11,293 matches
-
colon, un soldat, un general trăind din cei cinci franci; arată, în sfârșit, ceea ce se vede și atât timp cât Jacques Bonhomme nu a învățat să pună în evidență ceea ce nu se vede, Jacques Bonhomme va fi fraierit. Din acest motiv mă străduiesc să îl învăț să vadă ceea ce nu se vede, făcând multe repetiții. Întrucât cheltuielile publice deplasează munca fără să o crească, rezultă o a doua și gravă prezumție împotriva lor. A deplasa munca înseamnă a deplasa muncitorii, adică a deranja
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și dacă vrem să înregimentăm muncitorii, să ni se spună deci dacă Codul militar, cu cele 30 de cazuri de pedeapsă cu moartea ale sale, va deveni Codul muncii? Un efect chiar mai frapant al principiului funest pe care mă străduiesc să-l combat aici este incertitudinea pe care o ține totdeauna suspendată, precum sabia lui Damocles, asupra muncii, capitalului, comerțului și industriei; și acest lucru este atât de grav încât îndrăznesc să cer toată atenția cititorului. Într-o țară ca
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar avea o influență atât de decisivă asupra sorții umanității? Se datorează oare acest lucru faptului că statul nu a introdus-o în programa de învățământ? Nu chiar. Acest lucru ține de faptul că, fără să o știe, statul se străduie cu o grijă infinită să satureze toate mințile cu prejudecăți și toate inimile cu sentimentele favorabile spiritului de anarhie, de război și de ură. Astfel încât, atunci când se înfățișează o doctrină a ordinii, a păcii și a uniunii, se străduie din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se străduie cu o grijă infinită să satureze toate mințile cu prejudecăți și toate inimile cu sentimentele favorabile spiritului de anarhie, de război și de ură. Astfel încât, atunci când se înfățișează o doctrină a ordinii, a păcii și a uniunii, se străduie din greu să aibă de partea sa claritatea și adevărul, ea găsește că acest loc este deja ocupat. Hotărât lucru, sunteți un pesimist îngrozitor. Ce interes poate avea statul să falsifice inteligențele în beneficiul revoluțiilor, războaielor civile și străine? Există
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acționează în mod intenționat în sens protector, adică imediat ce se manifestă o gândire de spoliere și negarea, în principiu, a dreptului de Proprietate, îl combatem nu ca tarif, ci ca sistem. În aceasta constă, credem noi, gândirea pe care ne străduim să o ruinăm în mintea oamenilor pentru ca să o ștergem din legile noastre. Se va pune fără îndoială întrebarea de ce, având în vedere chestiunea generală de mare importanță, am circumscris lupta pe terenul unei chestiuni speciale. Rațiunea este simplă. Trebuia opusă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
formele jurnalele și cărțile, într-un cuvânt domeniul gândirii, și în cartea dumneavoastră o atacați cu vigoare. Eu însă cred că recunosc penetrarea anterioară a acesteia, cu asentimentul și asistența dumneavoastră, în legislație și în domeniul practic, și aici mă străduiesc să o combat. Apoi, vă fac să remarcați inconsecvența în care ați cădea în cazul în care, combătând Comunismul în perspectivă, menajați, ba chiar încurajați, Comunismul în acțiune. Dacă îmi răspundeți: "Acționez astfel deoarece Comunismul realizat prin tarife, deși opus
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Alții, în spatele domnului Billault, vor face un al treilea pas și alții, în spatele acestora din urmă, un al patrulea, până ce Comunismul va prevala. Spirite bune și solide ca dumneavoastră se sperie văzând rapiditatea cu care crește această pantă. Ele se străduiesc să o urce; o urcă, într-adevăr, așa cum ați făcut și dumneavoastră în cartea dumneavoastră, până la regimul restrictiv, care reprezintă primul avânt și singurul avânt practic al societății pe declivitatea fatală; dar în prezența acestei vii negații a dreptului de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să închidem pentru totdeauna prăpastia revoluțiilor. Necrolog Știința economică a plătit, de câțiva ani, un tribut crud morții. După un lung interval de abandon și atonie, ea a reușit să reunească, să grupeze câteva inteligențe de elită, care s-au străduit să continue tradiția lui Quesnay, Turgot, Jean-Baptiste Say și Charles Comte. Societatea Economiștilor 65 servea ca punct de reuniune pentru acești oameni, pe care îi preocupa o dorință arzătoare de a propaga și de a face să avanseze o știință
