7,043 matches
-
actuala biserică din Călinești. Satul nu era dotat cu nici un local pentru școala, așa că din trei în trei ani se tot muta de la o casă la alta. Se mai păstrează una din aceste vechi locuințe în care în prezent stă văduva Tasia Spoiala. Un locuitor al comunei, Grigore Gheorghiu - învățător -, a fost primul cadru didactic calificat și a funcționat înainte de anul 1900 în Călinești. Prima școală a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul guvernului lui Gheorghe Tătărăscu. În timpul răscoalei din 1907
Călinești (Bucecea), Botoșani () [Corola-website/Science/300901_a_302230]
-
și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
sosit în acest an, care încă nu-i supus la bir”. Catografia din anul 1774 înregistrează satul Costești cu cătunul Buda, cu 26 de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă și primește în schimb satul Costești, din ținutul Botoșani
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a fost o acțiune poate chiar mai complexă decât exproprierea. Legile agrare stabileau pentru vechiul regat următoarele categorii de împroprietărire: mobilizații din 1916-1918, mobilizații din campania 1913, văduvele de război, agricultori lipsiți de pământ sau proprietari cu terenuri mai mici de cinci hectare, orfani de război. Din procesul verbal încheiat la 30 august 1931 aflăm că din cele 4816,39 ha ale moșiei Cavadia au fost expropriate, pentru
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
data aceasta este vorba despre o sentință dată de scaunul judecătoresc, alcătuit din 12 boieri jurați, sub prezidiul căpitanului suprem al Făgărașului, Paul Thomony, prin care se confiscă moșiile dintre Ucea și Corbi ale boierilor Bursan de Ucea și ale văduvei Ana Ziin din Ucea, aceasta fiind denumită în document "“marea trădătoare din Ucea”". Acești doi boieri împreună cu alți doi boieri din vecinătate au declanșat o răscoală populară împotriva stăpânirii maghiare, menită să elibereze Țara Făgărașului și s-o aducă sub
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
data aceasta este vorba despre o sentință dată de scaunul judecătoresc, alcătuit din 12 boieri jurați, sub prezidiul căpitanului suprem al Făgărașului, Paul Thomony, prin care se confiscă moșiile dintre Ucea și Corbi ale boierilor Bursan de Ucea și ale văduvei Ana Ziin din Ucea, aceasta fiind denumită în document “marea trădătoare din Ucea”. Acești doi boieri împreună cu alți doi boieri din vecinătate au declanșat o răscoală populară împotriva stăpînirii maghiare, menită să elibereze Țară Făgărașului și s-o aducă sub
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
din documentele pomenite mai sus: 1850: În Borzova existau 54 case, 66 locuințe cu 265 de locuitori (264 români și 1 ungur); erau 128 de bărbați (59 căsătoriți, 62 necăsătoriți, 7 văduvi), 137 de femei (59 căsătorite, 70 necăsătorite, 8 văduve); Sătenii aveau 4 cai și 137 bovine. Locuitorii erau toți, în afară de unul singur, de religie greco-catolică 1857: Borzova acelui an avea 58 case, 60 locuințe, 269 locuitori (261 români, 7 evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
în afară de unul singur, de religie greco-catolică 1857: Borzova acelui an avea 58 case, 60 locuințe, 269 locuitori (261 români, 7 evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
pagina la care ele apar în documentul respectiv. 1850: 4o de case, 43 de gospodării, 280 de locuitori de etnie română și de religie greco-catolică; 139 bărbați (92 necăsătoriți, 46 căsătoriți, 1 văduv), 141 femei (81 nemăritate, 46 măritate, 14 văduve); sătenii aveau 156 vaci dar niciun cal. 1857: 50 de case, 54 gospodării, 286 locuitori români greco-catolici; 146 bărbați (98 necăsătoriți, 45 căsătoriți și 3 văduvi) și 140 de femei (74 nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
