6,550 matches
-
orchestrate împotriva sa, Patapievici a făcut plângere la CNA împotriva postului de televiziune Antena 3, el considerându-se portretizat într-o manieră falsă. Patapievici despre români și dragostea de țară: Totuși, referitor la dragostea de țară, în "Zbor în bătaia săgeții" spune că În 2008 declara că dragostea de țară Despre limba română: Istoria românilor: Cultura românilor: Un pasaj referitor la Eminescu din "„Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale”", nu conține o condamnare a sa, ci a celor care, din motive
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
Mangala. Planetă mai este numită și Angaraka, în sanscrita. În ebraică, Marte corespunde lui Mă’adim - "“cel ce roșește”" - de aici și-a luat numele cel mai mare canion de pe Marte - Mă’adim Vallis. Simbolul planetei, un cerc cu o săgeată cu vârful în sus, folosit în astronomie, este o reprezentare stilizata a scutului și a suliței, folosită de români. Marte, în mitologia română era zeul războiului și patronul luptătorilor. De asemenea, simbolul mai este folosit în biologie, reprezentând sexul masculin
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
întărise tecatoarea. Înaintarea prin țară a lăsat urme adânci, nefiind cruțat nimeni, după cum povestea cronicarul Jan Dlugosz. Confruntarea decisivă a avut loc la Bătălia de la Baia, la 15 decembrie 1467. Regele maghiar, rănit la spate, lângă șira spinării, de trei săgeți și o lovitură de lance, a fost scos pe o targă de pe câmpul de lupta. În 1469 a jefuit regiunile Rodnei și Băii Mari, ca represalii împotriva Ungariei pentru sprijinirea lui Petru Aron. Între 1470 și 1474, Ștefan a scos
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata, iar câștigul soldaților era pradă. Boierii purtau zale și armur, țăranii aveau arcuri și săgeți, sulițe și săbii realizate în special în atelierele din Transilvania. Din secolul XVI erau utilizate des și armele de foc. Cetățile aveau un rol defensiv, precum Poenari, Podul Dâmboviței, Burlanesti sau cele din Moldova, că Hotin, Cetatea Albă, Neamț, Suceava
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ființă și al treilea steag oficial, acela al Staten-Generaal, deși nu a ajuns la importanța tricolorului. Inițial acest steag era format din leul roșu al provinciei Olanda, luat de pe stemă, pe un câmp de aur, ținând o sabie și șapte săgeți, iar mai târziu, un leu de aur pe un câmp roșu. (Vezi și pagina Stema Olandei.) Nu era nici o contradicție cu drapelul prințului, iar în picturile vechi ale vaselor sau bătăliilor maritime, ambele steaguri pot fi văzute fluturând unul lângă
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
Legione Italiana", formată din soldați ce veneau din Emilia și Romagna. Drapelul era un pătrat orizontal cu roșu deasupra și, în mijlocul benzii albe, cu o stemă compusă dintr-o cunună de lauri decorată cu un trofeu de arme și patru săgeți, reprezentând cele patru provincii ce formau republica. Republica Cispadană și "Repubblica Transpadana" (Republica Transpadană), care și ea folosea un drapel italian din 1796, s-au unit și au format "Repubblica Cisalpina" (Republica Cisalpină) și au adoptat tricolorul vertical pătrat fără
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
un alt vector forță. În același fel, dar într-un sens mai geometric, vectorii care reprezintă deplasări în plan sau în spațiul tridimensional formează și ei spații vectoriale. Vectorii din spațiile vectoriale nu trebuie să fie neapărat obiecte reprezentabile prin săgeți, așa cum apar în exemplele amintite: vectorii sunt considerați ca abstracții matematice, obiecte cu proprietăți speciale, care în unele cazuri pot fi reprezentate sub forma unor săgeți. Spațiile vectoriale fac obiectul algebrei liniare și sunt bine caracterizate prin dimensiunea lor, care
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
spații vectoriale. Vectorii din spațiile vectoriale nu trebuie să fie neapărat obiecte reprezentabile prin săgeți, așa cum apar în exemplele amintite: vectorii sunt considerați ca abstracții matematice, obiecte cu proprietăți speciale, care în unele cazuri pot fi reprezentate sub forma unor săgeți. Spațiile vectoriale fac obiectul algebrei liniare și sunt bine caracterizate prin dimensiunea lor, care, aproximativ vorbind, specifică numărul de direcții independente în spațiu. Spații vectoriale infinit-dimensionale apar în mod natural în analiza matematică, ca , ale căror vectori sunt funcții. Aceste
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
generalizate în mai multe moduri, ceea ce duce la mai multe noțiuni avansate în geometrie și algebra abstractă. Conceptul de spațiu vectorial va fi explicat în primul rând prin descrierea a două exemple concrete: Primul exemplu de spațiu vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
prin descrierea a două exemple concrete: Primul exemplu de spațiu vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
exemplu de spațiu vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă săgețile au același sens sau sensuri
