6,982 matches
-
figuri de dans, însoțindu-le de obișnuitul pam-pam. Noi continuam s-o privim în tăcere. Cînd s-a oprit, ne-a spus: „Chestia asta am să i-o citesc și bărbatului meu, să afle și el ce multe calități am. Săracul, nu prea-și dă seama!” Nesățioasă, a reluat scena lecturii, aparent doar pentru sine, dar imitînd în felul de a merge eroinele romantice care savurează cuvintele unui neașteptat billet doux. La al treilea voiaj între ușă și geam s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e ca un copac tăiat pe jumătate”. Îmi spune apoi (lucru știut de la nevastă-sa, judecătoarea) că „primul”, adică Ion-Bogdan Băluță, îi disprețuiește pe F., pe Petru Enășoae, pe Ciobănița, care „se afirmă” ostentativ la învățămîntul politic: „Trebuie și ei, săracii, să se priceapă la ceva!” Pe F. chiar l-ar fi umilit (are această apucătură!) în fața membrilor biroului. Eu m-am declarat surprins, dar N. mi-a replicat că, după părerea sa, își merită soarta: l-a văzut recent certîndu-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
era de faptul că G. Îl felicitase pentru cele ce scrisese! *Cum a fost în „capitala Ialomiței”, unde patroana locului e „tovarășa Găinușe”? „Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea oamenilor”. Cei care au venit la întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște țărani ceva mai spălați”. Deprins cu exagerările, G. le-a vorbit acelor „amărășteni” despre „«Ateneu» - revistă europeană” și ce face el ca să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care o exploatează cu abilitate. Aceștia, vizavi de oamenii simpli ai cartierelor masa de muncitori care se zbate ca peștele pe uscat pentru un trai mai omenesc. Asta-i, dragi tovarăși, a crescut cam multișor diferența dintre bogați și săraci, deși propovăduiți echitatea socialistă. Presa însă nu vorbește nimic despre această realitate. Despre bugetul familiei se tace mâlc de zeci de ani. În schimb, se mâzgălesc zilnic articole care-i învață pe țărani cum să-și lucreze pământul, sub titluri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu fălcile mai mari decât cutia craniană, plini de supremația forței lor. De câte ori pe clădirile instituțiilor sau la defilările prilejuite de sărbătorile comuniste privesc lozincile prin care ei își urează lor viață lungă, în loc de trăiască partidul comunist citesc partidul terorist. Sărac București de odinioară! Tu care ai fost micul Paris, cu grădini, tarafuri și veselie, cu mâncare bună, udată cu vin care azi se vinde doar în revoltătoarele shop-uri, pe bani, nu pe lei! Sărac român ajuns mai sărac și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
partidul comunist citesc partidul terorist. Sărac București de odinioară! Tu care ai fost micul Paris, cu grădini, tarafuri și veselie, cu mâncare bună, udată cu vin care azi se vinde doar în revoltătoarele shop-uri, pe bani, nu pe lei! Sărac român ajuns mai sărac și mai amărât ca niciodată! Sub Gheorghiu-Dej mai era încă abundență de alimente, dar nu pentru că Gheorghiu-Dej era mai breaz ca Niculiță, ci pentru că construcția comunismului nu era încă multilateral dezvoltată. E drept, Gheorghiu-Dej nu a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
singură familie și împrejmuite de grădini. În aceste case, românul a putut rămâne el însuși, și-a putut păstra libertatea de a primi în locuința sa pe alții sau nu, indiferent dacă era unul dintre cei bogați sau dintre cei săraci. A locui la bloc înseamnă, de fapt, a încerca să sădești în mințile oamenilor o conștiință colectivă. Înseamnă să trăiești sub privirea scrutătoare a vecinilor. Acest fapt reprezintă un nou mod de viață, în care comportamentul și cerințele colectivității sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lumii, Statele Unite dețin 75% dintre aceste noi vedete ale vieții moderne, iar numărul lor devenise În 1970 mai mare decât În toată perioada anterioară a Americii luată la un loc), cel mai amețitor abis Între bogații cei mai bogați și săracii cei mai săraci etc. Anii care s-au scurs de la spectaculoasa dărâmare a Zidului sunt astăzi deja mai mulți decât cei rămași până la finele traumaticului secol XX, ai cărui supraviețuitori ar fi să fim. Timpul cronometrează vertiginos acest final, grăbit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
