6,994 matches
-
ardei copți, mirosuri amestecate de bucătărie orientală care invadau refugiul blocului, prima și ultima dată când am vizitat-o. Traversând grăbit pasarela, priveam terorizat înainte spre ferestruica bucătăriei ei, ca nu cumva să-mi alunece privirile în jos, unde se săpa groapa ghenei, aproape conică din cauza perspectivei. Dacă s-a isprăvit concediul, coșmarurile mele de noapte încep să anunțe iarna mizeră a orașului. De vreo doi ani de când am avut șansa desprinderii de copilărie, un vis revine tot mai elaborat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
plase, scule, cutii cu momeli, mai ales râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când am experimentat o proprietate a lor, într-o după-amiază de vară târzie. Tata ne mobilizase pe toți copiii de pe alee să săpăm în pământul din grădinița noastră după râme roșii, cele mai bune pentru dat la caras. Se transformase totul într-o sărbătoare pentru noi, care știam cât de rar mai ieșea tata din București. Una din fete, o proastă, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Pe vremea aceea nu-l descoperisem nici pe M. Houllebecq, cu umorile lui antiarabe de genul toate femeile arabe sunt niște târfe neputincioase, în Platteformes, romanul din 2002, după ce mama autorului trecuse la Islam. Cu ce oameni bei tu? își sapă Zina o cută verticală la rădăcina nasului, auzind de asemenea vederi talibane. Zina nici nu m-ar fi putut găsi cu ajutorul soneriei. Adresa o luase ea de la Ilie, dar uitase să întrebe și de numele de familie, numele de pe uși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vină la priveghi. Apoi să mergi la cimitir să discuți cu groparii (deja aveau un loc de veci cumpărat mai de mult care-l aranjaseră cu cruce cu tot, În cimitirul Pantelimon II) să facă În așa fel Încât să sape groapa mai adânc, să pună o placă după ce mă Îngroapă ca să ai și tu loc lângă mine când Îți vei da sfârșitul - să fie ca un fel de garsonieră cu subsol și demisol - spuse cu un pic de amărăciune, Însă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
unde calcă. Nu duce lipsă de nimic și copiii când pleacă de la ea, pleacă Încărcați, cu de toate. Numai că, de vreo câțiva ani, de atâta speteală, o doare mijlocul și nu mai poate să se aplece la plivit sau săpat În grădină. - Mamă, mergi câteva zile la mine, să-ți fac niște investigații, să văd ce ai, poate este ceva grav! - Cum să plec eu de aici, maică, să-l las singur pe tac-tu, cu toată gospodăria pe cap
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
tare tip din școală și celelalte vor crăpa de ciudă când mă vor vedea alături de el. Cu Dana cum o să te descurci? E șefa ta de nivel. N-o să-ți facă necazuri? Dacă se bagă peste noi, am s-o sap. Doamna pedagogă pune botul la micile mele cadouri. Tata lucrează-n Egipt și o să mi trimită de acolo cafea și țigări. Ai să vezi că știu să mă descurc chiar dacă sunt departe de casă. Îmi ajunge să știu că tu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
exacte. N-avea cum să-l iubească... nu pe el. Era un copil cu minte îndrăzneață, dar atât... Nimic masculin care să poată să o impresioneze. Închise ochii și imaginea lui reapăru desenându-l zâmbind. Îi vedea foarte clar gropițele săpate-n obraji, buzele mari ce-și așteptau obraznic sărutul, ochii lui negri de nepătruns și un nas cât să fie pe-acolo. Acel chip aparent neînsemnat îi rămăsese impregnat pe sub pleoape. De ce mi-o fi plăcând mie să-mi pierd
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
fiindcă mi-era frică să nu spun prostii, tăceam fiindcă-mi intrase liniștea n oase, tăcea și Mătușa fiindcă de atâta amar de vreme se învățase să-i cânte-n timpane singurătatea. Fusese o femeie frumoasă dar urmele lacrimilor ei săpaseră adânc în obraji. N-avea copii. Dumnezeu nu se îndurase să le lase în ogradă un prunc dar îi lăsase în schimb iubirea pentru aceștia. Se purta cu mine ca și o mamă. Mișuna toată ziua. Odihna îi aducea pesemne
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