46 măritate, 14 văduve); sătenii aveau 156 vaci dar niciun cal. 1857: 50 de case, 54 gospodării, 286 locuitori români greco-catolici; 146 bărbați (98 necăsătoriți, 45 căsătoriți și 3 văduvi) și 140 de femei (74 nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori, toți de religie greco-catolică 1880: 61 de case, 325 locuitori (320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau români, 5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
Sunt și date din recesămintele din 1895 și 1900. 1850: 119 case, 127 locuințe, 737 locuitori (727 români și 10 unguri); 378 erau bărbați (217 necăsătoriți, 146 căsătoriți, 15 văduvi, 34 încorporabili); 359 erau femei (194 necăsătorite, 146 căsătorite, 19 văduve). În acel an, în sat erau 30 de cai și 367 bovine. Din punctul de vedere al confesiunii religioase erau în sat 727 greco-catolici și 10 reformați. 1857: 144 case, 185 locuințe, 818 locuitori; 385 bărbați (246 necăsătoriți, 138 căsătoriți
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
și 367 bovine. Din punctul de vedere al confesiunii religioase erau în sat 727 greco-catolici și 10 reformați. 1857: 144 case, 185 locuințe, 818 locuitori; 385 bărbați (246 necăsătoriți, 138 căsătoriți, 11 văduvi), 421 femei (239 necăsătorite, 139 căsătorite, 45 văduve); După religia lor, erau 805 greco-catolici, 12 romano-catolici și 1 reformat. 1869: 911 locuitori (893 greco-catolici, 7 romano-catolici, 2 reformați, 2 unitarieni și 7 izraeliți) 1880: 189 case, 883 locuitori (853 români, 8 unguri, 3 germani, 1 slovac, 18 de
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
acestor șematisme, respectiv recensăminte sunt prezentate mai jos: 1850: 57 case, 75 locuințe, 326 locuitori (289 români, 20 unguri, 12 evrei, 5 țigani); 178 bărbați (108 necăsătoriți, 68 căsătoriți, 2 văduvi, 18 încorporabili); 148 femei (72 necăsătorite, 67 căsătorite, 9 văduve). De asemenea sătenii aveau 12 cai și 175 vaci. Din punct de vedere al religiei, erau 283 de greco-catolici, 14 romano-catolici, 17 reformați și 12 izraeliți. 1857: 61 case, 62 locuințe, 275 locuitori (255 români, 10 unguri, 10 evrei), 143
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
religiei, erau 283 de greco-catolici, 14 romano-catolici, 17 reformați și 12 izraeliți. 1857: 61 case, 62 locuințe, 275 locuitori (255 români, 10 unguri, 10 evrei), 143 bărbați (79 necăsătoriți, 58 căsătoriți, 3 văduvi), 139 femei (66 necăsătorite, 58 căsătorite, 15 văduve). În acest an sunt consemnați 255 greco-catolici, 2 ortodocși, 5 romano-catolici, 10 reformați și 10 izraeliți. 1865: 250 locuitori, 1869: 322 locuitori 1871: 300 locuitori 1876: 280 locuitori 1869: 322 locuitori (295 greco-catolici, 3 romano-catolici, 12 reformați și 12 evrei
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
condiția să le știe traduce și interpreta. Datele aflate sunt următoarele: 1850: 60 case, 70 locuințe, 384 locuitori, toți români de religie greco-catolică; 209 bărbați (127 necăsătoriți, 76 căsătoriți, 6 văduvi, 10 încorporabili); 175 femei (87 necăsătorite, 76 căsătorite, 12 văduve). Crecanii aveau atunci 7 cai și 133 bovine. 1857: 83 case, 87 locuințe, 447 locuitori, români greco-catolici; 227 bărbați (140 necăsătoriți, 84 căsătoriți, 4 văduvi), 217 femei (119 necăsătorite, 85 căsătorite, 15 văduvi); 1869: 571 locuitori(544 români greco-catolici, 22
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
în felul următor( în paranteze este menționată pagina din șematismul anului respectiv unde apar respectivele date): 1850: Farkasmezö avea 53 case, 72 locuințe, 331 locuitori, 169 bărbați (105 necăsătoriți, 59 căsătoriți, 5 văduvi), 162 femei (83 necăsătorite, 59 căsătorite, 20 văduve), 297 români, 11 maghiari, 4 țigani, 19 evrei; după religie, aici erau: 301 greco-catolici, 6 romano-catolici, 5 reformați, 19 izraeliți. Sătenii dețineau în acel an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
