6,228 matches
-
loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică în „iarba fiarelor”, aducătoarea de comori. Reușită este, în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și răsfrângerea ei onomatopeică. Deși în limite modeste, se inaugurează aici poezia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
pendul: Tu! care vreme ne spui că trece, Ne-aduci aminte, des, moartea rece, Vino acuma, ia-nvățătură, Schimbă nedreaptă a ta măsură! Știi ticălosul om ce puține Poate să aibă ceasuri de bine. Când iar asupra-i răul se scoală, Când stăpânește război sau boală, Vezi sărăcie, necaz, durere, Când vezi primejdia în putere; Atunci fă anul d-un sfert să fie, Ș-ăl sfert să treacă, să nu mai vie. Iancu Văcărescu a scris și balade, al căror punct
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
figură de neuitat. În Budulea taichii se tratează misterul psihologic al unor ființe cu înfățișare neînsemnată în copilărie și un caz de ambiție în clasa de jos. Pe Huțu, care ținea cimpoaiele tatălui său, învățătorul îl îndeamnă să meargă la scoală și copilul prinde așa gust, încît fiecare treaptă îi dă ambiția să meargă și mai sus și ar fi ajuns mitropolit, de n-ar fi intervenit autorul cu o considerație de ordin etic. Mai puțin compusă și de aceea trecută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit să plângă pe-un fecior Ca-n port de sat. De împărat! Trei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însuși. Boema lui turistică se adaptează mediului în care trăiește. E maniac la modul sublim. Sub gâtul lui gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge numai în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Madam Pușlenghe, Hantadura, Purhedia, Sevastița, Ilioaia, Măriuca, Ozonofia, Virginica, Vasîlca, Măndița. Tabloul sociologic e sălbatic, scena ușurării țaței Ioana de un pitoresc african. Ioana naște greu și toată lumea îi dă sfaturi. Safta îi cere să se opintească, apoi să se scoale și să dea cu piciorul în vatră, în sfârșit, Hantadura îi poruncește să joace o sârbă. Ioana, goală, despletită, umflată, joacă văietîndu-se în vreme ce babele chincite jos cântă sârba și bat din palme. În cele din urmă Alecu trage cu pușca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sintactică. Pentru a-i spori valoarea, se folosesc comparații, metafore, alegorii și uneori elemente de versificație, ritm sau rimă. Chiar în cazul p. metaforice, plasticitatea se realizează printr-o anume simetrie a frazei, prin concizia și selecția termenilor („Cine se scoală de dimineață departe ajunge”). Intonația și accentul sunt folosite pentru relevarea sensului. Un procedeu care subliniază atitudinea selectivă pe care specia o implică este exagerarea („Femeia îl scoate dator și pe dracu”). Caracteristice sunt posibilitatea aplicării la situații practic nelimitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
ce aduc dezvoltarea. Una dintre soluțiile pentru dezvoltarea organică este gradul În care managerii reușesc să „Învețe, să se dezvețe și să Învețe din nou”. Viitorul este al celor care Învață continuu. Liderii dezvoltării sunt rapizi. Vechea zicală „cine se scoală de dimineață departe ajunge” n-a fost niciodată mai relevantă ca acum. Rapiditatea și flexibilitatea unei companii sunt factori-cheie ai abilității acesteia de a identifica schimbările, amenințările și oportunitățile și de a reacționa la ele. Intervalul de la concept la produs