casei, proaspete, pline de sănătate și culoare. Orânduite de mama sa, potrivit perioadei în care trebuiau să înflorească, păreau a fi aliniate după o regulă foarte strictă, ce nu se încălca în nicio primăvară. Erau ronduri ovale, pătrate și hexagonale, săpate într-o anume ordine, nici prea aglomerate, dar nici prea rare, astfel încât ofereau ochiului un tablou uriaș de armonie și frumusețe naturală. Plantele crescute din rădăcina veche, ce fusese bine adăpostită sub stratul bogat de zăpadă al iernii care părea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Ei pun semințe ori răsaduri de plante, adică de roșii, de varză, de morcovi, de cartofi și de toate celelalte legume necesare hranei... E muncă multă până vin cu roadele să le vândă la oraș. Le răsădesc, le plivesc, le sapă, le udă... Au nevoie de sistem de irigații, să poată aduce apa la plante. Tot anul muncesc la câte ceva. Tot ei au grijă de pomi, să-i ude, să-i tundă, să-i stropească împotriva dăunătorilor, să culeagă fructele, să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
analiza. Simți spaima și încântarea pe care ar fi putut-o avea un muritor la începuturile lumii. Totul era copleșitor, senzual, pasionant. Și totuși era ceva oribil acolo, ceva care-l umplea de frică. Era opera unui om care a săpat până în adâncurile ascunse ale naturii și a descoperit taina care era deopotrivă frumoasă și înspăimântătoare. Era opera unui om conștient de lucruri pe care oamenii nici nu au voie să le știe. Era acolo ceva primitiv și îngrozitor. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
se văita niciodată de soarta lui și nu-și pierdea nici o clipă curajul. Până la sfârșitul vieții, mintea i-a rămas senină și netulburată. Dar i-a smuls Atei făgăduiala că după ce-l va îngropa - v-am spus că i-am săpat cu mâinile mele mormântul. Nici unul dintre băștinași n-a vrut să se apropie de casa infectată, și l-am îngropat Ata și cu mine într-un sac făcut din trei pareo cusute împreună, l-am îngropat sub arborele de mango
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de fapt nici un bărbat. Numai acarul, conductorul și brigada pentru Strălucirea Șinelor, de departe, cum curățau zăpada sau buruienile, în funcție de anotimp. Eu eram deja pe cale să verific dacă e adevărată teoria aceea nenorocită despre putrefacție, că dacă nu, mai bine sap trei metri după el și-l iau acasă, ca să-l spăl cu apă călduță de pământ și de râme. Pentru că lui numai aia îi plăcea. Nu suporta, săracul de el, apa caldă. Apoi tot s-ar fi întâmplat ceva. Înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
eu emoționată. „Nu. Scamator“ - mi-a spus el. „Și dacă v-aș cere orhidee?“ „Cu ele mai trebuie să exersez.“ „Asta înseamnă că liliacul și margareta nici nu erau adevărate?“ - l-am mai întrebat, deja disperată, pentru că mă și vedeam săpând după Bálint și spălându-l de râme. „Alea nu, dar trandafirul ăsta e adevărat și vă aparține.“ Apoi a calculat în patruzeci de secunde rulajul din ziua respectivă, dar a fost tare nemulțumit de sine. Pentru că era un truc vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
știm cât de mult a mințit. Dar de ce a făcut-o, asta va trebui să descoperi dumneata. Noi n-am ajuns decât să-l iubim. Ne-am lăsat în voia lui la bătrânețe. Dar dumneata vei merge mai departe: vei săpa mai adânc în sufletul lui decât a făcut-o el vreodată. Vei găsi acolo o oglindă pe care o vei scăpa pe jos. Dar chipul pe care-l vei vedea pentru o clipă în ea, acela va fi iubirea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ștergem prețul de pe ea. La prăvălie, erau deja de ani de zile trei coloane. Provincie romană. Fără măcar un templu, doar un pridvor de casă patriciană. Mai multe mii dintre acestea se odihneau acolo sub pământ, nu trebuia decât să sapi. Astea erau datele pe care le cunoșteam. Și că era din marmură, pe care mușchiul crește repede la miazănoapte. Dar Amália s-a angajat să o curețe. După cum îți spun, i-am priponit-o la cap. O coloană de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
