6,230 matches
-
mai mult, cu atât ești mai fericit; acesta este mesajul. Cu cât acaparezi și câștigi mai mult cu atât ești mai realizat. Societatea de consum promovată fără discriminare dezumanizează și îndepărtează omul de esența problemelor. Individul este transformat într-un sclav al propriei sale munci, aflat într-o perpetuă stare de nesiguranță. Nu contează că ai sau nu nevoie de o mașină nouă la fiecare doi ani. Marketingul nu creează nevoi noi, dar te face să cumperi mai mult decât ai
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
de o investiție făcută pentru persoane, pentru familii, pentru capacitățile creative ale individului, resursa de bază a fiecărei societăți. Termenul „global”, dacă este înțeles în mod coerent, trebuie să-i includă pe toți. Doar dacă omul este protagonist și nu sclav al mecanismelor producției, societatea devine o adevărată comunitate de persoane. Globalizarea este un fenomen intrinsec ambivalent, la jumătatea distanței dintre un bine potențial pentru umanitate și o daună socială cu consecvențe grave. Pentru a ne orienta în sens pozitiv dezvoltarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în lume”, datorită propriului sistem de preferințe. Comentându-i pe gânditorii greci, el admite că iubirea este mereu „direcționată spre un scop mai înalt” și-l privește pe cel mai nobil, sau reprezentantul celor mai înalte valori, excluzându-l pe sclav. În concepția sa, legătura strânsă dintre filosofia greacă și filosofia medievală a diminuat emfaza iubirii realizată de Cristos. De aici Scheler conchide că proprietatea intelectului asupra iubirii și asupra voinței este motivul care demonstrează de ce filosofia creștină nu este autentică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
înspăimântătoare și personajele violente precum arcașii, cavalerii negri și spectrali - armata celui rău, iar de cealaltă parte se află armata binelui, călăuzită de magul Gandalf. Pentru a-și realiza obiectivul, Sauron și un alt personaj negativ, Saruman, capul magilor, devenit sclavul celui rău, trebuie să găsească inelul în care stă forța răului. Sunt semnificative, în acest sens, câteva idei de fond: dorința de putere, exercitată prin dominare, este devastantă atât la nivel individual, cât și la nivel social; reprezentarea răului ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
femeile) care fac parte din mișcarea lui Isus, vrem să relevăm câteva caracteristici sociale și culturale. 1.1 Elemente sociale și culturale Situația femeii în legislația religioasă este exprimată foarte bine în această formulă care revine în mod continuu: „Femeile, sclavii (păgânii) și fiii (minori)”; asemenea sclavului ne-evreu și minorului, femeia are un bărbat ca patron, și acesta limitează libertatea ei chiar și în cadrul serviciului divin. De aceea apare inferioară bărbatului din punct de vedere religios. În ceea ce privește educația femeii, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lui Isus, vrem să relevăm câteva caracteristici sociale și culturale. 1.1 Elemente sociale și culturale Situația femeii în legislația religioasă este exprimată foarte bine în această formulă care revine în mod continuu: „Femeile, sclavii (păgânii) și fiii (minori)”; asemenea sclavului ne-evreu și minorului, femeia are un bărbat ca patron, și acesta limitează libertatea ei chiar și în cadrul serviciului divin. De aceea apare inferioară bărbatului din punct de vedere religios. În ceea ce privește educația femeii, se relevă faptul că ea nu era
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