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neplăcuta-i să se Împace. Ucigă-o toaca! bată-o pustia! D-ale ei fermeci mi-e rea soția: D-ale ei vraje noaptea mă lasă Și ziua toată nu dă p-acasă, CÎnd va o culcă, cînd va o scoală Mintea-i prăjaște În oala goală.” Elementele au, aici, mai multă concretețe. Îndesarea, grămădirea formează o unitate, fiind posibilă coeziunea dintre părți. Ca poet erotic, Iancu Văcărescu duce mai departe, cu elemente noi de decor, mitologia familiei: aceea ridicată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și Heruvimul, dar și În alte poeme demonstrative și vizionariste, Heliade a dat cea mai clară sugestie a plăcerii lui, dacă nu de a trăi, În orice caz de a contempla un univers În stare de ebuliție: „CÎnd viforul se scoală, cînd cerul se mînie, CÎnd negura se-ntinde, cînd norii se-mpletesc, CÎnd focul șărpuiește d-a lungul În tărie Cu fulgerul, atuncea cu groază te privesc. CÎnd marea se răscoală, volbură-ntărîtată, CÎnd undele-i muginde se nalță spumegînd, Ființa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aerian” și puterea de a seduce enormă. La originea căderii se află, așadar, nu numai invidia, trufia, dar și păcatul (complexul) unui incest. Prăbușirea rebelilor, cu sugestia despicării, surpării universului, constituie partea cea mai frumoasă a poemului: „Bubuie cerul, se scoală Împăratul; Duduie eterul, că pasă urgia; Fulgere, vîlvoare În spațiu șerpuiesc; Focul se-ntinde, curăță păcatul. Marea-exploziune arrestă-eternitatea; Saltă firmamentul și sorii se spăimîntă, Cugetul de crimă pe unde se-ntinde Tot desfigurează, ca trăsnet Încinde; Foc negru și roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sobe. Am ajuns În arta aceasta la Înălțimea vestalelor și acum știu a da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice cari ar merita medalia de aur, dacă asemenea talente s-ar recompensa În țara noastră. Dimineața Îmi place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins. Ceaiul e gata pe masă; cățeii mei sar prin cameră cu mii de jocuri și desmierdări, așteptînd porțiile lor de zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă ceremonialul cunoscut: Veronica îi sărută mâna "de vlădică", apoi "se sculă de pe scaun și i se așeză pe genunchi, mângâindu-l, sărutându-l pe gură cu desperare", până când, dominatoare, femeia îi poruncește răspicat: "-Sunt a ta; ia-mă!", iar poetul se conformează cu resemnare, nevoit să accepte, finalmente, inevitabilul 178. Odată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Graiul neamului de George Coșbuc „Fie-a voastră ntreaga țară, Astăzi stăm și noi la pândă, Si de cereți va mai dăm, Graiul vechi să-l apărăm; Numai dați-ne voi graiul Dar pe-ascuns dușmanii câtă Neamului” Și se sculară Să ni-l fure, să ni-l vândă. Să ne vremuiască traiul Dacă-n vreme tulburata Câți dușmani aveam pe lume! Nu ne-am dat noi graiul țării Graiul ni-l cereau anume, Azi, în ziua deșteptării, Să-l lăsăm
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
licurici, Si pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca semn... particular Ce arată foarte clar Că fetița e la scoala, Și-a mai pus (cam zăbăuc) Un punct mare pe năsuc! Ceasul Tic-tac, tic-tac! Bate ceasul ne-ncetat: „Scoală-te copile, Vremea-i de-nvățat” Tic-tac, tic-tac! Ceasul zice tot mereu: „Vremea-i iute Iute cum bat eu” Tic-tac, tic-tac! Bat ceasul tot cu grabă: „Acel ce nu învață Nu-i copil de treabă”. ¾ S|RB|TORILE DE IARN
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în aer sacral, un tărâm în care lumea viilor nu e despărțită de cea a morților: „undeva, un copac a căzut doborât de furtuni, / greu peste munți se așterne aerul nopții de iarnă”, „sufletul morților iese în lume.” Printre cei sculați din morminte se află și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Cât e draga zi de mare: scotocește,/scotocește Câte zile i-au rămasă De sudori se șterge ca un/grav martir al vieții nouă; mutra-i acră, parcă-i plouăă poți să-l rogi/să-l dai Încolo; Nu se scoală de pe tron, (Ă). E În stana/cea de piatră și nu-i pasă/de mulțime, nici de țară, nici de nimeă Și potaia/blestemată stă-n fotoliu și te latră. (Ă). Măturați-l, măi tovarășiă Și de guler/Scuturați-l
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
