7,897 matches
-
-l linge, a-l linguși pe cel aflat într-o poziție ierarhică avantajoasă de unde acesta (șeful, liderul) era proiectat ca dispunând de puteri aproape discreționare. Ciudat sau nu, dar verbul cel mai utilizat la noi, la români, pentru a însoți substantivul ori adjectivul (în funcție de context) lingău este a se gudura. Interesant este faptul că prin acest verb, sensul de a linguși primește inclusiv o poziționare specială: întrucât cel care se gudură este, de obicei, câinele pe lângă un stăpân. Devine astfel evident
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
puteți întâlni vânzători de produse industriale - metalice, din mase plastice sau de altă natură; dacă nu vă pricepeți, ar fi bine să evitați acest perimetru; fierul este hrănitor, dar nutriționiștii se referă la cel provenit din plante. * La început, folosirea substantivului piață cu sens gospodăresc vă poate induce o senzație de disconfort; asta se întâmplă mai ales în cazul extraterestrelor care au urmat MBA la Paris, ca mine; cunosc prea bine atmosfera de acolo, știu că pentru noi cuvântul piață e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
era un vin obținut din viță de vie ci mai degrabă un suc dintr-o plantă sacrificială (Asclepias Acida) care avea probabil proprietăți psihotropice, chiar psihedelice. Elixirul zeului Sôma purta numele de Vêna. Din Vêna (iubit în sanscrită) se desprind substantivele care denumesc vinul în marea majoritate a limbilor popoarelor caucaziene ale Europei: astfel s-a întâmplat în rusă (vino), în greacă (woinos apoi oinos), în latină (vinum), în italiană și spaniolă (vino), în portugheză (vinho), în germană (wein), în engleză
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prostituata. Derivatul "pornografie" a fost construit la începutul secolului al XIX-lea. Treptat, referința la prostituție a dispărut, iar "pornografia" a ajuns să desemneze orice reprezentare de "obscenități". Restif însuși se poate să se fi inspirat din greaca veche, unde substantivul pornographos desemna un "autor care scrie despre prostituție", așa cum pornographia desemna un gen pictural: reprezentarea prostituatelor. Așadar, putem reține că din Antichitate "grafia" din pornografie oscilează între scriitură și pictură. La fel, în secolul al XVIII-lea, noțiunea de "tablou
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lucru - în limba română lunile anului sunt de genul masculin. Și dacă s-a gândit cineva că forma cu „două... “ ar fi o contragere a formei „a doua zi - sau a douăsprezecea zi din luna ianuarie... “, prin acord cu genul substantivului „ziua“, atunci iar se înșală. Fiindcă în cazul ăsta, pornind de la construcția „ziua întâia din luna ianuarie“, ar trebui să zicem, de exemplu, „întâia ianuarie“ sau „una ianuarie“. Al treilea caz e cel mai interesant, fiindcă CNA-ului i-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
familie? Atunci de ce nu l-au scris normal: „... numai cu Acordul“? Ei, desigur că e vorba de altceva. De acordul părinților. Și de un anacolut de toată frumusețea. Corect ar fi fost „numai cu acordul părinților sau împreună cu părinții“. Același substantiv, două genuri diferite. Dar știm și noi, știu și ei: în țara lui „merge și-așa“ un asemenea fleac nici nu mai contează. Parcă mare lucru o greșeală în plus în limba română. Ce, americanii nu greșesc? Și uite, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
putem ajunge la tip, în lingvistică integrală a lui Coșeriu, avînd în vedere analogia structurală a diverselor domenii ale sistemului: "Tipul lingvistic este unitatea ideală a funcționării structurale a unei limbi în diversele domenii ale sistemului său, de exemplu la substantiv și la verb, la formarea cuvintelor, la construcția frazei etc. Dat fiind că fiecare limbă este în sine o tehnică, tipul lingvistic reprezintă cea mai înaltă unitate tehnică"102. În privința structurii limbajului, observăm că vorbirea corespunde aproximativ lui parole, normă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o universalie lingvistică, si anume de la constatarea existenței în orice limbă a două feluri de funcții gramaticale: funcții interne și funcții externe 111. Reproducem in extenso descrierea realizată de Dumitru Copceag: "Funcțiile interne sînt "desemnative": formă de plural a unui substantiv desemnează mai multe obiecte, un substantiv de genul feminin desemnează o ființă de sex feminin 112; tot așa, persoana întîi plural a unui verb arată - ca să nu spunem "desemnează"113 - o acțiune săvîrșită de mai mulți autori, dintre care unul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
