6,281 matches
-
c? Bucovina de Nord nu apar? inuse niciodat? Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul c? nu avuseser? loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol �n via? a public? au semnat declară? ia, inclusiv Iorga 10. Doamna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
venit ? i c�? iva ofi? eri superiori, protest�nd prin prezen? a lor �mpotriva anarhiei legionare. Pe l�ng? toate acestea, se f? cușer? preg? tîrî minu? ioase pentru re�nmorm�ntarea lui Codreanu ? i a altor legionari. O procesiune solemn? a pornit de la bisericu? a Sf. Ilie din Gorgani spre Casă Verde, unde martirii Legiunii au fost depu? i spre odihn? ve? nic? , la care au participat trimi? i ai ?? rilor Axei (cu excep? ia notabil? a Ungariei). F? pta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Actului Final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerent, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Statele Unite ale Americii care guvernează extrădarea infractorilor și respectiv, al asistenței juridice reciproce (art. 1). Prin urmare, din punctul de vedere al Părților la Acordurile în discuție, am putea spune că ne aflăm, mai curând, în prezența unei declarații solemne prin care se repetă (dacă mai era nevoie, de vreme ce exista principiul pacta sunt servanda) faptul că Părțile își vor respecta obligațiile asumate; cel mult, s-ar putea spune că Uniunea Europeană și-a asumat o obligație de mijloc (de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nuclear intrase în arsenalele mai multor state. La 28 septembrie, delegația română prezenta Comitetului celor 18 observațiile și propunerile Bucureștiului privind îmbunătățirea proiectului de tratat. Între acestea se afla cerința asumării "prin tratatul de neproliferare, de către puterile nucleare, a obligației solemne, pe de o parte, de a nu utiliza niciodată și în nici o împrejurare armele nucleare împotriva statelor care nu le posedă, iar pe de altă parte, de a nu amenința aceaste state, în nici un caz și în nicio circumstanță, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
împrumutate, altele originale) - a fost creat] între secolele al X-lea și al V-lea î.Hr. Asemenea legii mesopotamiene, aceasta a oferit credincioșilor s]i o identitate ca popor ales, legat de zeitatea să printr-o relație caracterizat] prin angajament solemn și legalitate (Deut. 14.2). Chiar și dup] secolul al VI-lea î.Hr., cănd Iahve ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracterizat] prin angajament solemn și legalitate (Deut. 14.2). Chiar și dup] secolul al VI-lea î.Hr., cănd Iahve ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin „dreptate” sau „virtute”, si însemna „calea cea dreapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin „dreptate” sau „virtute”, si însemna „calea cea dreapt]” sau ceea ce este normal. În Deuteronom st] scris: Sedeq, sedeq, vei tr]i și vei moșteni p]mântul pe care Iahve
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
templului, ci și pe baza unui sistem al credinței. În aceast] perioad] au fost f]cute ultimele ad]ugiri la Tora. Acest cod de legi care cuprinde primele cinci c]rți din Biblie, a devenit fundamentul unei etici a angajamentului solemn, bazat pe relația dintre zeitate și popor - o relație care, conform tradiției, dateaz], prin Moise, de la Avram. Interpretarea dat] de Ezdra și Neemia acestei înțelegeri solemne necesită separarea evreilor de toți ceilalți, interzicerea c]s]toriilor între evrei și neevrei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuprinde primele cinci c]rți din Biblie, a devenit fundamentul unei etici a angajamentului solemn, bazat pe relația dintre zeitate și popor - o relație care, conform tradiției, dateaz], prin Moise, de la Avram. Interpretarea dat] de Ezdra și Neemia acestei înțelegeri solemne necesită separarea evreilor de toți ceilalți, interzicerea c]s]toriilor între evrei și neevrei (Neemia 10.30), mergând pan] acolo încât se insistă că și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii care tr]iau pe lang] Marea Moart] (despre care se crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de răspuns, insul face stînga-mprejur. Ce găsesc acum despre Schopenhauer: unul din paznicii grădinii botanice prin care filosoful se plimba fascinat de ce vedea, atras de atitudinea vizitatorului și luîndu-l drept nebun, îl întreabă cine este. Bătrîne, răspunde Schopenhauer cu aer solemn, dacă ai putea dumneata să-mi spui cine sînt, ți-aș rămîne foarte recunoscător... În drumurile (constructive) prin Eternitatea, citesc pe un mormînt ceva în genul: Nu vreau să fie îngropat aici și ginerele meu. Știe el de ce. Umor (involuntar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bune minute înaintea speech-urilor, și asta, pentru a-și face, degajat, numărul de insolit fashion. Ca și Gaittany: pardesiu gri închis, pălărie de fetru negru, fular alb lucitor, pantaloni vag dungați, aproape negri, pantofi de un negru mat. Parcurge solemn tablourile, făcîndu-și vînt cu pliantul sălii. Gaittany în picioare. Galanteria lui verbală se declanșează imediat după clipa inaugurală, pe o claviatură eclatantă, de la mahalagescul: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă, la rimbaldianul: La vie est ailleurs
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un sistem social permisiv. Pentru că în comunicarea culturală domina oralitatea, a fost astfel asigurată transmiterea permanentă și rapidă a informației prin variatele forme ale povestirii: mit, zvon, legendă biblică. Cetatea de Scaun, deținătoarea supremației instituționale, fiind centrul "lumii ca spectacol" (solemn sau anecdotic), a putut realiza și menține o diversificată relație culturală cu mediile populare, prin intermediul unor structuri imaginative comune (transmise în general prin formele culturii nescrise). Aducând sub conducerea domnitorului, din cauza deselor înfruntări armate, o jumătate din populația activă, deplasând