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă săgețile au același sens sau sensuri opuse. O altă operație care se poate face cu săgeți este
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă săgețile au același sens sau sensuri opuse. O altă operație care se poate face cu săgeți este scalarea: dat fiind orice număr real pozitiv "a
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă săgețile au același sens sau sensuri opuse. O altă operație care se poate face cu săgeți este scalarea: dat fiind orice număr real pozitiv "a", săgeata care are aceeași direcție ca și , dar este dilatată sau micșorată prin înmulțirea lungimii sale
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
două săgeți sunt pe aceeași linie, suma lor este săgeata de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă săgețile au același sens sau sensuri opuse. O altă operație care se poate face cu săgeți este scalarea: dat fiind orice număr real pozitiv "a", săgeata care are aceeași direcție ca și , dar este dilatată sau micșorată prin înmulțirea lungimii sale cu "a", se numește "înmulțire" a lui cu "a". Acesta este notată "av. Atunci când "a
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
de pe această linie a cărui lungime este suma sau diferența de lungimi, în funcție dacă săgețile au același sens sau sensuri opuse. O altă operație care se poate face cu săgeți este scalarea: dat fiind orice număr real pozitiv "a", săgeata care are aceeași direcție ca și , dar este dilatată sau micșorată prin înmulțirea lungimii sale cu "a", se numește "înmulțire" a lui cu "a". Acesta este notată "av. Atunci când "a" este negativ, "av este definit ca fiind o săgeată îndreptată
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
a", săgeata care are aceeași direcție ca și , dar este dilatată sau micșorată prin înmulțirea lungimii sale cu "a", se numește "înmulțire" a lui cu "a". Acesta este notată "av. Atunci când "a" este negativ, "av este definit ca fiind o săgeată îndreptată în sens opus, pe aceeași direcție. Următoarele arată câteva exemple: dacă "a" = 2, vectorul rezultat "a"w are aceeași direcție ca și , dar este întins la lungime dublă față de (dreapta imaginii de mai jos). Echivalent, este suma . Mai mult
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
pereche se numește și .) O astfel de pereche este scrisă sub forma . Suma a două astfel de perechi și multiplicarea unei perechi cu un număr sunt definite după cum urmează: și Primul exemplu de mai sus se reduce la acesta dacă săgețile sunt reprezentate printr-o pereche de coordonate carteziene ale punctelor lor de capăt. Un spațiu vectorial peste un corp este structura formată dintr-o mulțime împreună cu două operații, care satisface cele opt axiome enumerate mai jos. Elementele din sunt de
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
vector și dă un alt vector. În acest articol, vectorii sunt deosebiți de scalari prin aceea că sunt scriși cu litere îngroșate. În cele două exemple de mai sus, corpul este corpul numerelor reale și mulțimea vectorilor este formată din săgeți plane având un punct fix de pornire și, respectiv, din perechi de numere reale. Pentru a se califica drept spațiu vectorial, mulțimea și operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar trebuie să respecte o serie de cerințe numite axiome
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
axiome generalizează proprietățile vectorilor introduse în exemplele de mai sus. Într-adevăr, rezultatul adunării a două perechi ordonate (ca în al doilea exemplu de mai sus) nu depinde de ordinea operanzilor: De asemenea, în exemplul geometric de vectorii văzuți ca săgeți, întrucât paralelogramul care definește adunarea vectorilor este independent de ordinea vectorilor. Toate celelalte axiome pot fi verificate într-un mod similar în ambele exemple. Astfel, făcând abstracție de natura concretă a tipului particular de vectori pe care se lucrează, definiția
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
cele două spații se spune că sunt "izomorfe"; acestea sunt, în esență, identice ca spații vectoriale, deoarece toate identitățile valabile în "V" sunt, prin intermediul lui "f", transformate în altele similare în "W", și vice-versa prin "g". De exemplu, spațiile vectoriale „săgeți în plan” și „perechi ordonate de numere” din introducere sunt izomorfe: o săgeată în plan v care pornește din originea unui sistem de coordonate (fix) poate fi exprimată ca o pereche ordonată considerând componentele "x" și "y ale" săgeții, așa cum
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
ca spații vectoriale, deoarece toate identitățile valabile în "V" sunt, prin intermediul lui "f", transformate în altele similare în "W", și vice-versa prin "g". De exemplu, spațiile vectoriale „săgeți în plan” și „perechi ordonate de numere” din introducere sunt izomorfe: o săgeată în plan v care pornește din originea unui sistem de coordonate (fix) poate fi exprimată ca o pereche ordonată considerând componentele "x" și "y ale" săgeții, așa cum se arată în imaginea din dreapta. Analog, având în vedere o pereche ("x", "y
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]