constatarea existenței în orice limbă a două feluri de funcții gramaticale: funcții interne și funcții externe 111. Reproducem in extenso descrierea realizată de Dumitru Copceag: "Funcțiile interne sînt "desemnative": formă de plural a unui substantiv desemnează mai multe obiecte, un substantiv de genul feminin desemnează o ființă de sex feminin 112; tot așa, persoana întîi plural a unui verb arată - ca să nu spunem "desemnează"113 - o acțiune săvîrșită de mai mulți autori, dintre care unul sînt eu; o formă de superlativ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din formele menționate mai sus nu exprimă relații între elementele enunțului 114, nu pune în legătură cuvîntul respectiv cu vreun alt cuvînt din aceeași propoziție sau frază. Funcțiunile gramaticale respective sînt "nerelaționale"115. Funcțiunile externe sînt "relaționale". Cazurile arată legătură substantivului cu alte cuvinte din text; comparativul și superlativul relativ al adjectivelor exprimă, și ele, relații pe plan sintagmatic, adică legături în cadrul aceluiași enunț. Cunoscută afirmație, cu caracter general, ca în formarea limbilor romanice s-a mers de la o structură "sintetică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări vocalice în silabe succesive. În turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al propoziției intranzitive Mutila etorri da (Băiatul a venit), cît și ca obiect al propoziției tranzitive Irakasleak mutila ikusi du (Profesorul a văzut băiatul), în care subiectul capătă desinența ergativă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a-si urma determinatul 5. Complementul numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7. Adverbul se așază în fața adjectivului pe care-l modifică 8. Existența secvenței adjectiv - particulă comparativa - termen secund de comparație 9. Substantivul comun determinat se așază în fața substantivului propriu determinant 10. Propoziția relativă stă după numele determinat 11. Persoană se exprimă prin intermediul verbului 12. Timpul și modul se exprimă prin intermediul verbului 13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7. Adverbul se așază în fața adjectivului pe care-l modifică 8. Existența secvenței adjectiv - particulă comparativa - termen secund de comparație 9. Substantivul comun determinat se așază în fața substantivului propriu determinant 10. Propoziția relativă stă după numele determinat 11. Persoană se exprimă prin intermediul verbului 12. Timpul și modul se exprimă prin intermediul verbului 13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
locale; trei persoane la singular și plural; sistem dezvoltat de nume verbale; sisteme productive și ramificate de derivare (în general nu au prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au flexiune sau conjugare, topica devenind astfel extrem de importantă în conturarea sensului textului; există numeroase sufixe postverbale exprimînd timpul, modul, aspectul, localizarea, realizarea sau eșecul acțiunii etc.; în clasa numelui există numeroase morfeme, numite clasificatori specificativi, plasate între determinant și substantiv pentru a indica clasa semantica în care se înscrie un cuvînt; predomina clasificarea SVO, dar există și structuri de tip SOV. Clasificarea tradițională cuprinde șapte limbi, reciproc neinteligibile, desi lingvistică chineză le numește dialecte: 1. mandarina (71,5% dintre chinezi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale la sfîrșitul frazei marchează interogativele și imperativele; topica SVO, substantiv-adjectiv. 