurare cît mai riguroasă a microproceselor sociale. Așa s-a ajuns la sociometrie. Deși termenul a fost utilizat încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (20, p. 5), J. L. Moreno este considerat drept părintele sociometriei în accepțiunea de știință a măsurătorilor sociale (socius
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anumit conținut și tehnici de instruire corespunzătoare unei astfel de învățări. În ceea ce privește conținutul învățămîntului în condițiile renunțării la idealul enciclopedic al școlii tradiționale se va realiza un anume echilibru între disciplinele științifice, tehnice, umanist-artistice și activitatea practică, precum și o mai riguroasă selectare și ordonare a cunoștințelor, adecvate în mai mare măsură unui învățămînt de masă, pe de o parte, și unuia cu caracter formativ, pe de altă parte. În acest sens, se tinde spre o relație mai elaborată între ceea ce trebuie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
va pune accent pe învățare, pe o învățare realizată prin activitate și experiență. Este posibil ca noi cercetări în domeniul învățării să completeze ipotezele formulate pînă în prezent și să se poată face unele progrese în realizarea unei teorii mai riguroase asupra instruirii. Ideea unui învățămînt dominat de metodele euristice (experimentare, problematizare, descoperire) a cîștigat tot mai multe adeziuni. Aceasta nu înseamnă că pentru o serie de discipline sau teme nu se vor utiliza modalitățile care pun accentul pe învățarea algoritmică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
punctul de vedere al unei logici fondate pe postulatul "sau asta sau cealaltă". Aceste aspecte contradictorii încetează să mai fie absurde într-o logică fondată pe postulatul "și asta și cealaltă" sau, mai degrabă, "nici asta nici cealaltă"13. Dezvoltarea riguroasă a formalismului său axiomatic îl conduce pe Lupasco la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează materia vie, și cu cea a omogenizării, care guvernează materia fizică macroscopică. Acest nou
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează materia vie, și cu cea a omogenizării, care guvernează materia fizică macroscopică. Acest nou mecanism dinamic presupune existența unei stări de echilibru riguros, exact între polii unei contradicții, într-o semi-actualizare și o semi-potențializare strict egale. Această stare, numită de Lupasco starea T ("T" fiind inițiala "terțului inclus"), caracterizează lumea microfizică, lumea particulelor. Noua dinamică acționează ca o veritabilă forță conciliatoare între eterogenizare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]