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unui trandafir, Viața mea e vis, Sufletul mi-e cuprins De dragoste... CODRUL Soarele își arată iarăși mingea de aur pe cer. Curcubeul care se întinde peste pădure este scânteietor și încântă prin magnificul său colorit. În mijlocul codrului, atmosfera este solemnă și toate vietățile încearcă să-și revină după furtuna din amurg.Sfioasele zambile atârnă pe pământ cu frunzele sub pavăza sclipitoarelor bobițe de rouă. De pe crengile seculare, picăturile de apă încă se mai scurg pic-pic și dau impresia unei sonate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fie și europeană, marcând „internaționalizarea chestiunii române” <ref id="21">21 L. Boicu, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională, Iași, 1975, p. 134 și urm. </ref>, „cerința” respectivă se impune a fi văzută prioritar legată de programul național român, consacrat solemn de Adunările ad-hoc de la 1857, la semnificația de „program” al Unirii Principatelor ori al constituirii statului modern <ref id="22"> 22 D. A. Sturdza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad hoc la 7/19 și 9
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
instituție de guvernământ din lume. Cele 455 de milioane de cetățeni ai săi sunt Împrăștiate pe aproximativ jumătate din suprafața părții continentale a Statelor Unite ale Americii. În decursul următorilor doi ani, cetățenii săi vor ratifica o constituție, Își vor angaja În mod solemn viețile și averile și Își vor lega destinul personal și colectiv de succesul politic al Uniunii. Ce este Europa? Uniunea Europeană este o realizare remarcabilă, mai ales dacă ne gândim că nici chiar arhitecții săi nu sunt siguri ce reprezintă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe pânză chipul marelui înaintaș, iar tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola care, în ziua de 27 februarie 1984, exact în ziua comemorării morții ctitorului Socolei, a organizat o sesiune științifică solemnă la care au participat psihiatri din aproape toate județele Moldovei, artiști, scriitori și intelectuali ieșeni. Poate nu întâmplător și poate soarta a făcut ca în anul 2007 conducerea Spitalului Socola să fie preluată de nepotul pictorului Gh. Spiridon, profesorul Călin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și fluența replicii, de reconfortantă alură bărbătească. Ar mai trebui poate adăugat așa cum în Calul verde dialogul, păstrîndu-și aplombul, nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
primii creștini. Primul cântec creștin s-a născut din nevoia de a face cunoscut Cuvântul Evangheliei; această manifestare, cu caracter didactic și pedagogic, era realizată prin intermediul rugăciunii în comun și a lecturii textelor sacre, care cereau un ton de voce solemn, caracterizat prin sublinierea unor cuvinte mai importante în vederea inteligibilității textului și a flexiunii vocii spre grav în concluzia frazelor. Acest tip de lectură, gradual, a căpătat un aspect declamatoriu configurându-se, în anumite puncte ale textului, ca o formă de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
14 în relatarea nașterii lui Isus la Betleem. În secolul al IV-lea devine parte din cadrul liturghiei de Crăciun, după cum mărturisește Leon cel Mare (+ 461), iar ulterior intră și în liturghiile in die natali a martirilor și apoi în liturghiile solemne ale anului liturgic (secolul al VI-lea). La început, imnul Gloria era intonat numai de papa și era continuat de grupul clericilor care înconjurau altarul. „Acesta este motivul pentru care melodiile cele mai vechi din Gloria sunt simple recitative, mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în inimă și, în timp ce pronunță cuvintele cântecelor, sunt înflăcărați de devoțiune față de El. De aceea, în biserica lui Dumnezeu, se recomandă de a cânta psalmodia, tocmai pentru a stimula devoțiunea credincioșilor. În acest sens, oficiul diurn și nocturn, precum și misele solemne, sunt cântate asiduu de către cler și popor în mod sobru (maturo tenore), cu o desfășurare a vocilor distincte în mod unitar (distincta gradatione), astfel încât plăcerea să decurgă din însăși distincția vocală și echilibrul melodiilor. Dar anumiți discipoli din noua școală
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Prin urmare, după ce am ascultat părerea fraților noștri, poruncim în mod riguros ca nimeni, de azi înainte, să nu îndrăznească de a încerca lucruri asemănătoare în oficiile despre care am vorbit, în special la Orele canonice și în celebrarea liturghiilor solemne. Dacă cineva va face contrariul, prin autoritatea acestui canon, să fie pedepsit prin suspendarea de la oficiu timp de opt zile ... Spunând acestea, nu interzicem ca, uneori, în special în zilele de sărbătoare sau solemnități, în cadrul liturghiilor și a oficiilor mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzicale Când papalitatea era exilată în Franța, au avut loc două evenimente strâns legate între ele. La Avignon, neexistând „bazilicile și numărul de biserici din Roma, și datorită climei aspre și umede ... s-au născut capelele pontificale, adică celebrările funcțiunilor solemne pontificale din capela palatului apostolic. Așa au încetat multe din marile noastre instituții ... astfel a intrat noul obicei de a celebra în capelele restrânse ale palatelor pontificale, față de bazilicile imense ...”. Acestui fapt, i s-a adăugat un al doilea: Urban
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
una cu cealaltă. Arta polifonică a fost folosită și pentru imnele liturgice, realizate sub forma motetului polifonic imitativ sau sub forma izoritmică, sau prin strofe alternate cu cântul gregorian, imitându-i melodia. Același lucru a avut loc și pentru psalmodia solemnă, în special pentru Magnificat, Benedictus și Nunc dimittis. Arta polifonică s-a extins și la alte texte, precum secvența Stabat mater, cele patru antifone mariane „majore” (Salve Regina, Alma Redemptoris Mater, Ave Regina coelorum, Regina caeli), sau alte texte spirituale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]