subînțeleasă în tripla mulțumire a unei rugăciuni iudaice care a intrat și în liturgia sinagogală: „Binecuvântat ești tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Regele universului, pentru că nu m-ai făcut păgân, pentru că nu m-ai făcut femeie, pentru că nu m-ai făcut sclav”. A se îmbrăca în Cristos implică necesitatea de a muri pentru vechile privilegii bazate pe diferențierea rasială, socială și sexuală. Bărbații și femeile, reconciliați în Cristos și conduși de el la unitate, rămân „bărbat și femeie” (arsen kai thely), dar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în Scrisoarea către Galateni, în care se afirmă unitatea bărbatului și a femeii în Cristos. Se pare că au existat, în multe cazuri, factori care au limitat modalitatea de a-i trata egal pe evrei, pe greci, pe femei, pe sclavi, bărbați și femei. Această tendință s-a impus până la sfârșit, astfel încât, puțin câte puțin, persoanele feminine menționate în Noul Testament și-au pierdut din importanța lor în mod progresiv. Problema poziției femeii demonstrează că, odată cu trecerea timpului, nu s-a mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru fiecare vâslă de pe aceeași bancă) "pline de ostași asupra ușoarelor trireme (corăbii sau triere de război cu câte trei șiruri suprapuse de vâslași) punice, încărcate cu vâslași, dar sărace în soldați"49. Negotiatores (de multe ori era vorba de sclavi sau de liberți) parcurgeau țările recent cucerite de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra și vinul. Negustorii romani transportau vinul cu carul în burdufuri cu o capacitate de mai bine de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
divinitatea tutelară a muzicienilor), deschizând astfel definitiv reuniunea. Acum se desemna, de multe ori prin tragere la sorți, un "rege al banchetului" (symposiarque). Funcția sa principală era aceea de a stabili proporția de vin și apă din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
-o de la romani. De asemenea, sub influența grecilor, galii foloseau deja moneda. 53 R. Goscinny și A. Uderzo, Astérix chez les Belges, Dargaud, Paris, 1979, p. 8. 54 Domițian a fost celebru în epocă mai ales pentru că a interzis castrarea sclavilor. 55 F. Braudel, La Méditerranée. L'espace et l'histoire, nr. 156, Champs-Flammarion, Paris, 1985, p. 158. 56 În sensul primar ortodoxia înseamnă "dreapta-credință". 57 Ibid., p. 158. 58 Ibid., p. 8. 59 Cifrele citate aici sunt preluate din Situation
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
m-am temut c-o pierd Salvarea-ți urmărind. LEAR: Îmi piei din ochi! KENT: Cată mai bine, Lear, și lasă să rămîn Fidelu-ți punct din ochi. LEAR: Pe-Apollo-acum... KENT: Pe-Apollo, rege,-acum, I-nvoci pe zei în van. LEAR: O, sclav! Necredincios! ( Pune mîna pe sabie) ALBANY ȘI CORNWALL: Drag domn, reține-te! KENT: Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
coxcombs and two daughters. LEAR: Why, my boy? FOOL: If I gave them all my living, I'd keep my coxcombs myself. There's mine; beg another of thy daughters. LEAR: "Tatăl stăpînei mele"? Ticălosul stăpînului meu! Pui de cățea! Sclav josnic! Javra! OSWALD: Nu sînt nimic din toate astea, să-mi fie cu iertare. LEAR: Schimbi priviri cu mine, ticălosule? (Îl bate) OSWALD: Nu permit să dați în mine, milord. KENT (Punîndu-i piedică): Nici să cazi în nas nu permiți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
derbedeu, un linge-blide; un josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir f a, -un izmenit, superservil, chițibușar de potlogar; un sclav cu zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi codoș tot slugărind cu zel, și nu-i nimic decît un amestec de pungaș, de cerșetor, las mijlocitor, fiu și moștenitor al unei cațele corcite; unul pe care-am să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
regelui și ții partea păpușii Vanitate împotriva maiestății tatălui ei. Trage spadă, potlogarule, ori uite-așa-ți prăjesc țurloaiele! Trage-o, misele, pune-te pe treabă! OSWALD: Ajutor! Mă omoară! Ajutor! KENT: Apără-te, nemernice! Fă față, mișelule, ține-te, sclav sclivisit, apără-te! (Îl bate) OSWALD: Ajutor! Mă omoară! M-omoară! (Intra Edmund cu sabia în mînă) EDMUND: Ce-nseamnă asta? Despărțiți-vă! (Îi desparte) KENT: Cu tine-acum, flăcău. Hai, dacă-ți place, -am să te dau la carne. Înaintează
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Varsă, ploaie! Nici vînt, nici ploaie, tunet, foc mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate; Nicicînd v-am dat regat, v-am spus copii; Nu-mi datorați supunere; deci, cadă Groaznic al vost bun-plac. Iată-mă vouă sclav, Un biet, bolnav, slab și-n dispreț bătrîn. Și totuși va numesc servile slugi, That will with two pernicious daughters join Your high-engendered battles 'gainst a head Șo old and white aș this. O, ho! 'tis foul. FOOL: He that