răsuflat ușurat, o povară grea îmi căzuse de pe suflet. Trecuse o zi grea pentru mine. Cu astfel de gânduri am plecat spre casă. în drum spre cămin o năvală de gânduri băteau la poarta sufletului. Cât de puțini și ce săraci suntem noi față de cei pe care trebuie să-i combatem și să-i biruim. Iar cei mai mulți dintre ai noștri, pentru care luptăm, nu știu nimic de lupta noastră. Unii nu o cunosc, alții sunt indiferenți, iar câți dintre români nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în drept să câștige un locușor în veșnicie. Mântuitorul însă îi cunoștea slăbiciunea. El era robul bogăției sale, de ea inima lui era lipită. Ii atinge coarda sentimentelor atunci când îi cere să-și vândă averile și să le împartă la săraci; și-a plecat privirea și plin de întristare s-a dus din fața Domnului. Când i se cere jertfă, renunță la viața veșnică. Cât de mare este afluența celor ce vor să devină azi legionari! își motivează această dorință pe faptul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe traseul arătat. Când am ajuns la Rostock neam simțit ca într-o familie mai mare, căci aproape toți ne erau cunoscuți, iar Nea Pătru crease în condițiile de acolo un stil de viață ca într-o tabără legionară. Acum săracul suferea îngrozitor din cauza reumatismului localizat la mijloc și genunchi. Mă înțelesesem cu Tavi Voinea și cu Nuți Pătrașcanu să-l ajutăm și astfel când trebuia să l ducem la tinetă, îl ridicam cu multe precauții căci scrâșnea din dinți înăbușindu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care a împărtășit și o bună perioadă de suferință în penitenciar, intelectualul distins și omul politic sobru, neatins de demagogia politicianistă, care a fost profesorul inginer Ion Bujoiu, hărăzit de către aceleași forțe ale întunericului să-și piardă urmele în cimitirul săracilor din Sighet, l-a caracterizat lapidar pe Nicolae Petrașcu drept „un dac cult”. Și într-adevăr acesta este punctul de plecare când urmează să se încerce fixarea personalității lui Nicolae Petrașcu în devenirea istorică a Mișcării Legionare și implicit a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rezistă întrucâtva doar printr-o versificație atent echilibrată, textualizare fluentă a unei dorințe confuze de evadare și salvare. Bobâlna (1950) și Doja (1952) sunt lungi versificări conformiste, în care este prea evidentă teza înfierării celor bogați și a sanctificării celor săraci, în înșiruiri de afirmații nefirești și scene convenționale. Multe dintre colaborările lui F.-R. la periodice constau în traduceri din Ovidiu, Heine, Hugo, Baudelaire, mai numeroase fiind cele din literatura rusă - Pușkin, Nekrasov, Maiakovski - și din poeți sovietici sau aparținând
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se de ținuta versiunilor realizate de Ludwig Vinzenz Fischer. Alte opt texte, doine selectate din antologia Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
D. este un aplicat traducător în românește al teatrului lui Fr. Coppée (Lăutarul din Cremona, Pater, 1895). SCRIERI: Poezii, pref. Al. Macedonski, Craiova, 1885; Freamăte, Craiova, 1887; Amurg, Craiova, 1888; Evoluțiunea în literatură, Craiova, 1889; Cartea unei inimi, Craiova, 1890; Săracii, Craiova, 1890; Profile literare, Craiova, 1891; Intim, Craiova, 1892; Senzitive, București, 1894; Iubita, Craiova, 1895; Priveliști din viață, Craiova, 1896; Cum iubim, Craiova, 1896; Aquarele, pref. A. Steuerman, Iași, 1896; Simplu, pref. G.D. Pencioiu, Craiova, 1896; Nuvele postume, Craiova, 1896
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
București, 1910; Gruia lui Novac. Epopee. Alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român, cu ilustrații de A. Murnu, București, 1913; Povestea lui Făt-Frumos, București, 1919; Visuri împlinite, București, 1919; Faptă și răsplată, București, 1920; Iisus Mântuitorul, București, 1921; Ion Săracul, București, 1923; Odinioară, București, 1923; Păcală argat, București, 1924; Răzbunarea Lenuței, București, 1925; Zâna florilor, București, 1926; Povestea unui orfan, București, 1931; Povestea României Mari, București, 1931; Cei doi feți logofeți cu părul de aur, București, 1936; Scrieri, îngr. Viorica
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
Debutează în 1956 la „Gazeta literară”, unde publică o serie de schițe și povestiri sub îndrumarea lui Eusebiu Camilar, iar editorial în același an, cu romanul Răzbunarea. Colaborează la „Viața militară”, „Pentru patrie”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Romanul Bogăția unui sărac (1961) reprezintă un fel de panoramă (a deșertăciunilor) societății românești, asamblată prin prisma clișeelor din controversații ani ai dogmatismului ideologic. Protagonistul este un „altfel” de Nicolae Moromete. Fiu de țăran, el vrea să devină medic, dar este mai puțin conturat