băieți! N-o lăsați! Hai, Tashtego, trage vîrtos! Trageți cu toții! Dar nu vă pierdeți cumpătul, băieți, ușurel, ușurel... Nu vă ieșiți din pepeni!... încetișor, băieți... dar țineți-vă după ea, ca moartea și ca diavolii rînjitori... Hai, băieți, să se scoale și morții din morminte!... N-o lăsați, băieți! Ă Uhuhu! chiui omul din Gay Head, azvîrlindu-și spre cer străvechiul strigăt războinic, în timp ce vîslașii din ambarcațiunea pusă la grea încercare erau fără să vrea împinși înainte de formidabila lovitură de babaică a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de funie poți muri! Ă Vrei să spui, de ștreang!... Așadar sînt nemuritor, pe mare ca și pe uscat! exclamă Ahab rîzînd batjocoritor. Nemuritor pe mare ca și pe uscat! Amîndoi amuțiră apoi. Zorile cenușii răsăriră iar oamenii adormiți se sculară din fundul ambarcațiunii. Pînă la amiază, balena moartă fu adusă lîngă corabie. Capitolul CXVII SEXTANTUL Sezonul de vînătoare de la Ecuator se apropia de sfîrșit. Ori de cîte ori Ahab ieșea din cabină și-și ridica privirea spre cer, vigilentul timonier
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
93). Trecând la comune populare [chinezii, n.m.] au săvârșit o serie întreagă de abateri, au băgat acolo toate cratițele și toate oalele (sic!). S-a desființat și viața de familie, i-au băgat cum ne înjurau capitaliștii: "la cazan îi scoală cu goarna, îi duce la muncă cu goarna, îi culcă cu goarna, îi pune la instrucție la cataramă, merg pe principiul înarmării întregului popor". Foarte multe bazaconii, care compromit socialismul în lume. De cele ce se petrece în comunele populare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
I-IV Ciorăști, com Sirineasa 10 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40 4 Grădinița Sirineasa, com. Sirineasa 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 41 5 Șc. cs. I-VIII Bunești, com. Bunești 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VRANCEA 2.986 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL, din care: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42 1 Grădinița sat Vadu Rosca com. Vulturu 100 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 43 2 Scoală cu cls. I-VIII Vadu Rosca com. Vulturu 405 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44 3 Scoală cu cl. I-VIII Bahnele com. Vintileasca 260 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45 4 Grădinița sat Neculele com. Vintileasca 35 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46 5 Grădinița sat Pârâul Pinului com. Nereju 75 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47 6 Școala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169733_a_171062]
-
4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 41 5 Șc. cs. I-VIII Bunești, com. Bunești 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VRANCEA 2.986 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL, din care: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42 1 Grădinița sat Vadu Rosca com. Vulturu 100 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 43 2 Scoală cu cls. I-VIII Vadu Rosca com. Vulturu 405 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44 3 Scoală cu cl. I-VIII Bahnele com. Vintileasca 260 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45 4 Grădinița sat Neculele com. Vintileasca 35 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46 5 Grădinița sat Pârâul Pinului com. Nereju 75 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47 6 Școala cu cl. I-VIII sat Vulcaneasa com. Mera 270 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��� 48 7 Școala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169733_a_171062]
-
c) Învățământ special 3. Sănătate: a) Spitale b) Alte instituții și acțiuni sanitare 4. Cultura, religie și acțiuni privind activitatea sportiva și de tineret: a) Biblioteci publice județene b) Muzee c) Teatre și instituții profesioniste de spectacole și concerte d) Scoli populare de arta și meserii e) Centre pentru conservare și promovare a culturii tradiționale f) Consolidarea și restaurarea monumentelor istorice g) Centre culturale h) Culte religioase i) Activitatea sportiva j) Alte instituții și acțiuni privind cultura, religia și activitatea sportiva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]