în realitate, lăsând-o pe Toxina să țipe iritată. Telefonul în furcă dansa și pe mine mă chema la un ceai din fructe de pădure. Vântul flutura perdelele lăsând o mărgea ruptă din ploaie să se rostogolească pe covor. CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA CADE SIGUR ÎN EA Într-o gospodărie aflată la capătul satului Cristinești înspre Dămileni, printre alte orătănii, trăiau în bună înțelegere doi cocoși, Pripone și Cocone, până când într-o zi din te mir ce fălindu-se prin ogradă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dimineața s-a trezit, la poartă s-a dus, pe fag să-l întrebe, de ce-i face gândul gheme: -În primăvară, te-am curățat de rugi, de tine nimeni să nu se atingă, distanță am păstrat, pământul de la rădăcină am săpat, apă cât ți-a trebuit ți-am dat...Ce mai este? -Costinele, pe tine sunt supărat că după cât jir pentru Mozorel ți-am dat, de mine ai uitat, astfel că în curând trupul meu este hărăzit morții. -Fagule, știam că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cum distruge iarba pomătului și n-o să mai am verdeață pentru miei și iezi. -Las-o în pace. Când ne întoarcem din această călătorie o să împrăștiem mușunoaiele și iarba își va reveni, a zis Căiță către Stup. Între timp Cârtița a săpat repede prin pământ ajungând astfel la picioarele lui Căiță și i s-a adresat: -Fără mine nu veți avea succes în această călătorie. -Ce vrei să spui cu asta, Cârtițo? -Trebuie să mă luați și pe mine dacă vreți să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care-i împrăștiat în tot corpul, nu mă egalează niciun câine. Dacă va fi cazul pentru a spiona ceva sau pe cineva, îmi va fi ușor. În baza înțelepciunii instinctive cu care suntem născute noi, cârtițele, așa oarbe cum suntem, săpăm galerii în pământ de zeci și sute de chilometri. Uneori ne învârtim într-un cerc cu multe galerii pentru a ne găsi un culcuș convenabil în care să ajungă aerul prin mușunoaiele care ies la suprafața pământului prin ogrăzile moldovenilor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
noastră, zise Buburuza. -Nu pleci niciunde. Dorești să intri în încurcătură? -Fii cuminte, Căiță, că nu te bag eu la încurcături. Dau o raită și mă întorc. Cine dă atenție unei gâze ca mine? -Tu vei spiona zburând iar eu săpând, a propus Cârtița. Căiță, s-a înfuriat și, dacă n-ar fi pericolul care-i pândea, ar fi strigat tare s-audă toată lumea. Atunci a vorbit rar și apăsat: -Nu pleacă nimeni, niciunde. Ce, ați căpiat? -Căiță, tu trebuie să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
asta vom face din respect față de tine, care ai grijă de noi. Chiar dacă te împotrivești, vom pleca în minutul următor. Nici una, nici două gărgărița și-a luat zborul, iar cârtița într-o clipă a intrat într-o groapă și tot săpa, în timp ce Căiță împreună cu Zvârluga, Trotinel și Ciric au rămas muți și priveau cu toții dâra de pământ și mușunoaiele făcute de cârtiță, în timp ce Stup a făcut înconjurul așezării lătrând. Căiță s-a speriat după ce a observat că, pe lângă ei trecea spre
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și să ne asigurăm că nu mai avem altceva de făcut decât să-i așteptăm pe barbari, viteazule Bursu . -Fiecare urieș a primit mască, este echipat cu bâtă țintuită și pumnal. Ciuberele cu urină fiartă sunt încărcate. Canalele s-au săpat. Toți luptătorii au primit primul palici de samahoancă și amu stau ascunși la locul de atac. La rândul lui, Pădur l-a informat pe Amar că luptătorii lui sunt echipați și pregătiți ca și cei ai lui Bursu. În plus
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fel ca și primul. Aici este o altă zonă acoperită cu paie și peste care vom turna seu lichid. Acum urmează cel de al treilea canal în care vom turna urină fiartă de animale. Cred că acest canal l-am săpat în zadar fiindcă puțini barbari vor ajunge până aici. Faptul că este noapte, luna nu va lumina defel, luptătorii noștri sunt pregătiți să-i întâmpine pe barbari așa cum merită. Lupta se dă pe pământul nostru, toate îmi apără dorința de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu se poate altfel. - Ce?! Ah, ba sigur că se poate, Maria!, o întrerupse bărbatul înfocat. Orice se poate, atunci când ai argumente pentru asta, însă eu chiar nu mai vreau să continuăm discuția aceasta, bine? Nu-mi place. Deja am săpat prea adânc în locul care era destinat să rămână neted. Chiar dacă îmi ești iubită și foarte apropiată sufletului meu, nimic din ceea ce mă privește pe mine nu este obligatoriu pentru ceilalți, tot la fel cum nimic din ceea ce îi privește pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]