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un domeniu de familie situat în părțile îndepărtate ale regiunii Landes. Acolo, viitorul economist își împărțea timpul între lucrările agricole și delectările spiritului. Dorind să știe cum stau lucrurile în privința produselor exploatației sale rurale și în privința perfecționărilor pe care se străduia să le introducă, ținea, în două exemplare, un cont separat pentru fiecare bucată de pământ și chiar pentru fiecare tip de îngrășământ. Cu toate acestea, operațiunile sale agricole nu au fost deloc încununate de un mare succes. Spiritul său era
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Tahiti și că nu dădea nicio atenție unui fapt pe care îl considera pe bună dreptate ca fiind cel mai considerabil din timpurile moderne. Era convins că jurnaliștii parizieni organizaseră o vastă conspirație a tăcerii împotriva acestei Asociații, care se străduia să ruineze industria denunțătorilor cotidieni ai perfidului Albion, întinzând în mod cordial Franței mâna poporului englez, și ne-am ostenit foarte mult să-i înlăturăm această idee. Oricum ar sta lucrurile, cartea sa, Cobden și Liga, a avut un mare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu se vede. În aceste mici scrieri, în care noțiunile elementare ale economiei politice și ale dreptului natural se găsesc expuse cu o orbitoare claritate, unde falsele doctrine ale protecționismului și comunismului sunt respinse cu o vervă inimitabilă, Bastiat se străduia să dea maselor, emancipate de abia o zi, luminile care le erau indispensabile pentru a practica bine self-government-ul; el le arăta stâncile redutabile pe care ignoranța prezumțioasă putea să le facă să eșueze și le semnala calea de urmat pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a putut auzi nimic, iar eu nu am prins decât ultimul cuvânt. Era vorba de cuvântul filozofic. După o scurtă pauză, a pronunțat în mod distinct: "Adevărul" [...], apoi s-a oprit, a spus încă o dată același cuvânt, îl repeta încă străduindu-se în van să își completeze gândirea. Emoționați de acest spectacol, l-am conjurat să își suspende explicația și să se odihnească un pic. Abatele se aplecă pentru a-l ajuta să își reașeze capul pe pernă. Atunci suflul buzelor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ceea ce au în comun toate aceste acțiuni este faptul că ele sunt orientate către un scop, că ele sunt realizate pentru a îndeplini scopul. Dar din acest fapt nu urmează în mod logic că toate scopurile pe care oamenii se străduiesc să le realizeze sunt reductibile la unități comensurabile ale aceleiași substanțe. Scopurile și motivațiile noastre pot fi variate; când mergem la piață să cumpărăm un ciocan, când intrăm într-un muzeu de artă și când legănăm un nou-născut, noi realizăm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
făcuse de unul singur un om. Alături sau dincolo de opera lui Noica, Jurnalul de la Păltiniș crea o legendă. (Asta nu înseamnă că această experiență epuizează tot orizontul culturii românești, care, sub diferitele ei expresii - literatură, pictură, muzică, film -, s-a străduit pri toate mijloacele să supraviețuiască și de fiecare dată a reușit.) Și legenda aceasta a început să funcționeze, să pătrundă în viață. Mii de tineri pe an, din toate colțurile țării, luau drumul Păltinișului pentru a găsi, cu ajutorul "antrenorului de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
puterii, indiferent de cine ar fi urmat să o întrupeze. Revista "22", hebdomadarul editat de Grupul pentru Dialog Social, devenea după numai două-trei luni de la apariție cea mai prestigioasă publicație democratică a țării, de o impecabilă ținută intelectuală, care se străduia să realizeze dialogul păturilor sociale între ele, ale acestora cu puterea, ale majorității cu minoritățile. Lungul drum către ignoranța cultivată vreme de decenii prin izolare, minciună și sofisme nu poate fi anulat peste noapte sau în răstimpul câtorva luni. De
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din împrejurimile Năsăudului care cerșesc sau fură la Paris, la Londra sau în Irlanda, după care se întorc demni și bogați în satul lor, invidiați și respectați de toți, pildă vie pentru următorul val care invadează Occidentul și care se străduiește să-l imite și să-l întreacă pe cel dinainte. Omul e bun și generos, are portbagajul plin cu sandviciuri, termosuri cu cafea, doze de bere și sticle de whiskey, aparate de fotografiat și o cameră video performantă și, deloc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cât mai gustos și să o prezinte cât mai plăcut, iar Andrei, după o scurtă adulmecătură, strâmbă din nas și declara: "Nici cu asta nu am ce face!" ― el i-a rămas și astăzi credincios. De ani de zile mă străduiesc să-l fac să ia o îmbucătură din Sein und Zeit. Andrei o cântărește din ochi mefient, mă ascultă o clipă pledând virtuțile gastronomice ale acestui biftec filozofic și, dincolo de un "mda..." politicos și căznit, îl aud murmurând în sinea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu regretul că unele ne vor scăpa. O facem din datoria ca numele și renumele lor să fie cunoscute și recunoscute de către urmași, gloria lor să fie eternizată, cu atât mai mult cu cât autoritățile noastre locale nu s-au străduit să le înveșnicească întru vreun fel memoria și jertfa, așa cum au făcut-o oamenii vrednici de prin satele vecine. Au existat câteva intenții ale primarilor din perioada interbelică, rămase în stadiul intențiilor. 1.Acești eroi din Torcești nu se află