6.6.5. Familia hmong-mien (miao-yao) Limbile hmong-mien, denumite și miao-yao, sînt vorbite în Chină și în Asia de Sud-Est (Laos, Vietnam și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sentineleza, foarte puțin cunoscută, care are între 50 și 250 de vorbitori monolingvi. Sînt limbi aglutinante, cu un sistem complex și numeros de sufixe și prefixe. De pildă, au dezvoltat un sistem original de clase nominale bazate pe părțile corpului, substantivele și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-a văzut din enumerarea numelor de limbi andamaneze, prefixul aka- se folosește pentru lucrurile puse în legătură cu limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dual, plural); uneori pluralul se formează prin reduplicare; numele are caz morfologic; verbul are o singură categorie gramaticala care cumulează modul, timpul și aspectul; nu există numerale mai mari de trei (de exemplu, 5=2+2+1); în dirbal, orice substantiv este precedat obligatoriu de unul din cele patru cuvinte categoriale: bayi pentru oameni și animale, bălan pentru femeie, apa, foc și lupta, balam pentru carne necomestibila și baya pentru restul cuvintelor. În LL se afirma că principala trăsătură a acestei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tonale. Clase nominale marcate prin perechi de afixe, unul pentru singular și altul pentru plural. Ființele omenești, indiferent de sex, formează o singură clasa, lichidele altă. Toate denumirile de pomi alcătuiesc o singură clasa, în care găsim însă și alte substantive. Pentru alte clase e greu de descoperit un criteriu semantic. Cîteva limbi (ewe, maninka, buraka-gbanziri și multe limbi mande) au pierdut acest sistem de clasificare. Verbul este invariabil, cu excepția unor modificări tonale. Timpurile și modurile sînt exprimate prin tonuri sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
armonie vocaliă; aglutinanta; SOV arabă, persano-arabă (Iran), chirilica, latină 28. azteca (nahua) LM; limba Imperiului Aztec; continuată de limbă nahua (limba indigena cea mai vorbită în Mexic) familia amerindiana, ramura uto-aztecană, grupul aztecan; aglutinanta polisintetica; VSO; omni-predicativă (nu distinge clar substantivul de verb, prin urmare oricare poate fi predicat) azteca (nahua), sistem de scriere glifică ( folosește în același timp pictograme, ideograme și construcții fonetice); latină (introdusă de spanioli) 29. babiloniana LM Vorbită în Babilon începînd cu prima jumătate a mileniului ÎI
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre așteptările cu care locutorul intră în situația de comunicare respectivă și condițiile concrete de realizare (Rimé, 2007, p. 120) etc. (3) Emoțiile se manifestă la nivel verbal, nonverbal (Marcus & Săucan, 1994, p. 35) și paraverbal prin cuvinte-sentiment/stare/ atitudine (substantive, adjective, adverbe de tipul "bucurie", "fericit", "niciodată" etc.), repetiții, gesturi (exaltate sau foarte reținute, stângăcii, obiecte scăpate din mână, ticuri nonverbale etc.), mimică, reacții fiziologice (înroșire la față, transpirație, dificultate de a respira etc.), voce scăzută, dificil de controlat (voce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
determina pe interlocutori/elevi să acționeze 1 într-o anumită direcție, să manifeste anumite modificări de comportament; pentru a formula "instrucțiuni"2 etc.: Mergem la o cafea?; Scriem titlul la mijlocul rândului?; De ce nu scrii cu literă mare?3; Care sunt substantivele din textul-suport?; Prin ce se diferențiază cele două texte pe care le-am citit?; Suntem atenți?; * pentru a atenționa un interlocutor neatent: Despre ce vorbeam acum?; Unde am rămas?; * pentru a stimula atenția/curiozitatea interlocutorului: Știai ce i s-a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ani. De altfel, toate capitolele au fost publicate online, la cererea Ziarului de Iași. Cartea are unele modificări față de cele publicate pe internet din punct de vedere al descrierilor și al fotografiilor. De ce se numește cartea ? Din simplul motiv că substantivul impresie provine din latina comună impression care înseamnă întipărire, iar responsabil de întipărire este creierul, care de la naștere până la moarte înregistrează tot ce vede, aude și simte. Există enorm de multe cărți cu același titlu. Se pare că este preferat
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]