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
el! REGAN: Zvîrliți-l, hai, pe porți, și să-și miroase Drumul spre Dover. (Un slujitor iese cu Gloucester) Cum te simți? Ești palid. CORNWALL: Am fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vaz: devla matali-i mai tari, or bița aiasta a me. Ț-o spui pi șleau. OSWALD: În lături, bălegar! EDGAR: Am sî-ț scot dinți, giupîni. Nici nu-mi pași di răcăduielili matali. (Se bat, si Edgar îl doboară) OSWALD: Sclav, m-ai ucis. Mișel, ia-mi pungă. De vrei să-ți meargă bine,-ngroapă-mă; Scrisorile ce le găsești asupra-mi Le dă lui Edmund, conte Gloucester; caută-l În tabăra engleză. -O,-n netimp moarte! Moarte! (Moare) EDGAR: I know
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vreodat-auzită. Povestind, Durerea-l copleși, coardele vieții--Ncepură să se rupă; -atunci goarna sună din nou, Și îl lașai că mort. ALBANY: Dar cine-era? EDGAR: Kent, surghiunitul Kent; ce, deghizat Urma pe-un rege dușmănos și-i făcu slujbe Improprii unui sclav. (Intra un curtean, cu un cuțit plin de sînge) CURTEANUL: O! Ajutor! EDGAR: Ce ajutor? ALBANY: Vorbește! EDGAR: Ce-i cu cuțitu-nsîngerat? CURTEANUL: Fumega,-i cald. Abia l-am scos din inimă... O!-i moartă! ALBANY: Cine e moartă? Spune
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
LEAR: Blestem pe ucigașii trădători toți! Aș fi putut s-o scap; acum s-a dus pe veci! Cordelia, Cordelia, stai o clipă! Ha! Ce spui? Vocea i-a fost mereu ușoară, Blîndă și lină, o minune la femei. Pe sclavul ce te sugruma, l-am omorît. OFIȚERUL: Așa-i, milorzi, l-ucise. LEAR: Nu-i asa? Pe vremuri, eu cu mușcătoru-mi paloș I-aș fi făcut să sară; -acu-s bătrîn Și-aceste chinuri mă sleiesc. Tu cine ești? Ochii nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
provine dintr-o succintă consemnare a istoricului latin Tacit despre un rege geto-trac dinainte de cucerirea romană, Oroles, care își obliga oștenii să îndeplinească treburile nevestelor și să doarmă la picioarele acestora, mobilizându-i astfel pentru victorie. În relatare, atribuită unui sclav, se îmbină simplitatea expunerii cu intensitatea dramatică. Castelul de papură (1991) reface o frescă a societății comuniste, sistem care depersonalizează individul și cultivă nonvaloarea opresivă. Deciziile activistului Onea generează o existență de constrângeri insuportabile pentru cei considerați refractari regimului politic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
poate fi mai mult sau mai puțin intenționată. Putem fi siguri că Homer nici nu știa ce este aceea tip sau tipic, și că numai datorită geniului său artistic, a sesizat cum face în «Odiseea», tipul corăbierului aventurier Ulise, tipul sclavului agricol, Eumen, tipul sclavei oarecum legată printr-o viață întreagă de robie în casă - Euricleia - și zeci și sute de alte figuri ale vremii lui (...). În măsura în care aceasta este o chestiune de talent, discuția nu are prea mare rost. În măsura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se lăudau vikingii exista doar printre oamenii liberi, chiar ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați în luptă, sau victime nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd sclavii erau eliberați, ei rămîneau dependenți de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați în luptă, sau victime nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd sclavii erau eliberați, ei rămîneau dependenți de proprietarii anteriori. Dacă sclavii erau o castă aflată sub cea a oamenilor liberi, peste aceasta exista o aristocrație a familiilor cu avere, de obicei în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați în luptă, sau victime nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd sclavii erau eliberați, ei rămîneau dependenți de proprietarii anteriori. Dacă sclavii erau o castă aflată sub cea a oamenilor liberi, peste aceasta exista o aristocrație a familiilor cu avere, de obicei în terenuri, și cu statut ereditar. În vîrful ierarhiei se
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]