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
copii și tineret. Evidente devin buna structurare a unor personaje, dramatismul atent dozat al acțiunii, plasticitatea tridimensională a unor scene de masă și conturarea adecvată a psihologiei colective. SCRIERI: Răzbunarea, București, 1956; Dom’ majur în alegeri, București, 1957; Bogăția unui sărac, București, 1961; Întoarcerea la viață, București, 1962; Scrisoarea, București, 1962; La cumpăna nopții, București, 1964; La porțile Severinului, București, 1964; Moartea lebedei, București, 1969; Necunoscuta, București, 1971; Fata morgana, București, 1973; Prizonier la nouă ani, București, 1973; Viața nu iartă
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
1973; Viața nu iartă, Craiova, 1974; Ei doi și Pipo, București, 1975; Șoferi în uniformă, București, 1976; Talida, București, 1976; Într-o singură oră, București, 1978. Repere bibliografice: H. Zalis, Debutul unui prozator, GL, 1956, 29; Valeriu Râpeanu, „Bogăția unui sărac”, LCF, 1961, 18; D. Micu, Un roman „cronică”, GL, 1964, 41; Mircea Iorgulescu, „La porțile Severinului”, LCF, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Fata morgana”, LCF, 1974, 7; Martin, Pro Patria, 175-178; George Mirea, „Viața nu iartă”, R, 1975, 5; Dan Mutașcu
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
unul de-al lui Hugo sau Dumas tatăl. "Fio avea o teorie despre Zora. Sfîrșise prin a ajunge la concluzia că prietena ei purta În ea ura tuturor nenorociților. Tone de maici Tereze și de organizații se fac purtătoare ale săracilor pentru bani, dragoste, prietenie, educație..." Există În orice opțiune estetică a scriitorului o refulare pe care literatura este chemată s-o descarce : literatura, În lipsă de altceva... Romanul lui Martin Page face și el parte dintre cele care, la Început
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
au publicat următoarele comunicări: 1. d-l P. Sinadino, „Politica bancară în Basarabia”; 2. d-l E. Pavlescu, valorificarea producției basarabene prin cooperație”; 3. d-l P. Ștefănucă, „Literatura populară a statului Iurceni; 4. Un basm intitulat „Povestea lui Ion Săracu” și o baladă intitulată „Trei vitegi”. Institutul Social Român al Basarabiei și-a ridicat temeliile în acest prim an de viață pe munca venită de la puțini membri. Nădăjduim însă că numărul membrilor cu adevărat muncitori se va mări an cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
persoanele excluse nu se suprapun decât parțial grupului celor sărace, dar pe de altă parte există și indivizi aflați deasupra pragului de sărăcie care pot fi considerați excluși. Analizând datele de anchetă din 19951, observăm că doar 53,4% dintre săraci nu aveau un frigider, iar 18% dintre cei care nu trăiau în sărăcie erau în aceeași situație; 65% dintre săraci nu aveau apă curentă în locuință, dar nici 35% dintre cei situați deasupra praguluide sărăcie. Pentru indivizii între 18 și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pragului de sărăcie care pot fi considerați excluși. Analizând datele de anchetă din 19951, observăm că doar 53,4% dintre săraci nu aveau un frigider, iar 18% dintre cei care nu trăiau în sărăcie erau în aceeași situație; 65% dintre săraci nu aveau apă curentă în locuință, dar nici 35% dintre cei situați deasupra praguluide sărăcie. Pentru indivizii între 18 și 60 de ani, doar 40% dintre șomeri și 51% dintre cei fără școală trăiau în sărăcie... Aceste procente nu ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiile ce măsurau sărăcia erau „statice” (surprinzând realitatea doar la un moment dat) și din această cauză puteau genera concluzii eronate. În studiile transversale, chiar dacă ratele sărăciei sunt prezentate în dinamică (de-a lungul anilor), nu știm în ce măsură observăm aceiași săraci de la an la an și, implicit, nu știm care indivizi ar trebui să fie excluși. Pe de altă parte, nici fenomenele de excluziune socială nu sunt foarte bine surprinse prin astfel de analize. Astfel, cum putem cataloga o persoană care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
categorii de indivizi ce trăiesc în sărăcie: indivizii ce trăiesc permanent în sărăcie (always poor), cei în mod obișnuit săraci (usually poor - ce se află cel mai adesea în sărăcie, dar care reușesc uneori să se ridice deasupra acestui prag), săracii oscilanți (the churning poor - indivizii care sunt întotdeauna în jurul pragului de sărăcie - uneori deasupra, alteori dedesubt) și săracii ocazionali (occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]