6 romano-catolici, 5 reformați, 19 izraeliți. Sătenii dețineau în acel an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
în anul 1367 ca domeniu al regelui Ludovic I . După anul 1405 cetatea este donata de regii maghiari fiilor lui Drag și Balc, descendenți din familia maramureșană a Drăgoșeștilor . După moartea ultimului descendent al familiei Dragffy (Dragoș) în anul 1555, văduva lui Ioan Zapolya, regina Izabella, dăruiește domeniul familiei Bathory. Dintr-un document din anul 1566 când Transilvania s-a aflat pentru o perioadă scurtă în stăpânirea împăratului Maximilian aflăm că domeniul Cetății Chioarului era împărțit în 12 voivodate. Satul Luminișu
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
de către cine, era urmărit, s-a ascuns și a fost surprins în parohie etc.?! Lup Boț din Săcătura a murit tot în închisoarea de la Gherla, fiind închis acolo „pentru jefuirea curții lui Ujfálvi Sándor, din Săcătura”. De acesta a rămas văduva Gafia. La Gherla în temnița a murit și Ioan Pop, Maria, fostă lui soție s-a măritat, au avut o copilă Anisia de 4 ani. Urs Pop din Săcătura, învinovățit că și ceilalți, a murit în temnița la Dej, de
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
în temnița a murit și Ioan Pop, Maria, fostă lui soție s-a măritat, au avut o copilă Anisia de 4 ani. Urs Pop din Săcătura, învinovățit că și ceilalți, a murit în temnița la Dej, de el a rămas văduva Maria cu Ioan de 13 ani, ungurii le-au aprins casă cu toată averea și au rămas săraci. Tot la Dej în temnița a murit și Petru Pop din Săcătura. . Ujfalvi Alexandru, lasă prin testament proprietatea din Luminișu, Teatrului Național
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
159), 1898 (pag. 159), 1903 (pag. 162), 1906 (pag. 161-162), 1914 (pag.203). 1850: 37 case, 37 locuințe, 174 locuitori, toți români de religie greco-catolică; 79 bărbați (42 necăsătoriți, 37 căsătoriți, 7 încorporabili); 95 femei (48 necăsătorite, 37 căsătorite, 10 văduve). Este menționat și faptul că sătenii aveau un cal și 54 vaci. 1857: 37 case, 37 locuințe, 177 locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
necăsătorite, 37 căsătorite, 10 văduve). Este menționat și faptul că sătenii aveau un cal și 54 vaci. 1857: 37 case, 37 locuințe, 177 locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
Bánffy, acuzat de conspirație, moșiile lui au fost confiscate de fisc și au fost administrate de oficialii lui Apafi. Alteori, moșia Marinului a fost stăpânită de doi sau chiar trei proprietari. În 1677, o parte a moșiei este întabulată pe văduva lui Bánffy Dioniosie și Bornemissza Ecaterina. Din urbariile domeniului Șimleu, de la 1658 și 1671, rezultă că domeniul cuprindea două târguri (Șimleu și Crasna) și 33 de sate. Majoritatea satelor sunt cuprinse în voievodate. Marin se găsea în voievodatul Petru Lupșa
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și a avut drept obiectiv principal discutarea proiectului Memorandumului. În primul război mondial au fost mobilizați 134 de bărbați din Marin, dintre care 18 au murit pe front, cinci s-au reîntors acasă ca invalizi, iar doi au dispărut. Numărul văduvelor de război a fost de 11, iar cel al orfanilor din Marin, rezultați din marea conflagrație, a fost de 27. La data de 4 noiembrie 1918, în Marin izbucnește o revoltă populară. Instigatori au fost soldații întorși de pe front și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în anul 1842 (63 de familii), iar minimum în anul 1818 (32 de familii). Conform acelorași documente, terenul arabil urbarial folosit de țăranii din Marin, era în 1818 de 302,5 cubuli de semănătură, din care 146 aparțineau iobagilor, opt văduvelor, iar 148,5 cubuli de semănătură erau a străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]