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
magice. Scopul său este pragmatic. Dar acel pragmatism despre care Anne Wyvekens (2003) spune inspirat că permite "o viziune dinamică a bunei practici, mai realistă, mai modestă, dar, dacă vrem, mai exigentă decât modalitatea rețetei". Realizând această sinteză, mă voi strădui să nu sufăr de "aroganța franceză" despre care cei care participă la discuțiile internaționale știu că formează fondul criticilor aduse modului nostru de a folosi rațiunea științifică. Pe scurt, această carta va încerca să nu sufere nici de "complexul lui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament agresiv, caracterizat prin repetare și prin abuzul de putere (Smith și Sharp, 1994, p. 2). Victima nu se poate apăra cu ușurință din motive pe care psihologii s-au străduit mult să le identifice: victima poate fi izolată, mai mică, slabă fizic, i se atribuie stigmate corporale (culoarea părului, a pielii, greutate etc.). Pentru tema noastră, noțiunea de bullying, oricât de prețioasă ar fi, nu elucidează decât o parte a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la mirosul de closet. Dar se bucură pentru Mariedl că are parte de gulașul delicios, asta se poate băga de seamă, pentru că toți oamenii îi zâmbesc. Și acum, că s-a terminat gulașul, îi strigă cu toții: hop-hop-hop. Toți deodată se străduie s-o încurajeze pentru latrina următoare. Și iar râde domnul preot ștrengărește și-i flutură în față mănușile de cauciuc. Dar oamenii înveseliți strigă deja în cor: Mariedl asta o face și fără, Mariedl asta face și fără... Și numai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
diplomație ca o încarnare a aroganței elitei, care folosește arena internațională ca teren de joc (pentru o critică contemporană neidealistă a jocurilor diplomaților, vezi Krippendorff 1985, 1988). Născut pe ruinele încercării vechii diplomații de a asigura pacea, idealismul s-a străduit să introducă noi principii și noi practici în politica internațională. În unele privințe, idealismul este o încercare de a transpune prin-cipiile regimurilor interne liberal-democratice în domeniul internațional. Pe de o parte, aceasta presupunea în primul rînd dreptul la autodeterminare națională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
-lea, anume moderația, și a încercat să o aplice într-un nou context, în care războiul nu mai era considerat un mijloc politic acceptabil. Idealismul urmărea instituirea unui sistem de securitate colectivă pentru statele moderate. De cealaltă parte, realismul se străduia să adapteze politica internațională la fenomenul războiului total, descris printr-o inversare a dictonului lui Clausewitz, pacea devenind o prelungire a războiului cu alte mijloace. Pentru realiști, politica puterii nu este un accident istoric, ci, cum a spus Morgenthau, un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
primul rînd, balanța puterii este un concept folosit de diplomați în negociere. În al doilea rînd, pentru primul motiv și numai pentru acesta, nici observatorul nu se poate descurca fără el. Poate că puterea nu este fungibilă, însă diplomații se străduie să găsească o modalitate de a-i conferi un înțeles translatabil. Politica tradițională a compensării trebuie să se bazeze pe o măsură comună a diferitelor sectoare ale puterii. Înainte de a conta ei înșiși, diplomații trebuie să decidă ce anume contează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un număr mai mic de populație. Mai mult, între 20% și 25% din EPCI au o populație de mai puțin de 5000 de locuitori, iar un număr semnificativ, mai puțin de 2000. În mod evident, chiar dacă mișcarea intermunicipală s-a străduit mult, după cum rezultă din extinderea CC și CA atâta timp cât legile din 1992 și 1999 le-a permis acest lucru (tabelul 4.7), încă mai este cale lungă până la rezolvarea completă a problemei complexității municipalităților cu un număr mic de locuitori
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]